Mişcarea, mai 1910 (Anul 2, nr. 94-116)
1910-05-01 / nr. 94
fi atinsă de cât in măsura în care grupările sociale au ştiut să învingă o a treia serie de dificultăţi. Este vorba de dificultăţile ce isvorâsc din raporturile dintre indivizi şi clasele sociale in lăuntrul grupării. In grupările, în cari anumiţii indivizi sau clase sociale, prin cucerire sau alte mijloace, apasă pe alţi indivizi sau clase şi nu le îngădue bucurarea de foloasele vieţei, in raport cu aptitudinele şi capacităţile lor, au loc, întotdeauna frământări şi convulsiuni, cam fatal, împiedică consolidarea unităţii sociale. Foarte multe unităţi sociale, popoare cu viaţă de stat proprie au luat naştere prin cucerire, absorbire de alte unităţi pe cale politică, uneori prin cuceriri economice. Numai intru cât însă învingătorii au ştiut să concileze interesele lor cu cele legitime ale învinşilor, s’au înlăturat convulziunile fatale grupării sociale rezultate. Din acest punct de vedere privind lucrul, în evoluţia grupărilor sociale, ne apare luminos adevărul: popoarele constituite în unităţi sociale distincte, în State de sine-stătătoare, nu se pot desvolta, decât dacă la baza organizării lor economice şi politice există raporturi de dreptate. Mai mult, Puterea lor de rezistenţă şi expansiune, economică şi culturală, sau lipsa de rezistenţă şi expansiune, a fost, în cea mai mare măsură, influenţată de dreptatea sau nedreptatea alcătuirii lor totale. Indivizii şi clasele sociale apăsate nu s’au resemat niciodată la condiţi, în cari dezvoltarea şi bucurarea de viaţă, în raraport cu capacităţile şi activitatea desfăşurate, erau înăduşite. Lipsa de dreptate socială a adus peirea societăţilor rezumate pe sclavie. Următoarele, răzemate pe servagiu, închideau mai puţină nedreptate. Şi acestea au trebuit să dispară în ziua, în care conştiinţa omenească a dobindit noţiuni mai clare de drepturile şi îndatoririle individului şi popoarelor. Societăţile actuale oferiră o mai justă satisfacere a noilor aspiraţii şi concepţii de viaţă. Felurite raporturi dintre indivizi şi clasele sociale ale grupărilor moderne isvorăsc, în principiu, cel puţin, din convenţiuni, presupuse libere. Indivizii, clasele şi grupările sociale nu se mai asupresc unele pe altele, sau, cel puţin, ar trebui să nu se mai asuprească. Organizarea politică, economică, culturală, a societăţilor contimporane civilizate, plecă de la postulatul libertăţii individuale, libertăţii de muncă, întreprindere şi bucurare de roadele muncii. Marea revoluţie franceză, mai ales, a imprimat societăţilor moderne civilizate caracterele ce prezintă. Dar şi întocmirile sociale actuale n’au adus complect triumful dreptăţii. Din punct de vedere economic, politic cultural, grupările sociale actuale, chiar cele mai civilizate, închid nedreptăţi mari la baza alcătuirii lor. Politiceşte, de pildă, unele naţiuni sunt oprimate de altele In puterea lor liberă dezvoltare, şi potrivit geniului lor naţional. In organizarea economică sunt clase sociale privilegiate şi altele nedreptăţite. Faimoasa libertate de învoire a dus la raporturi de nedreptate între cei cari pe piaţă ofereau instrumentele de producţiune şi cei cari nu ofereau decât puterea lor de muncă, în feluritele ei manifestări. Poate cooperativismul economic, poate alte forme de producere şi împărţire a bunurilor, vor înlătura nedreptăţile economice existente. Pentru moment ele există, înlăturarea lor este opera de viitor. Trecutul arată însă, că nu există linişte şi cooperare utilă tuturor, cât timp înlăuntrul grupărilor sociale, persistă raporturi de nedreptate. Cei nedreptăţiţi năzuesc fără încetare, la Înlăturarea nedreptăţilor politice şi economice. Numai la