Mişcarea, mai 1910 (Anul 2, nr. 94-116)

1910-05-01 / nr. 94

fi atinsă de cât in măsura în care gru­pările sociale au ştiut să învingă o a treia serie de dificultăţi. Este vorba de dificultăţile ce isvorâsc din raporturile dintre indivizi şi clasele sociale in lăun­­trul grupării. In grupările, în cari anumiţii indivizi sau clase sociale, prin cucerire sau alte mijloace, apasă pe alţi indivizi sau clase şi nu le îngădue bucurarea de foloasele vieţei, in raport cu aptitudinele şi ca­pacităţile lor, au loc, în­totdeauna fră­mântări şi convulsiuni, cam­ fatal, îm­piedică consolidarea unităţii sociale. Foarte multe unităţi sociale, popoare cu viaţă de stat proprie au luat naştere prin cucerire, absorbire de alte unităţi pe cale politică, uneori prin cuceriri e­­conomice. Numai intru cât însă învingătorii au ştiut să concileze interesele lor cu cele legitime ale învinşilor, s’au înlăturat con­­vulziunile fatale grupării sociale rezul­tate. Din acest punct de vedere privind lu­crul, în evoluţia grupărilor sociale, ne apare luminos adevărul: popoarele con­stituite în unităţi sociale distincte, în State de sine-stătătoare, nu se pot des­­volta, de­cât dacă la baza organizării lor economice şi politice există rapor­turi de dreptate. Mai mult, Puterea lor de rezistenţă şi expansiune, economică şi culturală, sau lipsa de rezistenţă şi expansiune, a fost, în cea mai mare mă­sură, influenţată de dreptatea sau nedrep­tatea alcătuirii lor totale. Indivizii şi clasele sociale apăsate nu s’au resemat niciodată la condiţi, în cari dezvoltarea şi bucurarea de viaţă, în ra­­raport cu capacităţile şi activitatea des­făşurate, erau înăduşite. Lipsa de dreptate socială a adus pei­­rea societăţilor rezumate pe sclavie. Ur­mătoarele, răzemate pe servagiu, închi­deau mai puţină nedreptate. Şi acestea au trebuit să dispară în ziua, în care conştiinţa omenească a dobindit noţiuni mai clare de drepturile şi îndatoririle individului şi popoarelor. Societăţile ac­tuale oferiră o mai justă satisfacere a noilor aspiraţii şi concepţii de viaţă. Felurite raporturi dintre indivizi şi clasele sociale ale grupărilor moderne isvorăsc, în principiu, cel puţin, din con­­venţiuni, presupuse libere. Indivizii, clasele şi grupările sociale nu se mai asupresc unele pe altele, sau, cel puţin, ar trebui să nu se mai asuprească. Organizarea politică, econo­mică, culturală, a societăţilor contimpo­rane civilizate, plecă de la postulatul li­bertăţii individuale, libertăţii de muncă, întreprindere şi bucurare de roadele muncii. Marea revoluţie franceză, mai ales, a imprimat societăţilor moderne civilizate caracterele ce prezintă. Dar şi întocmi­rile sociale actuale n’au adus complect triumful dreptăţii. Din punct de vedere economic, politic cultural, grupările sociale actuale, chiar cele mai civilizate, închid nedreptăţi mari la baza alcătuirii lor. Politiceşte, de pildă, unele naţiuni sunt oprimate de altele In puterea lor liberă dezvoltare, şi potrivit geniului lor na­ţional. In organizarea economică sunt clase sociale privilegiate şi altele nedreptăţite. Faimoasa libertate de învoire a dus la raporturi de nedreptate între cei cari pe piaţă ofereau instrumentele de produc­­ţiune