Mişcarea, decembrie 1910 (Anul 2, nr. 264-286)
1910-12-01 / nr. 264
9 MIŞCAREA SITUAȚIA POLITICĂ TRUPA MALORUSA Discursul Primului Ministru în car© s© clarifică situaţia politică — Cuvîntarea d-lui E. Costinescu - D. Brătianu.—Situaţia nu-i anormală. Este adevărat însă că discuţia a avut un caracter excepţional, pe care 11 recunosc. Mesagiul nu cuprindea legi noui, deci discuţia nu s’a făcut în jurul acestor legi. S’a spus că Mesajul are un caracter de testament politic. Cuvîntul e rău ales, căci mesajul are caracterul unui testimoniu de capacitate de guvernare, care ca notă principală a avut sinceritatea în făgădueli și sinceritatea aplicărei lor. Dacă am fi adus acum un program vast de reforme noui, ne-am fi abătut de la linia de guvernare ce ne-am impus de a realiza ce făgăduim. In Mesaj ne-am exprimat speranța că parlamentul va da concurs guvernului pentru continuitatea operei ce am început. Sunt pe biuroul Camerei legi destul de importante, cum e legea sanitară, care să formeze ocupaţia rodnică a unei sesiuni. Nu era nevoe să fie anunţate în Mesaj aceste legi, căci au şi fost anunţate în Mesaje precedente. Din modul cum se prezintă cele trei formaţii politice, pot spune că una se prezintă cu pretenţiuni, alta cu fugâdueli, iar a noastră cu constatarea operai săvirşite. Am vrut să chemăm suflarea politică şi romînească ca să constate care a fost opera noastră timp de patru ani. Adversarii noştri au recunoscut Intr'un fel sau altu! soliditatea operei noastre. D. Take Ionescu a fost clar, şi eu cred că în politică trebue să ai sinceritate : ori să recunoşti pe dea’ntregul meritul unei reforme, ori nu. D. Take Ionescu a fost clar şi a recunoscut că opera noastră trebue complectată iar nu schimbată. Oratorul recunoaşte că sunt bune unele desvoltări promise de d. Tache Ionescu, dar pe lingă ele sunt unele făgădueli cari formează partea demagogică a programului d-lui Take Ionescu. D. Filipescu, in modul cum a criticat reformele noastre, de fapt a recunoscut iCa bună opera noastră. N’a mai spus «că opera noastră este o catastrofă. D-sa a criticat mai multlegile cari încă n’au fost luate în desbateri de cit cele votate. Oratorul tăgădueşte că guvernul liberal ar fi avut intenţiunile ce i le-a atribuit d. Filipescu, în reformele sale agrare. Prin islaz, partidul liberal a voit să facă să înceteze abuzurile şi nedreptatea de la ţară. Această măsură insă a fost considerată ca suficientă pentru asigurarea independenţei economice de la ţară. Pentru aceasta s’a asigurat desvoltarea creşterei vitelor, s’a asigurat exportul cărnei, s’a împărţit lucerea la ţărani etc. E un întreg sistem pus în aplicare. Este de asemenea inexact că am voit să dau pământ ieftin şi tuturor. Am zis că vreau ca ţăranii să cumpere pământul cu acelaş preţ cu care îl cumpără ceilalţi proprietari ; am voit ca tocmelile agricole şi cumpărarea de pământ să nu dea prilej la camătă ; am voit ca salvarea pământului să devie din valoarea lui reală, din cultura lui, dinmijloacele de transport, etc. De asemenea n’am făgăduit pământ tuturor. Am voit însă ca prin mijlocul instituţiilor de credit să punem pe ţărani în măsură de a-şi procura pământ ca oricare. Am ajutat deci prin aceasta la menţinerea valoarei pământului. Când dai un om ca dl. Filipescu este silit, spre a critica o operă, să se lege de părţile care nu au existat în acea operă, recunoaşte de fapt utilitatea ei. Noi am voit să aducem dreptatea şi solidaritatea claselor sociale pentru asigurarea desvoltărei economice şi sociale. Acesta e adevăratul nostru program, şi din punctul de vedere al acestui program trebue judecată opera noastră. Pentru această judecată este suficient a se constata care este situaţia actuală a liniştei şi a muncei din această ţară. Am crezut că printr’altă justiţie prin altă administraţie, prin