naţiunile şi clasele sociale istovite, degenerate, în care au secat energiile de viaţă, încetează şi aspiraţiile năzuinţa către o stare mai bună ! Noi românii, ca naţiune în raport cu naţiunile înconjurătoare, ca clase sociale înlăuntrul alcătuirii noastre de Stat propriu, suntem Încă departe de a ne vedea satisfăcute năzuinţele şi aspiraţiile legitime, din întreitul punct de vedere: politic, economic şi cultural ! Marea generaţiune a înaintaşilor noştri, în cei 50 de pe urmă ani, a săvîrşit minuni, pentru a asigura triumful dreptăţii, cu privire la raportul nostru cu neamurile înconjurătoare, cari, in trecut, au exercitat atâtea influenţe nefaste asupra desvoltării noastre ca neam de sine stătător. Au săvârşit multe, şi pentru a pune dreptate la baza raporturilor dintre indivizi şi clasele sociale, in viaţa noastră lăuntrică de stat, transformat pe baze moderne. Trecerea statului român de la forma semi-patriarhală la cea actuală modernă, a adus cu sine avantagiile şi neajunsurile societăţilor apusene, ajunse pe dreapta superioară de evoluţie. In felurite manifestări ale vieţei noastre de stat, în forma actuală, sunt în consecinţă, multe obstacole de învins, nedreptăţi de înlăturat incumbă generaţiei actuale şi desigur, şi celei viitoare, sarcina de a le înlătura, pe rezultatul luptei noastre stă legată existenţa însăşi a neamului şi statului, încrezătorii în comorile de viaţă şi resistenţă, mulţumită cărora neamul nostru a triumfat faţă de atîtea nedreptăţi istorice, de cari a suferit, noi naţionalii liberali, avem ferma convingere, că şi acum şi în viitor, dînsul va găsi în sine însuşi energia şi resistenţă suficientă pentru a învinge dificultăţile de tot felul, ce stau şi ar sta în calea desvoltărei noastre politice, economice şi culturale. In particular, de puterea de prevedere şi spiritul deabnegaţie al claselor cârmuitoare, atiruă să aşezăm neamul şi statul pe temelii de eternă desvoltare şi mărire. O. C. Dragu Mişcarea işcarea literară, şi artistica D'Annunzio scrie o piesă şi un roman în limba franceză. Romanul va fi întitulat “Amaranta“ şi eroina e o italiană tînără, care va străbate „infernul parizian" isbindu-se de toate neplăcerile trecătoare şi de toate suferinţele pe cari le va întimpina. (La Revue). La Ommstad în Norvegia, în casa unde a locuit Ibsen între .,1844 şi 1850 se va orîndui un museu ibsenian. Rodin îi Phidias et Michel-Angelo lucrînd în felul acestor doi sculptori celebri, povesteşte deosebirile de căpetenie în inspiraţia lor. Paul Gsell în faţa căruia sculptorul francez lucrează, s’a convins că arta antică reprezintă dragostea de viaţă, linişte, mulţumire, cumpătare, înţelepciune, în vreme ce arta marelui artist italian însemnă dinpotrivă fiinţa resemnată, energia plină de grije, voinţa de a lucrafără nădejdea de a isbuti, martirul fiinţei omeneşti chinuită de năzuinţi ce nu se pot împlini. Elementele de inspiraţie ale lui Michel Angelo sunt suferinţa, desgustul de viaţă, lupta împotriva cătuşei materiei. La Literature Polonaise D'Aujourdhui e reprezentată, [ne zice Rakovska, prin poeţii Miriam, care a adunat în jurul unei reviste Chimera pe toţi scriitorii de talent: romancierul Zeromski căruia de multe fori îi lipseşte unitatea şi pe care îl întrece Przybyszewski. Drama istorică o reprezintă prin Grabowski. Din operile tuturora se desprinde multă jale potolită, a poporului asuprit și lipsit de nădejde. La Reine des Deux-Mondes (1 Mai). Publică sub titlu Ségur et ses „Mémoires", prefaţa (ultimele pagine scrise de autor) la o nouă ediţie ce va apare în curind din La Campagne de Ruine. Ségur, căutînd să se aproprie de Tucydide şi de Titu Liviu, a scris istoria lui Napoleon. Era mare admirator al lui Rousseau. Memoriile lui uitate, sunt desgropate astazi şi cercetate cu multă luare aminte. A apărut „Noua Revistă Romînă“ cu următorul cuprins: Noutăţi: Bjoernstierne Bjoernson.