şi cei cari nu ofereau de­cât pu­terea lor de muncă, în feluritele ei ma­nifestări. Poate cooperativismul econo­mic, poate alte forme de producere şi împărţire a bunurilor, vor înlătura ne­dreptăţile economice existente. Pentru moment ele există, înlăturarea lor este opera de viitor. Trecutul arată însă, că nu există li­nişte şi cooperare utilă tuturor, cât timp înlăuntrul grupărilor sociale, persistă ra­porturi de nedreptate. Cei nedreptăţiţi năzuesc fără încetare, la Înlăturarea ne­dreptăţilor politice şi economice. Numai la naţiunile şi clasele sociale istovite, degenerate, în care au secat e­­nergiile de viaţă, încetează şi aspiraţiile năzuinţa către o stare mai bună ! Noi românii, ca naţiune în raport cu naţiunile înconjurătoare, ca clase sociale înlăuntrul alcătuirii noastre de Stat pro­priu, suntem Încă departe de a ne ve­dea satisfăcute năzuinţele şi aspiraţiile legitime, din întreitul punct de vedere: politic, economic şi cultural ! Marea generaţiune a înaintaşilor no­ştri, în cei 50 de pe urmă ani, a săvîr­­şit minuni, pentru a asigura triumful dreptăţii, cu privire la raportul nostru cu neamurile înconjurătoare, cari, in tre­cut, au exercitat atâtea influenţe nefaste asupra desvoltării noastre ca neam de sine stătător. Au săvârşit multe, şi pen­tru a pune dreptate la baza raporturilor dintre indivizi şi clasele sociale, in via­ţa noastră lăuntrică de stat, transformat pe baze moderne. Trecerea statului român de la forma semi-patriarhală la cea actuală modernă, a adus cu sine avantagiile şi neajun­surile societăţilor apusene, ajunse pe dreapta superioară de evoluţie. In felurite manifestări ale vieţei noas­tre de stat, în forma actuală, sunt în consecinţă, multe obstacole de învins, nedreptăţi de înlăturat incumbă genera­ţiei actuale şi desigur, şi celei viitoare, sarcina de a le înlătura, pe rezultatul luptei noastre stă le­gată existenţa însăşi a neamului şi sta­tului, încrezătorii în comorile de viaţă şi resistenţă, mulţumită cărora neamul nostru a triumfat faţă de atîtea nedrep­tăţi istorice, de cari a suferit, noi na­ţionalii liberali, avem ferma convingere, că şi acum şi în viitor, dînsul va găsi în sine însuşi energia şi resistenţă su­ficientă pentru­ a învinge dificultăţile de tot felul, ce stau şi ar sta în calea des­­voltărei noastre politice, economice şi culturale. In particular, de puterea de prevedere şi spiritul de­­abnegaţie al claselor cârmuitoare, atiruă să aşezăm neamul şi statul pe temelii de eternă desvoltare şi mărire. O. C. Dragu Mişcarea işcarea literară, şi artistica D'Annunzio scrie o piesă şi un roman în limba franceză. Romanul va fi întitulat “Amaranta“ şi eroina e o ita­liană tînără, care va străbate „infernul parizian" isbindu-se de toate neplăcerile trecătoare şi de toate suferinţele pe cari le va întim­pina. (La Revue). La Om­mstad în Norvegia, în casa unde a locuit Ibsen între .,1844 şi 1850 se va orîndui un museu ibsenian. Rodin îi Phidias et Michel-Angelo lu­­crînd în felul acestor doi sculp­tori celebri, povesteşte deosebirile de căpetenie în inspiraţia lor. Paul Gsell în faţa căruia sculptorul francez lucrează, s’a convins că arta antică reprezintă dragostea de