alte raporturi, printr’altă recunoaştere a autorităţii Statului, pentru o asigurare a bunei stări a ţărănimei, Statul era dator să facă o sforţare bărbătească, pe care a făcut-o. Ca probe că a făcut’o stau : scăderea numărului cârciumilor şi înmulţirea şcoalelor, înmulţirea spitalelor. Oratorul citează ca exemplu judeţul Argeş in care s’au înmulţit şcoalele, dispensarile, sunt trei spitale, s’a înmulţit numărul medicilor pe circumscripţii, numărul moaşelor, etc. D. prim-ministru spune apoi că în ţară s’au clădit, după 1898, 1068 de şcoli, s’au înfiinţat 24 spitale, 68 de infirmerii şi 100 posturi noi de medici ; sunt astăzi 250 de ocoale pentru justiţia rurală s’au clădit 350 de biserici in aceşti din urmă trei ani. Intenţiunile noastre după cum se vede, era să asigurăm munca liniştită şi să ajutăm ca schimbare pro-porţiei între proprietatea mare şi cea mică să se facă pe cale naturală şi evolutivă. Este curios că islazurile, care sunt opera noastră, a tuturor partidelor în colaborare, sunt cele mai criticate. D. Prim-ministru arată din raportul consiliului de agricultură, că au peste 2000 de oferte pentru islazuri. Nu se poate deci spune că opera noastră n’a avut efect. Aceste 2000 de oferte, reprezintă o întindere de 166 de mii de hectare și cele deja admise reprezintă o valoare de 72 milioane de lei. Oratorul arată din acelaș raport că s’a înmulţit şi întinderea pământurilor date ţăranilor. Scopul de căpetenie al reformei agricole era ca să se introducă contracte legale, clamaşi şi autentice. D-sa arată câ în această pivinţă legea a adus foloase de netăgăduit, căci numărul contractelor a crescut de la 3000 la peste 13 mii. Dl. prim-ministru arată apoi că a fost aplicate şi penalităţile prevăzute in legea tocmelilor agricole. Astfel s-au dat 12 mii lei amezi pentru eludarea legei, dintre cari 20 de mii lei amenzi pentru măsurători false. Aceste cifre sunt elocvente, căci înainte de această lege ţăranii nu puteau găsi dreptate şi aceste abuzuri erau nepedepsite. Cred că ne-am îndrumat spre o nouă repartiţie a proprietăţei cu toată energia ce o comportă necesitatea ce ne-o impunea. Ţăranul are azi, în ce priveşte tocmelile agricole, şi lege şi judecată. De aceia, astă primăvară ni se cerea de unii cu vorbe, de alţii cu pietre, ca să părăsim guvernul. Noi am aşteptat ca să putem consfinţi activitatea noastră prin rezultatele ei. Oratorul se ocupă apoi de ceea ce s’a vorbit asupra colaborărei partidelor la 1907. Dl. Tache Ionescu spunea că d-sa era pentru o expropiere care însă nu se putea face decît printr’o revizuire a Constituţiei. Aceasta însă era o convenţie particulară. Ca fapt concret nu era decit acea mişcare a proprietarilor pusă la cale de Societatea agrară unde preşedinte era d. Petre Carp. Noi am considerat că opera noastră era frumos să se facă prin colaborare. La apelul nostru s’a răspuns cu negaţiune şi cu neîncredere. Am lucrat singuri şi azi putem spune că bine am făcut. Continuînd, d. Brătianu se ocupă de Casa Rurală. Nu importă cine a avut întâi ideia, dar cine a ştiut s’o realizeze. Partidul liberal a luptat ani de zile pentru realizarea Casei Rurale. Am însă un simţimînd de înaltă satisfacţie constatind cu cită ardoare îşi dispută alţii capitalul nostru politic. Dl. Filipescu a făcut două declaraţiuni: că n’are nici un angajament, că va păstra reformele noastre—şi că ţăranii trebue să respecte condiţiunile fundamentale ale Statului. Da, ţăranii să respecte aceste condiţiuni, — dar întâi noi, cari le dăm exemplul, să respectăm aceste condiţiuni. Nu trebue să venim nici cu vorbe demagogice ca ale d-lui Tache Ionescu, dar nici cu formule care prin obscuritatea lor,—cum e aceea că veţi schimba tot ce nu-i în folosul ţăranilor—conţin mai multă demagogie. Ce fel de partid conservator ar fi acela care n’ar