—Revista Revistelor. Politică : C. Rădulescu-Motru, Ziua de 2 Mai. Chestiuni actuale: A. D. Xenopol, Oraşul Dorohoi. (Cu prilejul conferinţei mele). G. Aslan, Citind „Universul". Literatură: Vasile V. Haneş, Poetul Soricu. N. Pora, „Boeru". Folklor : Th. D. Speranţia, Boeri şi Ciocoi. Note şi discuţiuni: Dr. G., Prelungirea vieţii. A. G. Ionescu-Ioan, Căsătoria, dar chiar liniştea întregei lumi. Şi omul acesta este un fost militar care s’a luptat în Cuba şi care cunoaşte de sigur mai bine ca d. Hervé ororile războaielor şi inconvenienţele militarismului. Să nu ne mirăm însă cîtuşi de puţin de limbajul ţinut de Roosevelt. De obicei cea mai mare parte dintre noi confundă ideile cu indivizii, fără a-şi da socoteală că de cele mai multe ori ideea nu imobilează un individ, după cum nici individul nu-i poate schimba unei idei esenţa. Un om onest se poate într’un moment dat să profeseze teorii regretabile, pe cîtă vreme din contră, un individ suspect poate emite teorii pline de înţelepciune şi sfaturi moralizatoare. Acesta este şi cazul lui Theodor Roosevelt. Conferenţiarul de ocazie s’a amestecat cu vechiul militar, cu fostul preşedinte de ocazie, cu premiatul Nobel şi cu recentul vînător de fiare din Africa. Din amalgamul acesta de personalitate şi manifestaţiuni disperate, a eşit un discurs din care putem trage multe învăţăminte, în schimb putem lăsa deoparte foarte multe altele. Iată pentru ce anume pietre zvirlite ca din senin de oameni necunoscuţi capătă un alt aspect şi mai ales o altă greutate cînd ele sunt culese de oameni cu o reputaţie stabilită. Pietrele sunt aceleaşi. Ceea ce s’a schimbat însă, sunt mîinile. Şi lucrul acesta in public produce o mare impresie. THEODOR ROOSEVELT DESPRE PACE — Fostul Preşedinte al Statelor-Unite, cere dezarmarea — După conferinţa de la Sorbona, Theodor Roosevelt a ţinut o a doua conferinţă la Cristiana. De data asta fostul preşedinte al Statelor-Unite a vorbit despre pacea internaţională—un fel de discurs mulţumire pentru premiul Nobel, care îi fusese decernat acum cîţiva ani. Iată un caracteristic pasaj din acest al doilea admirabil discurs. „Omul nu este demn să se numească om, dacă nu este decis, mai mult să bată decit să se supună infamiei de a-şi vedea semenii suferinzi. O naţiune nu e demnă să existe dacă îşi pierd virtuţile austere şi virile, mai ales cînd această perdere este datorată creşterei unui comercialism lipsit de suflet şi plin de lăcomie“. Categoric însă Roosevelt nu este decât în următorul pasaj : In relaţiile internaţionale, e necesar să reprimăm cu orice preţ crudul şi perniciosul militarism. Dacă n’am şti bine că aceste cuvinte au fost pronunţate de Roosevelt, le-am atribui cu siguranţă antimilitaristului francez Hervé. Şi cu toate acestea, ele au fost pronunţate de un fost şef de stat, un om care ţinea în mâinile sale nu numai destinele confederaţiei de Nord Bătăuşii de la Iaşi!... — In preajma caderei guvernului — Nemulţumiţi cu scandalul provocat alaltă-seara, conservatorii plănuiesc un nou scandal mai deochiat pentru Duminică. Şi cum clienţii cârciumilor din capitală nu sunt suficienţi pentru a răsturna guvernul, precum şi pentru a sparge numeroasele geamuri ce au mai rămas neatinse ale fruntaşilor noştri politici, şiau propus să recruteze bătăuşi din provincie. In acest scop în primul loc s-au adresat la Iaşi, oraşul inteligenţei şi al sacrificiilor şi o sumă de misionari au primit sarcina de a angaja „manifestanţi" pentru Duminică. Aceştia presentându-se „clientului“, în primul loc îl supune unui sumar interogator, cercetându-1 cam ce nevoi, ce dorinţi are. Doleanţele sunt însemnate într’un carnet cu menţiunea: „se va face". In partea a doua a conversaţiei încep tratativele financiare. — Iţi oferim 20 Iei, drumul, mîncare şi băutură la dispoziţie. — Ba ai să-mi dai 48. — Dar de ce 48 şi nu 50 ? — Pentru că 20 lei trebue să iau cu mine, 20 lei trebue să las de cheltuială nevestei, căci de, nu se ştie, poate stau mai mult în Bucureşti, poate... să fie nevoie de spital. Cînd te duci la bătălie ştii, dar cînd te întorci, nu. Şi în fine 8 lei despăgubiri pentru cele 2 bilete ce le luasem să văd eleoplana Duminică. Eram să mă duc la „movilă“ dar e arşiţă mare acolo şi apoi e ambiţa nevestei să ştie şi ea între cucoane de cînd are rochie Santeder... Aceste sunt dialogurile ce se urmează intre agenţii conservatori şi pacinicii cetăţeni ai Iaşului din stradele... fără lumină electrică. FI. Informaţiuni ♦ Din cauza abundenţei de materie suntem nevoiţi să amânăm pe mâine continuarea interesantului nostru foileton. Juriul care se va pronunţa asupra sborului lui Deletang cu aparatul lui Blériot se compune din d-nnii : Preşedinţi : Gr. Buicliu şi D. Greceanu. Membriii: Colonel Musteaţă, Chiriac, Corban, Nicu Cananău, Ganea, Inginer Teodorescu şi Dr. Juvara. Dl. C. Buzdugan, membru al Curţei de apel din Iaşi membru supleant al comisiunei de disciplină a institutorilor şi învăţătorilor, circumscripţia Iaşi, a fost numit membru asesor al acelei comisiuni, în locul d-lui Theodor Crivăţ, înaintat membru la înalta Curte de Jusstiţie şicasaţie. D. Emanoil Cernătescu, membru la la Curtea de apel din Iaşi, a fost numit membru supleant în locul d-lui Buzdugan. ♦ Ministerul instrucţiunei publice a trimis revizorilor şcolari şi diriginţilor şcoalelor primare rurale o circulară prin care le cere să înainteze acestui minister un tablou rezumativ de numărul duzilor plantaţi şi sădiţi pe terenurile şcoalelor. In acelaş răspuns se va da—aproximativ, bineînţeles,—şi numărul duzilor cultivaţi în comunele rurale de către săteni. ♦ Consiliul de miniştrii a aprobat repararea şoselei Tg.-Ocna-Slănic în marginile sumei de 70.000. Congres.— In zilele de 10 Mai va avea loc la Piteşti un mare congres a cercurilor comerciale şi industriale din întreaga ţară, la care vor participa şi numeroşi delegaţi din oraşul Iaşi. In congres se vor discuta următoarele chestiuni: 1) înfiinţarea de bănci pe lingă cercuri. 2) Uşurarea impozitelor. 3) Gestiunea cooperativelor, libertăţei comerţului măsurilor sanitare, comerţul ambulant şi repaosul duminical. 4) Educaţiunea şi ridicarea nivelului cultural al comercianţilor şi industriaşilor. 5) Naţionalizarea şi ocrotirea comerţului şi industriei româneşti. 6) Mijloacele prin care s’ar putea ajunge în mod demn şi practic la strîngerea rîndurilor şi a legăturile de prietenie între membrii tuturor cercurilor din ţară. ■ Comitetul asociaţiunei medicilor din ţară s’au întrunit azi spre a întocmi programul cestiunilor cari se vor discuta anul acesta la congresulmedicilor, precum şi programul excursiunilor. S’a propus organizarea unei excursiuni la Govora şi Călimăneşti. D. Sp. Haret, ministrul instrucţiunei publice, va supune aprobării M. S. Regelui modificarea regulamentului pentru administrarea interioară a şcoalelor normale de învăţători şi învăţătoare. ♦ Infirmeria de scarlatină din corn. Cepleniţa s-a închis. ♦ Iată mersul epidemiilor în oraşul nostru: 2 bolnavi de scarlatină, 6 de angină difterică, 15 de tuse convulsivă şi 4 de febră tifoidă. ♦ Anunţăm cu plăcere cetitorilor noştri că cunoscuta colectură Rob. Th. Schäder a deschis o sucursală în oraşul nostru str. Ştefan cel Mare No. 8. Renumele firmei Rob. Th. Schröder, fondată în 1870, e universal, căci întotdeauna cele mai mari şi cele mai multe cîştiguri, au fost încasate de clenţiiacestei case. Aşa numai în cursul actualei loterii, au căzut în această colectură norocoasă: Lei 100.000.