viaţă, linişte, mulţumire, cumpătare, înţelepciune, în vreme ce ar­ta marelui artist italian însemnă dinpo­­trivă fiinţa resemnată, energia plină de grije, voinţa de a lucra­­fără nădejdea de a isbuti, martirul fiinţei omeneşti chi­nuită de năzuinţi ce nu se pot împlini. Elementele de inspiraţie ale lui Michel Angelo sunt suferinţa, desgustul de viaţă, lupta împotriva cătuşei materiei. La Literature Polonaise D'Aujourd­­hui e reprezentată, [ne zice Ra­­kovska, prin poeţii Miriam, care a adu­nat în jurul unei reviste Chimera pe toţi scriitorii de talent: romancierul Ze­­romski căruia de multe fori îi lipseşte unitatea şi pe care îl întrece Przybys­­zewski. Drama istorică o reprezintă prin Grabowski. Din operile tuturora se des­prinde multă jale potolită, a poporului asuprit și lipsit de nădejde. La Reine des Deux-Mondes (1 Mai). Publică sub titlu Ségur et ses „Mé­­moires", prefaţa (ultimele pagine scrise de autor) la o nouă ediţie ce va apare în curind din La Campagne de Ruine. Ségur, căutînd să se aproprie de Tucy­­dide şi de Titu Liviu, a scris istoria lui Napoleon. Era mare admirator al lui Rousseau. Memoriile lui uitate, sunt des­­gropate astazi şi cercetate cu multă lu­are aminte. A apărut „Noua Revistă Romînă“ cu următorul cuprins: Noutăţi: Bjoernstierne Bjoernson.—Re­vista Revistelor. Politică : C. Rădulescu-Motru, Ziua de 2 Mai. Chestiuni actuale: A. D. Xenopol, O­­raşul Dorohoi. (Cu prilejul conferinţei mele). G. Aslan, Citind „Universul". Literatură: Vasile V. Haneş, Poetul Soricu. N. Pora, „Boeru". Folklor : Th. D. Speranţia, Boeri şi Ciocoi. Note şi discuţiuni: Dr. G., Prelungirea vieţii. A. G. Ionescu-Ioan, Căsătoria, dar chiar liniştea întregei lumi. Şi omul acesta este un fost militar care s’a lup­tat în Cuba şi care cunoaşte de sigur mai bine ca d. Hervé ororile războaielor şi inconvenienţele militarismului. Să nu ne mirăm însă cîtuşi de pu­ţin de limbajul ţinut de Roosevelt. De obicei cea mai mare parte dintre noi confundă ideile cu indivizii, fără a-şi da socoteală că de cele mai multe ori i­­deea nu imobilează un individ, după cum nici individul nu-i poate schimba unei idei esenţa. Un om onest se poate într’un moment dat să profeseze teorii regretabile, pe cîtă vreme din contră, un individ sus­pect poate emite teorii pline de înţelep­ciune şi sfaturi moralizatoare. Acesta este şi cazul lui Theodor Roo­sevelt. Conferenţiarul de ocazie s’a a­­mestecat cu vechiul militar, cu fostul preşedinte de ocazie, cu premiatul No­bel şi cu recentul vînător de fiare din Africa. Din amalgamul acesta de per­sonalitate şi manifestaţiuni disperate, a eşit un discurs din care putem trage multe învăţăminte, în schimb putem lă­sa de­oparte foarte multe altele. Iată pentru ce anume pietre zvirlite ca din senin de oameni necunoscuţi ca­pătă un alt aspect şi mai ales o altă greutate cînd ele sunt culese de oameni cu o reputaţie stabilită. Pietrele sunt aceleaşi. Ceea ce s’a schimbat însă, sunt mîinile. Şi lucrul acesta in public pro­duce o mare impresie. THEODOR ROOSEVELT DESPRE PACE — Fostul Preşedinte al State­lor-Unite, cere dezarmarea — După conferinţa de la Sorbona, Theo­dor Roosevelt a ţinut o a doua confe­rinţă la Cristiana. De data asta fostul preşedinte