Mişcarea, decembrie 1910 (Anul 2, nr. 264-286)

1910-12-01 / nr. 264

9 MIŞCAREA SITUAȚIA POLITICĂ T­RUPA MALORUSA Discursul Primului Ministru în car© s© clarifică situaţia politică — Cuvîntarea d-lui E. Costinescu - D. Brătianu.—Situaţia nu-i anormală. Este adevărat însă că discuţia a avut un caracter excepţional, pe care 11 recu­nosc. Mesagiul nu cuprindea legi noui, deci discuţia nu s’a făcut în jurul aces­tor legi. S’a spus că Mesajul are un caracter de testament politic. Cuvîntul e rău a­­les, căci mesajul are caracterul unui tes­timoniu de capacitate de guvernare, care ca notă principală a avut sinceritatea în făgădueli și sinceritatea aplicărei lor. Dacă am fi adus acum un program vast de reforme noui, ne-am­ fi abătut de la linia de guvernare ce ne-am impus de a realiza ce făgăduim. In Mesaj ne-am exprimat speranța că parlamentul va da concurs guvernului pentru continuitatea operei ce am înce­put. Sunt pe biuroul Camerei legi des­tul de importante, cum e legea sanitară, care să formeze ocupaţia rodnică a unei sesiuni. Nu era nevoe să fie anunţate în Mesaj aceste legi, căci au şi fost a­­nunţate în Mesaje precedente. Din modul cum se prezintă cele trei formaţii politice, pot spune că una se prezintă cu pretenţiuni, alta cu fugâ­­dueli, iar a noastră cu constatarea ope­rai săvirşite. Am vrut să chemăm sufla­rea politică şi romînească ca să cons­tate care a fost opera noastră timp de patru ani. Adversarii noştri au recunos­cut Intr'un fel sau altu! soliditatea ope­rei noastre. D. Take Ionescu a fost clar, şi eu cred că în politică trebue să ai sinceritate : ori să recunoşti pe dea’n­­tregul meritul unei reforme, ori nu. D. Take Ionescu a fost clar şi a recunos­cut că opera noastră trebue complec­tată iar nu schimbată. Oratorul recu­noaşte că sunt bune unele desvoltări promise de d. Tache Ionescu, dar pe lingă ele sunt unele făgădueli cari for­mează partea demagogică a programu­lui d-lui Take Ionescu. D. Filipescu, in modul cum a criticat reformele noastre, de fapt a recunoscut iCa bună opera noastră. N’a mai spus «că opera noastră este o catastrofă. D-sa a criticat mai mult­­legile cari încă n’au fost luate în desbateri de cit cele votate. Oratorul tăgădueşte că guvernul libe­ral ar fi avut intenţiunile ce i le-a atri­buit d. Filipescu, în reformele sale a­­grare. Prin islaz, partidul liberal a voit să facă să înceteze abuzurile şi nedrep­tatea de la ţară. Această măsură insă a fost considerată ca suficientă pentru asigurarea independenţei economice de la ţară. Pentru aceasta s’a asigurat des­­voltarea creşterei vitelor, s’a asigurat exportul cărnei, s’a împărţit lucerea la ţărani etc. E un întreg sistem pus în aplicare. Este de asemenea inexact că am vo­it să dau pământ ieftin şi tuturor. Am zis că vreau ca ţăranii să cumpere pă­mântul cu acelaş preţ cu care îl cum­pără ceilalţi proprietari ; am voit ca tocmelile agricole şi cumpărarea de pă­mânt să nu dea prilej la camătă ; am voit ca salvarea pământului să devie din valoarea lui reală, din cultura lui, din­­mijloacele de transport, etc. De asemenea n’am făgăduit pământ tuturor. Am voit însă ca prin mijlocul insti­tuţiilor de credit să punem pe ţărani în măsură de a-şi procura pământ ca ori­care. Am ajutat deci prin aceasta la menţinerea valoarei pământului. Când dai un om ca dl. Filipescu este silit, spre a critica o operă, să se lege de părţile care nu au existat în acea o­peră, recunoaşte de fapt utilitatea ei. Noi am voit să aducem dreptatea şi so­lidaritatea claselor sociale pentru asi­gurarea desvoltărei economice şi soci­ale. Acesta e adevăratul nostru pro­gram, şi din punctul de vedere al aces­tui program trebue judecată opera noas­tră. Pentru această judecată este sufici­ent a se constata care este situaţia ac­tuală a liniştei şi a muncei din această ţară. Am crezut că printr’altă justiţie prin altă administraţie, prin alte raporturi, printr’altă recunoaştere a autorităţii Sta­tului, pentru o asigurare a bunei stări a ţărănimei, Statul era dator să facă o sforţare bărbătească, pe care a făcut-o. Ca probe că a făcut’o stau : scăderea numărului cârciumilor şi înmulţirea