înţelege că este a face operă de conservare socială în a nu aduce din nou tulburare în clasele sociale, stricînd legile ce le-am făcut?. Nu înţelege partidul conservator că dacă va face un pas inapoi, va sili pe alţii să facă doi înainte? Desigur că opera noastră are nevoe de complectare. Mesajul însă a avut menirea să arate rezultatele operei noastre. E cert că cu închiderea acestei sesiuni, noui probleme se vor impune, şi noui programe vor trebui să se prezinte. Programul nostru nu-i încă pronunţat. Fiţi siguri că nu vom fi nici negativi, nici demagogi. Ne preocupă şi pe noi completarea operei administrative; credem însă că n’a venit încă momentul nici al prefecţilor inamovili. Cu dezoltarea organizaţilor judeţene prin legea depusă la Senat, se face un început de descentralizare. Ne preocupă şi pe noi chestiunile unei mai bune repartiţii a impozitelor şi d. Costinescu e în curs de a sfârşi un studiu asupra acestei chestiuni. Ne preocupă şi pe noi soarta muncitorimei de la oraşe şi de la sate , dovadă că noi am aplicat de mult dezideratul d-lui Take Ionaşcu, dând la diferite organizări de meseriaşi lucrări fără licitaţie, în valoare da 7 milioane. Am organizat băncile populare am organizat bănci pentru meseriaţi. N’am considerat însă cu nici un fel d simpatie organizarea sindicatelor, fiindcă noi voim ca armonia să fie legătura tuturor factorilor; iar atunci când organizaţiile se fac sub conducerea şi inspiraţia unor oameni sau străini sau duşmani ai neamului—armonia nu poate exista. Voim ca desvoltarea muncitorimei să se facă într’un sens naţional şi de aceea nu împărtăşesc opiniunile d lui Filipescu asupra sufragiului universal. înţeleg să se discute oportunitatea unei reforme electorale, nu mă aşteptam insă ca sa se discute însuşi principiul sufragiului universal. Nu iiă aşteptam pentru că cred că sunt curente generale, atmosfere care îneacă întreaga suflare civilizată a unei epoci că sufragiul universal—care există in Elveţia, Italia, Austria, Bulgaria—care se discută cu pasiune şi în Ungaria, nu trebuia să găsească atâta popunere din partea d-lui Filipescu. Şedinţa continuă. * Tot ieri a luat cuvîntul şi d. Emil Constinescu ministrul de finanţe, care a respins interpretarei d-lui I. Plessea, relativă la întocmirea recensămîntului general pe periodul 1911 — 1915. Ministrul de finanţe a arătat indicaţiile ce le-a dat autorităţilor fiscale pentru ca recesămîntul să se facă în limitele legei finului. D. I. I. Brătianu Emil Costinescu care pleacă în turneu pentru a da o serie de reprezentaţii în Bulgaria, se va opri şi la Iaşi pentru a da patru reprezentaţii în sălile de 7, 8, 9 şi 10 Decembrie în sala Teatrului Naţional. Trupa Malorusă pe care publicul o cunoaşte din succesele stagiunei trecute, se află sub conducerea dlui Suchadolschi, care pentru acest turneu a achiziţionat solişti de forţă şi un balet unic în felul lui , corul de asemenea a fost mărit, astfel că succesul trupei din anul acesta va fi şi mai mare. De altfel excelentul ansamblu al trupei maioruse, aşa cum se anunţă, a fost văzut de un redactor al nostru acum câteva zile la Chişinău, unde maloruşii au dat o serie de spectacole şi de unde vor veni în România spre a trece în Bulgaria. Parlamentare In şedinţa de ori a Camerei, răspunsul la Mesaj a fost votat cu 81 voturi pentru şi 1 contra. Azi se va trage la sorţi comisiunea care va duce la Palat răspunsul la Mesaj. — Miine, Mercuri, va veni la ordinea zilei în Camera proectul de lege sanitară. — Tot miine va începe la Senat discuţia adresei de răspuns la Mesagiul Tronului. S'au înscris până comins să vorbească d-nii P. Missir, C. Disescu și N. Xenopol. m Unele ziare dau de cîteva zile o serie de ştiri „senzaţionale“ despre atitudinea d-lui Emil Costinescu, ministru de finanţe, în legătură cu situaţia politică generală, atribuindu-i diferite declaraţii. Suntem autorizaţi a opune cea mai categorică desfinţire tuturor svonurilor puse în circulație în această privință. 