al Statelor-Unite a vorbit des­pre pacea internaţională—un fel de dis­curs mulţumire pentru premiul Nobel, care îi fusese decernat acum cîţi­va ani. Iată un caracteristic pasaj din acest al doilea admirabil discurs. „Omul nu este demn să se numească om, dacă nu este decis, mai mult să bată de­cit să se supună infamiei de a-şi vedea semenii suferinzi. O naţiune nu e demnă să existe dacă îşi pierd virtuţile austere şi virile, mai ales cînd această perdere este datorată creşterei unui co­­mercialism lipsit de suflet şi plin de lă­comie“. Categoric însă Roosevelt nu este de­cât în următorul pasaj : In relaţiile internaţionale, e necesar să reprimăm cu orice preţ crudul şi per­niciosul militarism. Dacă n’am şti bine că aceste cuvinte au fost pronunţate de Roosevelt, le-am atribui cu siguranţă antimilitaristului francez Hervé. Şi cu toate acestea, ele au fost pronunţate de un fost şef de stat, un om care ţinea în mâinile sale nu numai destinele­ confederaţiei de Nord Bătăuşii de la Iaşi!... — In preajma caderei guvernului — Nemulţumiţi cu scandalul provocat a­­laltă-seara, conservatorii plănuiesc un nou scandal mai deochiat pentru Du­minică. Şi cum clienţii cârciumilor din capi­tală nu sunt suficienţi pentru a răsturna guvernul, precum şi pentru a sparge nu­meroasele geamuri ce au mai rămas ne­atinse ale fruntaşilor noştri politici, şi­­au propus să recruteze bătăuşi din pro­vincie. In acest scop în primul loc s-au a­­dresat la Iaşi, oraşul inteligenţei şi al sacrificiilor şi o sumă de misionari au primit sarcina de a angaja „manifestanţi" pentru Duminică. Aceştia presentându-se „clientului“, în primul loc îl supune unui sumar in­terogator, cercetându-1 cam ce nevoi, ce dorinţi are. Doleanţele sunt însemnate într’un carnet cu menţiunea: „se va face". In partea a doua a conversaţiei în­cep tratativele financiare. — Iţi oferim 20 Iei, drumul, mîncare şi băutură la dispoziţie. — Ba ai să-mi dai 48. — Dar de ce 48 şi nu 50 ? — Pentru că 20 lei trebue să iau cu mine, 20 lei trebue să las de cheltuială nevestei, căci de, nu se ştie, poate stau mai mult în Bucureşti, poate... să fie nevoie de spital. Cînd te duci la bătă­lie ştii, dar cînd te întorci, nu. Şi în fine 8 lei despăgubiri pentru cele 2 bilete ce le luasem să văd eleoplana Duminică. Eram să mă duc la „movilă“ dar e arşiţă mare acolo şi apoi e am­­biţa nevestei să ştie şi ea între cucoane de cînd are rochie Santed­er... Aceste sunt dialogurile ce se urmează intre agenţii conservatori şi pacinicii ce­tăţeni ai Iaşului din stradele... fără lu­mină electrică. FI. Informaţiuni ♦ Din cauza abundenţei de materie suntem nevoiţi să amânăm pe mâine continuarea interesantului nostru foileton.­­ Juriul care se va pronunţa asupra sborului lui Deletang cu aparatul lui Blériot se compune din d-nnii : Preşedinţi : Gr. Buicliu şi D. Greceanu. Membriii: Colonel Musteaţă, Chiriac, Corban, Nicu Cananău, Ganea, Inginer Teodorescu şi Dr. Juvara.