şcoa­­lelor, înmulţirea spitalelor. Oratorul ci­tează ca exemplu judeţul Argeş in care s’au înmulţit şcoalele, dispensarile, sunt trei spitale,­ s’a înmulţit numărul medicilor pe circumscripţii, numărul moaşelor, etc. D. prim-ministru spune apoi că în ţară s’au clădit, după 1898, 1068 de şcoli, s’au înfiinţat 24 spitale, 68 de infirmerii şi 100 posturi noi de medici ; sunt as­tăzi 250 de ocoale pentru justiţia rurală s’au clădit 350 de biserici in aceşti din urmă trei ani. Intenţiunile noastre după cum se vede, era să asigurăm munca li­niştită şi să ajutăm ca schimbare pro-­­­porţiei între proprietatea mare şi cea mică să se facă pe cale naturală şi e­­volutivă. Este curios că islazurile, care sunt o­­pera noastră, a tuturor partidelor în co­laborare, sunt cele mai criticate. D. Prim-ministru arată din raportul consiliului de agricultură, că au peste 2000 de oferte pentru islazuri. Nu se poate deci spune că opera noastră n’a avut efect. Aceste 2000 de oferte, re­prezintă o întindere de 166 de mii de hectare și cele deja admise reprezintă o valoare de 72 milioane de lei. Oratorul arată din acelaș raport că s’a înmulţit şi întinderea pământurilor date ţărani­lor. Scopul de căpetenie al reformei a­­gricole era ca să se introducă contracte legale, clamaşi şi autentice. D-sa arată câ în această p­ivinţă legea a adus fo­loase de netăgăduit, căci numărul con­tractelor a crescut de la 3000 la peste 13 mii. Dl. prim-ministru arată apoi că a fost aplicate şi penalităţile prevăzute in le­gea tocmelilor agricole. Astfel s-au dat 12 mii lei amezi pentru eludarea legei, dintre cari 20 de mii lei amenzi pentru măsurători false. Aceste cifre sunt eloc­vente, căci înainte de această lege ţă­ranii nu puteau găsi dreptate şi aceste abuzuri erau nepedepsite. Cred că ne-am îndrumat spre o nouă repartiţie a proprietăţei cu toată ener­gia ce o comportă necesitatea ce ne-o impunea. Ţăranul are azi, în ce priveşte tocmelile agricole, şi lege şi judecată. De aceia, astă primăvară ni se cerea de unii cu vor­be, de alţii cu pietre, ca să părăsim guvernul. Noi am aşteptat ca să putem consfinţi activitatea noastră prin rezultatele ei. Oratorul se ocupă apoi de ceea ce s’a vorbit asupra colaborărei partidelor la 1907. Dl. Tache Ionescu spunea că d-sa era pentru o expropiere care însă nu se putea face de­cît printr’o revizuire a Constituţiei. Aceasta însă era o con­venţie particulară. Ca fapt concret nu era de­cit acea mişcare a proprietarilor pusă la cale de Societatea agrară unde preşedinte era d. Petre Carp. Noi am considerat că opera noastră era frumos să se facă prin colaborare. La apelul nostru s’a răspuns cu negaţiune şi cu neîncredere. Am lucrat singuri şi azi putem spune că bine am făcut. Continuînd, d. Brătianu se ocupă de Casa Rurală. Nu importă cine a avut întâi ideia, dar cine a ştiut s’o realizeze. Partidul liberal a luptat ani de zile pen­tru realizarea Casei Rurale. Am însă un simţimînd de înaltă satisfacţie constatind cu cită ardoare îşi dispută alţii capitalul nostru politic. Dl. Filipescu a făcut două declaraţiuni: că n’are nici un angajament, că va păs­tra reformele noastre—şi că ţăranii tre­bue să respecte condiţiunile fundamen­tale ale Statului. Da, ţăranii să respecte aceste condiţiuni, — dar întâi noi, cari le dăm exemplul, să respectăm aceste con­diţiuni. Nu trebue să venim nici cu vor­be demagogice ca ale d-lui Tache Io­­nescu, dar nici cu formule care prin obscuritatea lor,—cum e aceea că veţi schimba tot ce nu-i în folosul ţărani­lor—conţin mai multă demagogie. Ce fel de partid conservator ar fi acela care n’ar înţelege că este a face operă de conservare socială în a nu aduce din nou tulburare în clasele sociale, stricînd legile ce le-am făcut?. Nu înţelege partidul conservator că dacă va face un pas inapoi, va sili pe alţii să facă doi înainte? De­sigur că opera noastră are nevoe de complectare. Mesajul însă a avut menirea să arate rezultatele operei noas­tre. E cert că cu închiderea acestei se­siuni, noui probleme se vor impune, şi noui programe vor trebui să se prezinte. Programul nostru nu-i încă pronunţat. Fiţi siguri că nu