0 Informaţiuni 83 „Ordinea“ e supărată că statuia fostului ministru de justiţie Eugen Stătescu, a fost aşezată la Palatul Justiţiei. „Nu-i locul ei acolo“ zice „Ordinea“ care desigur visează să vadă acolo statuia distinsului „avocat“ al Bădăran !... ♦ La şcoala de agricultură romînă din Rădăuţi (Bucovina) cursurile începînd din toamna viitoare vor dura 3 ani in loc de doi ani cum era pănă acum şi se vor primi 250 elevi în loc de 25 cît sunt actualmente. Şcoala se va muta lingă oraş. ♦ Statul major al corp. IV de armată face cunoscut că Ministerul de Război a aprobat ca voluntarii contigentului 1909 al trupelor cu serviciul pe 2 ani şi ai acelora al căror termen de serviciu s-a modificat de la 2 la 3 ani, să fie trecuţi imediat în complectare, chiar dacă şi-au preschimbat angajamentul pe 3 ani. Pe viitor nu se vor mai primi angajări în trupele cu serviciu pe 2 ani, decît pe termen de 3 ani. O «Tribuna» află că d. Olavian Goga şi-a dat demisia din comitetul central al partidului naţional român. Scriitorul Caratgiale a sosit Sâmbătă seară la Budapesta. Dinsul însoţise pe domnişoara Cella Delavrancea şi pe mama sa pănă aici. D. Caragiale a petrecut seara în mijlocul studenţilor români. Petrecerea la care au asistat vre-o 60—70 studenţi, a durat pănă târziu noaptea. Dri seară la orele 6 d. a d. Caragiale a plecat spre Berlin, ECOU.—Doctor "Leon Polingber dentist, diplomat al şcoalei dentare din Ge- S neva şi Nyou (Elveţia), îşi va instala ca-binetul său de Dentistică în Piaţa Uni- J iei 3, (deasupra magazinului Ermacov) cu instalaţia cea mai modernă. Cuzinschi““Harpagon Artistul Vlad Cuzinschi despre care s’a vorbit mai mult in stagiunea curentă. In urma acelor neaşteptate „lovituri de teatru», s’a pus pe lucru, ca să ne facă o surpriză . Astfel Cusinschi, a căruia figură stoică nu pare croită numai pentru farsa propriu zisă, ne va oferi în stagiunea curenta pe „Harpagon" din «Avarul“. Se î nțelege de la sine că Vlad Cuzinschi ţine să ne ofere un „Harpagon" original, o „Concepţie“ proprie, cum ar zice colegul Harold, sau o «creaţie" însufleţită de care Cuzinschi cu ajutorul acelor taine artistice cu cari acest actor ştie să ne surprindă în scenă, atuncea cînd n’avem presentimentul unei «surprize». In evoluţia artistică prin care trece Cusinschi, este interesant pentru amatorii de artă dramatică să-l vadă intr’un rol «monerean“ atit de greu ca cel al „Avarului“ și de aceia suntem siguri că sala teatrului va fi arhiplină, pentru a urmări pe Cuzinschi în noua-i „lovitură de teatru» ce o încearcă. In afară de „Avarul" artistul Cuzinschi va mai apare într’o altă „creaţie», în comedia lui R. Presler: „Punctul negru11 care a obţinut mari succese la Bucureşti, „ Vitrina colecturei Kol». Th. Schröder sucursala locală, str. Ştefan cel Mare No. 8, atrage de câteva zile deosebita atenţiune a trecătorilor prin numeroasele lozuri câştigătoare, achitate clienţilor sei de numita casă norocoasă, numai în cursul loteriei a 8-a şi expuse spre vedere tuturora. Intre aceste lozuri cităm : M No. 34304 cl. 5-a achitat cu cîştig de lei 80000. 2/a No. 4642 cl. 6-a achitat cu câştig de 100000 lei. "la No. 48441 cl. 6-a achitat cu câştig de 20000 lei. Cum tragerea clasei La loteria 9-a se apropie, îndemnam publicul ieşan să-şi încerce norocul la Schröder, care achită câştigurile imediat, ţâră nici un scăzământ. ’is de loz numai 1.50, Lei 3,i Lei 6 ’/1 Lei 12. Numere norocoase la ROB. TH. SCHRODER, sucursala Iaşi, str. Ştefan cel Mare No. 8. Astă noapte a fost arestat individul P. Constantinescu implicat în crima săvîrşitâ de către casa lul Vasile Florea, care a omorât pe lucrătorul Alecu Iordachi cu o lovitură de cuţit în circiuma lui Neculai Botez din str. Socola. De la Consiliul de higienă.