­­ Dl. C. Buzdugan, membru al Curţei de apel din Iaşi membru supleant al comisiunei de disciplină a institutorilor şi învăţătorilor, circumscripţia Iaşi, a fost numit membru asesor al acelei co­­misiuni, în locul d-lui Theodor Crivăţ, înaintat membru la înalta Curte de Jus­­stiţie şi­­casaţie. D. Emanoil Cernătescu, membru la la Curtea de apel din Iaşi, a fost numit membru supleant în locul d-lui Buz­dugan. ♦ Ministerul instrucţiunei publice a trimis revizorilor şcolari şi diriginţilor şcoalelor primare rurale o circulară prin care le cere să înainteze acestui minis­ter un tablou rezumativ de numărul du­zilor plantaţi şi sădiţi pe terenurile şcoalelor. In acelaş răspuns se va da—aproxi­mativ, bine­înţeles,—şi numărul duzilor cultivaţi în comunele rurale de către săteni. ♦ Consiliul de miniştrii a aprobat re­pararea şoselei Tg.-Ocna-Slănic în mar­ginile sumei de 70.000. C­ongres.— In zilele de­­ 10 Mai va avea loc la Piteşti un mare congres a cercurilor comerciale şi industriale din întreaga ţară, la care vor participa şi numeroşi delegaţi din oraşul Iaşi. In congres se vor discuta următ­oarele chestiuni: 1) înfiinţarea de bănci pe lingă cer­curi. 2) Uşurarea impozitelor. 3) Gestiu­­nea cooperativelor, libertăţei comerţului măsurilor sanitare, comerţul ambulant şi repaosul duminical. 4) Educaţiunea şi ridicarea nivelului cultural al comercian­ţilor şi industriaşilor. 5) Naţionalizarea şi ocrotirea comerţului şi industriei ro­mâneşti. 6) Mijloacele prin care s’ar pu­tea ajunge în mod demn şi practic la strîngerea rîndurilor şi a legăturile de prietenie între membrii tuturor cercuri­lor din ţară. ■ Comitetul asociaţiunei medicilor din ţară s’au întrunit azi spre a întocmi programul cestiunilor cari se vor dis­cuta anul acesta la congresul­­medicilor, precum şi programul excursiunilor. S’a propus organizarea unei excursiuni la Govora şi Călimăneşti.­­ D. Sp. Haret, ministrul instruc­ţiunei publice, va supune aprobării M. S. Regelui modificarea regulamentului pentru administrarea interioară a şcoa­lelor normale de învăţători şi învăţă­toare. ♦ Infirmeria de scarlatină din corn. Cepleniţa s-a închis. ♦ Iată mersul epidemiilor în oraşul nostru: 2 bolnavi de scarlatină, 6 de angină difterică, 15 de tuse convulsivă şi 4 de febră tifoidă. ♦ Anunţăm cu plăcere cetitorilor noş­tri că cunoscuta colectură Rob. Th. Schäder a deschis o sucursală în ora­şul nostru str. Ştefan cel Mare No. 8. Renumele firmei Rob. Th. Schröder, fondată în 1870, e universal, căci în­totdeauna cele mai mari şi cele mai multe cîştiguri, au fost încasate de clenţii­­acestei case. Aşa numai în cur­sul actualei loterii, au căzut în această colectură norocoasă: Lei 100.000.—pe No. 48326, Lei 80.000.—pe No. 18250, Lei 80.000.—pe No. 49082, Lei 50.000.— pe No. 26022, Lei 40.000.—pe No. 662, afară de nenumărate cîştiguri a Lei 20.000, 10.000, 5.000, 3.000, 2.000, etc. etc. ♦ Astă-noapte la orele 12 am încetat din viaţă, după o lungă şi grea sufe­rinţă, la locuinţa sa din strada Span­­cioc d-na Maria Claos. Inmormîntarea va avea loc Duminică 2 Mai ora 2 p. m. la cimitirul Eterni­tate. Condoleanţele noastre întristatei fa­milii’ Serbare militară.