—pe No. 48326, Lei 80.000.—pe No. 18250, Lei 80.000.—pe No. 49082, Lei 50.000.— pe No. 26022, Lei 40.000.—pe No. 662, afară de nenumărate cîştiguri a Lei 20.000, 10.000, 5.000, 3.000, 2.000, etc. etc. ♦ Astă-noapte la orele 12 am încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, la locuinţa sa din strada Spancioc d-na Maria Claos. Inmormîntarea va avea loc Duminică 2 Mai ora 2 p. m. la cimitirul Eternitate. Condoleanţele noastre întristatei familii’ Serbare militară.—Mini cu ocazia serbărei armindenului va avea loc la Reg. 13 o serbare de cătră soldaţii acelui regiment, la care va avea luat parte toţi d-nii ofiţeri. Aceste serbări sunt organisate din iniţiativa d-lui colonel Cernătescu, comandantul regimentului Ştefan cel Mare No. 13, a pus în vederea companiilor din regiment, ca toţi soldaţii să ştie să joace următoarele dansuri naţionale: Hora Unirei, Hora Oltenească, Tărăşelul şi Lăzeaca. Deosebit de aceste jocuri naţionale s-a ales în fiecare companie, oameni cu aptitudini de a învăţa lupte şi anume : Trînta dreaptă, Trîntă ciobănească lupta franceză şi lupta japoneză. In afară de aceste s’a format echipe pentru alergări de întrecere (fugă de rezistenţă) alergări în saci, piramide şi statui cu oameni. Exerciţii cu bastoane, lupta cu boxul, Toot-boot, coruri, monoloage, oină şi jocul căluşăilor. Oamenii şi companiile care se vor distinge la aceste jocuri vor primi premii în bani, pentru care scop regimentul pune la dispoziţie suma de 200 lei. Premiul I va fi cel mare care se va oferi banilor trăgători ce cu cartuşe reduse vor lovi ţintele mişcătoare (ouă legate cu sfoară şi atîrnate în copaci). Ofiţerii cari vor lua şi ei parte la aceaste exerciţii şi se vor distinge vor primi asemenea premii, care vor consta în obiecte de prima necesitate. Cu alcătuirea programului acestor serbări, d. colonel Cernătescu a însărcinat pe d. locot. Vlăduţă, şeful muzicei militare. ■ A sosit in localitate d. Richard Niţescu inspector de mişcare la C. F. R. . Duminică va avea loc în sala Consiliului comunal a Primăriei alegerea a trei membri ai Camerei de meserii în locurile rămase vacante prin expirarea mandatelor d-nilor Luca Bogdan, Gh. Neculau şi N. Ştefăniu. ♦ La alegerea a trei meseriaşi în camera de meserii, ce va avea loc Duminică, 2 Maiu, candidează d-nii Gh. Nicolau, maestru-coafor, Leon Horga, turnător la şcoala de arte şi meserii şi Vasile Antoniu, maestru dulgher şi antreprenor. ® D-ra Ana Ionescu a fost numită pe ziua de 1 Mai învăţătoare suplinitoare în postul 2 la şcoala din corn. Perilui, în locul d-rei Laurescu, detaşată Bucecea (Botoşani). ® Suntem autorizaţi a desminţi formal ştirea despre demisiunea d-nului M. O. Orleanu, ministrul industriei şi al comerciului, răspândită de unele ziare. SB Azi Înainte de amează s’a ţinut o consfătuire la d. I. I. C. Brătianu acasă, la care au luat parte toţi d-nii miniştrii aflători în capitală, d-nii Ferechide, Vintilă Brătianu, etc. ♦ Lista oratorilor de la viitoarea întrunire conservatoare a suferit o modificare. D. G. Gr. Cantacuzino a impus să ia cuvântul la acea întrunire şi d.M. Vlădescu, care va vorbi cel dintâi. Apoi vor urma d-nii Griguţă Cantacuzino, Dim. Greceanu şi M. Deşliu, iar la urmă d-nii Filipescu şi Marghiloman. Astfel vor lua cuvântul patru oratori devotaţi Nababului. Suntem foarte nerăbdători să auzim ce va spune la acea întrunire d. Vlădescu, omul risipei şi al