—Membrii consiliului de higienă s’au întrunit aseară sub preşidenţia d-lui dr. Fior medicul primar al oraşului. Şedinţa se deschide la orele 5 p. m. Participa d-nii dr. Fior, dr. Colonel Acontz medicul corp. 4 de armată, dr. Tudor, dr. Budescu, dr. Imervol, dr. Misir, dr. Grigoriu, dr. Buzinchi şi dr. Georgescu. Cel întâi care ia cuvântul e d. d l Fior, care face o expunere largă asupra situaţiei sanitare a oraşului nostru, arătând totodată mersul epidemiei de scarlatină care actualmente a început să bîntue în oraş, precum şi măsurile care au fost luate pentru combaterea acestei epidemii. Se ia apoi în discuţie chestiunea vinzărei diferitelor articole alimentare, mai cu seamă a laptelui, hotărindu-se ca laptele să se vindă gradat, iar populaţia să-l foarbă bine înainte de a-l consuma. In această privinţa s’a dispus şi placordarea unei ordonanţe în oraş. Se mai dispune apoi asanarea diferitelor locuri virane unde se aruncă murdării, construirea latrinelor la casele care nu au şi punerea în vedere la fabricanţii care au ateliere de covrigărie să-şi ţie localurile în cea mai perfecta stare de curăţenie. Şedinţa s’a terminat la orele 7 jum. a La siguranţă continuă cu cercetările în privinţa descoperirei unei bande de femei care se ocupau cu conruperea minorelor şi trimiterea lor pe la diferite case de toleranţă. S’au făcut pănă acum mai multe arestări. Cercetările fiind încă in curs, nu revenim cu amănunte pentru a nu stingheri mersul anchetei. Orttcaiele de nbndvirckţco lîle sural».—Ministerul instrucţiunei publice a luat hotărârea ca pe viitor certificatele de absolvirea învăţământului primar rural să se elibereze numai de revizorii şi delegaţii însărcinaţi de minister să asiste la examenele de ab-solvire. Certificatele se vor elibera din registrul cu matcă. Acestea se vor ţine la ferevizorul şcolar de cl. I şi se vor lua la centre de examinare de către revizori şi delegaţi, care vor aplica ştampila. După terminarea examenelor, dirigintele respectiv va complecta rubrica cu datele personale şi cu notele obţinute ** de absolvenţi, va semna certificatele şi le va învesti cu ştampila şcolei ce conduce, iar revizorul sau delegatul va viza certificatul şi-l va încredinţa celor in drept. In momentul eliberărei certificatului de absolvire dirigintele şcoalei e dator să noteze în matricolă numărul şi data certificatului. Revizorii şcolari de clasa I vor distribui la timp registrele de certificte revizorilor de cl. II şi delegaţilor. Cu ocazia inspecţiei revizorii vor anula filele remase neîntrebuinţate in registrele de certificatele de absolvire aflatoare în arhivele şcoalelor. Duplicate de certificate ale şcoalelor primare rurale se vor elibera numai de revizorii şcolari de Cl. I. 0 Eri după amiază s’a făcut autopsia cadavrului locuitorului Mihalachi Marian din corn. Cepleniţa, care a fost gătsit intr’o fîntînă de pe şoseaua ce duce In comuna Cotnari. 0r Rezultatul autopsiei e că numitul locuitor s’a sinucis fiind atins de alienare mintală. Diverse —La 10 Decembrie se va ţine la Prefectura de judeţ licitaţie publică pentru vânzarea bunurile viei ale statului. — Se anunţă că râurile Prut şi Jijia care crescuseră în mod simţitor în urma ploilor din zilele trecute, au mai scăzut, aşa că teama de inundaţie este înlăturată. Cu toate aceste în multe locuri locuitorii au făcut şanţuri şi diguri de apărare, in vederea topirei zăpezilor primăvara pentru a preveni reul la timp. — Orchestra conservatorului, va da anul acesta la Teatrul Naţional patru concerte filarmonice. — In primele zile ale lunei Decembrie va avea loc la Teatrul Naţional o representaţie organizată de Societatea cantina şcolară din judeţul Iaşi, în scopul mărirei fondului Societăţii. 0 0 m 4