—Mini cu ocazia serbărei armindenului va avea loc la Reg. 13 o serbare de cătră soldaţii ace­lui regiment, la care va avea luat parte toţi d-nii ofiţeri. Aceste serbări sunt organisate din i­­niţiativa d-lui colonel Cernătescu, coman­dantul regimentului Ştefan cel Mare No. 13, a pus în vederea companiilor din regiment, ca toţi soldaţii să ştie să joa­ce următoarele dansuri naţionale: Hora Unirei, Hora Oltenească, Tărăşelul şi Lăzeaca. Deosebit de aceste jocuri naţionale s-a ales în fiecare companie, oameni cu ap­titudini de a învăţa lupte şi anume : Trînta dreaptă, Trîntă ciobănească lupta franceză şi lupta japoneză. In afară de aceste s’a format echipe pentru alergări de întrecere (fugă de re­zistenţă) alergări în saci, piramide şi statui cu oameni. Exerciţii cu bastoane, lupta cu boxul, Toot-boot, coruri, mono­­loage, oină şi jocul căluşăilor. Oamenii şi companiile care se vor dis­tinge la aceste jocuri vor primi premii în bani, pentru care scop regimentul pune la dispoziţie suma de 200 lei. Premiul I va fi cel mare care se va oferi banilor trăgători ce cu cartuşe re­duse vor lovi ţintele mişcătoare (ouă le­gate cu sfoară şi atîrnate în copaci). Ofiţerii cari vor lua şi ei parte la a­­ceaste exerciţii şi se vor distinge vor primi asemenea premii, care vor consta în obiecte de prima necesitate. Cu alcătuirea programului acestor ser­bări, d. colonel Cernătescu a însărcinat pe d. locot. Vlăduţă, şeful muzicei mi­litare. ■ A sosit in localitate d. Richard Ni­­ţescu inspector de mişcare la C. F. R. . Duminică va avea loc în sala Con­siliului comunal a Primăriei alegerea a trei membri ai Camerei de meserii în locurile rămase vacante prin expirarea mandatelor d-nilor Luca Bogdan, Gh. Neculau şi N. Ştefăniu. ♦ La alegerea a trei meseriaşi în ca­mera de meserii, ce va avea loc Dumi­nică, 2 Maiu, candidează d-nii Gh. Nico­­lau, maestru-coafor, Leon Horga, turnă­tor la şcoala de arte şi meserii şi Va­sile Antoniu, maestru dulgher şi antre­prenor. ® D-ra Ana Ionescu a fost numită pe ziua de 1 Mai învăţătoare suplinitoare în postul 2 la şcoala din corn. Perilui, în locul d-rei Laurescu, detaşată Buce­­cea (Botoşani). ® Suntem autorizaţi a desminţi for­mal ştirea despre demisiunea d-nului M. O. Orleanu, ministrul industriei şi al comerciului, răspândită de unele ziare. SB Azi Înainte de amează s’a ţinut o con­sfătuire la d. I. I. C. Brătianu acasă, la care au luat parte toţi d-nii miniştrii află­tori în capitală, d-nii Ferechide, Vintilă Brătianu, etc. ♦ Lista oratorilor de la viitoarea în­trunire conservatoare a suferit o modi­ficare. D. G. Gr. Cantacuzino a impus să ia cuvântul la acea întrunire şi d.M. Vlădescu, care va vorbi cel dintâi. Apoi vor urma d-nii Griguţă Cantacuzino, Dim. Greceanu şi M. Deşliu, iar la urmă d-nii Filipescu şi Marghiloman. Astfel vor lua cuvântul patru oratori devotaţi Nababului. Suntem foarte nerăbdători să auzim ce va spune la acea întrunire d. Vlădes­cu, omul risipei şi al jafului de la mi­nisterul instrucţiunei. „ Colonelul Cocea, care a fost în fruntea manifestanţilor de ori noapte, este tatăl d-lui N. I­. Cocea, directorul vieţei sociale, „intelectualul“ de la „Ro­mânia Muncitoare“, socialistul pur-scrng. Mai mult de curiozitate dăm această in­formaţie. Consiliul de Iftabol In şedinţa de astăzi a Consiliului de răsboi s-au judecat procesele brigadieru­lui D. Niculescu din corp, jandarmi ru­rali Ţuţora, pentru furt, şi condamnat de consiliu la 6 luni închisoare, şi soldatul N. Luchian din Reg. 7 Roşiori, pentru furt prin efracţie, condamnat la 3 ani închisoare.