jafului de la ministerul instrucţiunei. „ Colonelul Cocea, care a fost în fruntea manifestanţilor de ori noapte, este tatăl d-lui N. I. Cocea, directorul vieţei sociale, „intelectualul“ de la „România Muncitoare“, socialistul pur-scrng. Mai mult de curiozitate dăm această informaţie. Consiliul de Iftabol In şedinţa de astăzi a Consiliului de răsboi s-au judecat procesele brigadierului D. Niculescu din corp, jandarmi rurali Ţuţora, pentru furt, şi condamnat de consiliu la 6 luni închisoare, şi soldatul N. Luchian din Reg. 7 Roşiori, pentru furt prin efracţie, condamnat la 3 ani închisoare.* Tot astăzi a venit înaintea consiliului şi procesul caporalului Al. Munteanu din Reg. 12 Cantemir Bârlad acuzat de atentat la bunele moravuri. „Din dosarul acestui senzaţional proces se constată că numitul caporal, încă de acum un an, ademenise în casă la el sub diferite pretexte vre-o 25 elevi din clasele 2 şi 3 de la liceul Codreanu. Faptul n’a putut fi descoperit de cit tîrziu, graţie, unui elev din clasa II, care s’a plîns direcţiei liceului, şi care la rindul ei a intervenit la parchet. Incepîndu-se o anchetă serioasă în această privinţă s’a constatat că acest caporal, pîndea pe elevi cind aceştia eşeau de la liceu, îi ademenea la el în odae cu diferite promisiuni, şi în urmă prin ameninţări îşi punea în executare planul. Sunt vre-o două cazuri în care elevii au fost ameninţaţi cu „revolverul, că un caz cind au să facă vre-o destăinuire vor fi împuşcaţi. De notat e că acest caporal a mai fost condemnat la un an închisoare de Curtea cu juri din Constanţa, pentru violarea unei fetiţe de 4 ani. * Acest proces trebuia să se judece încă în şedinţele din luna trecută a consiliului,* insă a fost amînat din cauza lipsei martorilor. Numitul caporal a urmat 2 ani cursurile liceului Codreanu,de unde retrăgîndu-se s'a înscris în şcoala de arte şi meseri pe care a absolvit-o. Fusese înrolat în „armată anul trecut ca soldat cu termen redus. Denunţul faptelor pe care le comisese, a fost făcut cu 4 zile înainte de a se elibera, cînd a fost arestat, şi trimis la închisoarea Galata, unde a stat în prevenţie 6 luni. Ca martori în acest proces au venit înaintea consiliului 12 copii, toţi de la liceul Codreanu din Bîrlad. Şedinţa s-a început dimineaţă la ora 10. ■ D. Al. Stan inspector general agricol a inspectat ori, atît dimineaţă cit şi după amiază cancelaria Inspectoratului agricol. Credem a şti că d. Stan a ramas mulţumit de activitatea ce se desfăşură la acest inspectorat. Cu această ocaziune d-sa a însărcinat pe d. I. Maxim să întocmească două statistici, una privitoare la islazurile constituite din anul 1908 şi până în prezent, în care să sespecifice numărul ofertelor primite, cîte au fost admise de comisia regională, cîte îrespinse, cîte au fost aprobate de consiliul superior al agriculturei, cari au fost date definitiv în stăpînirea comunelor și cari provisor. Aceste statistice prezintă o deosebită importanţă din punctul de vedere al cunoaşterei resultatelor date de Legea Invoelilor Agricole. ■ Candidaţii doritori de a fi numiţi, cu titlul provizoriu, ajutori de învăţători, trebue să aibă trei ani de suplinire după 1 Februarie şi înainte de 1 Mai cor.O dată la care se va ţine examenul. Candidaţii vor fi obligaţi să prezinte comisiei un certificat de la revizorul şcolar, prin care să se constate că au funcţionat efectiv pănă in ziua împlinirei termenului. Vor prezenta de asemenea şi copii după procesele verbale de inspecţiune, văzute de revizorii școlari. ■ D. general N. Tătărescu, comandantul corpului 4 de armată, se află în Capitală pentru a lua parte la Întrunirea consiliului superior al armatei ce se ţine la ministerul de răsboi.