* Tot astăzi a venit înaintea consiliului şi procesul caporalului Al. Munteanu din Reg. 12 Cantemir Bârlad acuzat de a­­tentat la bunele moravuri. „Din dosarul acestui senzaţional proces se constată că numitul caporal, încă de acum un an, ademenise în casă la el sub diferite pre­texte vre-o 25 elevi din clasele 2 şi 3 de la liceul Codreanu. Faptul n’a putut fi descoperit de cit tîrziu, graţie, unui elev din clasa II, care s’a plîns direcţiei liceului, şi care la rin­­dul ei a intervenit la parchet. Incepîndu-se o anchetă serioasă în a­­ceastă privinţă s’a constatat că acest caporal, pîndea pe elevi cind aceştia e­­şeau de la liceu, îi ademenea la el în odae cu diferite promisiuni, şi în urmă prin ameninţări îşi punea în executare planul. Sunt vre-o două cazuri în care elevii au fost ameninţaţi cu „revolverul, că un caz cind au să facă vre-o destăinuire vor fi împuşcaţi. De notat e că acest caporal a mai fost condemnat la un an închisoare de Curtea cu juri din Constanţa, pentru vi­olarea unei fetiţe de 4 ani. * Acest proces trebuia să se judece încă în şedinţele din luna trecută a consiliu­lui,* insă a fost amînat din cauza lipsei martorilor. Numitul caporal a urmat 2 ani cursurile liceului Codreanu,­­de unde retrăgîndu-se s'a înscris în şcoala de arte şi meseri pe care a absolvit-o. Fu­sese înrolat în „armată anul trecut ca soldat cu termen redus. Denunţul fap­telor pe care le comisese, a fost făcut cu 4 zile înainte de a se elibera, cînd a fost arestat, şi trimis la închisoarea Galata, unde a stat în prevenţie 6 luni. Ca martori în acest proces au venit înaintea consiliului 12 copii, toţi de la liceul Codreanu din Bîrlad. Şedinţa s-a început dimineaţă la ora 10. ■ D. Al. Stan inspector general agri­col a inspectat ori, atît dimineaţă cit şi după amiază cancelaria Inspectoratului agricol. Credem a şti că d. Stan a ramas mul­ţumit de activitatea ce se desfăşură la acest inspectorat. Cu această ocaziune d-sa a însărcinat pe d. I. Maxim să întocmească două sta­tistici, una privitoare la islazurile cons­tituite din anul 1908 şi până în prezent, în care să se­­specifice numărul oferte­lor primite, cîte au fost admise de co­misia regională, cîte îrespinse, cîte au fost aprobate de consiliul superior al a­­griculturei, cari au­ fost date definitiv în stăpînirea comunelor și cari provisor. Aceste statistice prezintă o deosebită importanţă din punctul de vedere al cu­­noaşterei resultatelor date de­ Legea In­­voelilor Agricole. ■ Candidaţii doritori de a fi numiţi, cu titlul provizoriu, ajutori de învăţă­tori, trebue să aibă trei ani de supli­nire după 1 Februarie şi înainte de 1 Mai cor.O dată la care se va ţine exa­menul. Candidaţii vor fi obligaţi să prezinte comisiei un certificat de la revizorul şco­lar, prin care să se constate că au func­ţionat efectiv pănă in ziua împlinirei termenului. Vor prezenta de asemenea şi copii după procesele verbale de inspecţiune, văzute de revizorii școlari. ■ D. general N. Tătărescu, coman­dantul corpului 4 de armată, se află în Capitală pentru a lua parte la Întruni­rea consiliului superior al armatei ce­ se ţine la ministerul de răsboi.

Next