vom fi nici negativi, nici demagogi. Ne preocupă şi pe noi completarea operei administrative; cre­dem însă că n’a venit încă momentul nici al prefecţilor inamovili. Cu dezol­­tarea organizaţilor judeţene prin legea depusă la Senat, se face un început de descentralizare. Ne preocupă şi pe noi chestiunile unei mai bune repartiţii a impozitelor şi d. Costinescu e în curs de a sfârşi un stu­diu asupra acestei chestiuni. Ne preocupă şi pe noi soarta munci­­torimei de la oraşe şi de la sate , do­vadă că noi am aplicat de mult dezide­ratul d-lui Take Ionaşcu, dând la dife­rite organizări de meseriaşi lucrări fără licitaţie, în valoare da 7 milioane. Am organizat băncile populare am­ or­ganizat bănci pentru meseriaţi. N’am considerat însă cu nici un fel d simpa­tie organizarea sindicatelor, fiindcă noi voim ca armonia să fie legătura tuturor factorilor; iar atunci când organizaţiile se fac sub conduce­rea şi inspiraţia unor oameni sau străini sau duşmani ai nea­mului—armonia nu poate exista. Voim ca desvoltarea muncitorimei să se facă într’un sens naţional şi de aceea nu împărtăşesc opiniunile d lui Filipescu asupra sufragiului universal. înţeleg să se discute oportunitatea unei reforme e­­lectorale, nu mă aşteptam insă ca sa se discute însuşi principiul sufragiului uni­versal. Nu ii­ă aşteptam pentru că cred că sunt curente generale, atmosfere care îneacă întreaga suflare civilizată a unei epoci că sufragiul universal—care există in Elveţia, Italia, Austria, Bulgaria—care se discută cu pasiune şi în Ungaria, nu trebuia să găsească atâta p­opunere din partea d-lui Filipescu. Şedinţa continuă. * Tot ieri a luat cuvîntul şi d. Emil Constinescu ministrul de finanţe, care a respins interpretarei d-lui I. Plessea, re­lativă la întocmirea recensămîntului ge­neral pe periodul 1911 — 1915. Ministrul de finanţe a arătat indica­­ţiile ce le-a dat autorităţilor fiscale pen­tru ca recesămîntul să se facă în limitele legei finului. D. I. I. Brătianu Emil Costinescu care pleacă în turneu pentru a da o serie de reprezentaţii în Bulgaria, se va opri şi la Iaşi pentru a da patru reprezentaţii în sălile de 7, 8, 9 şi 10 Decembrie în sala Teatrului Naţional. Trupa Malorusă pe care publicul o cunoaşte din succesele stagiunei trecute, se află sub condu­cerea d­lui Suchadolschi, care pentru acest turneu a achiziţionat solişti de forţă şi un balet unic în felul lui , corul de asemenea a fost mărit, astfel că succesul trupei din anul acesta va fi şi mai mare. De alt­fel excelentul ansamblu al trupei maior­use, aşa cum se anunţă, a fost văzut de un re­dactor al nostru acum câteva zile la Chişinău, unde malor­uşii au dat o serie de spectacole şi de unde vor veni în România spre a trece în Bulgaria. Parlamentare In şedinţa de ori a Camerei, răspunsul la Mesaj a fost votat cu 81 voturi pentru şi 1 contra. Azi se va trage la sorţi comi­­siunea care va duce la Palat răs­punsul la Mesaj. — Miine, Mercuri, va veni la ordinea zi­­lei în Camera proectul de lege sanitară. — Tot miine va începe la Senat dis­cuţia adresei de răspuns la Mesagiul Tronului. S'au înscris până comins să vorbească d-nii P. Missir, C. Disescu și N. Xe­­nopol. m Unele ziare dau de cîteva zile o serie de ştiri „senzaţionale“ des­pre atitudinea d-lui Emil Costi­nescu, ministru de finanţe, în le­gătură cu situaţia politică gene­rală, atribuindu-i diferite decla­raţii. Suntem autorizaţi a opune cea mai categorică desfinţire tuturor svonurilor puse în circulație în această privință. 0 Informaţiuni 83 „Ordinea“ e supărată că statuia fostului ministru de justiţie Eugen Stă­­tescu, a fost aşezată la Palatul Justiţiei.­­ „Nu-i locul ei acolo“ zice „Ordi­nea“ care de­sigur visează să vadă a­­colo statuia distinsului „avocat“ al Bă­dăran !... ♦ La şcoala de agricultură romînă din Rădăuţi (Bucovina) cursurile înce­­pînd din toamna viitoare vor dura 3 ani in loc de doi ani cum era pănă a­­cum şi se vor primi 250 elevi în loc de 25 cît sunt actualmente. Şcoala se va muta lingă oraş. ♦ Statul major al corp. IV de armată face cunoscut că Ministerul de Război a aprobat ca voluntarii contigentului 1909 al trupelor cu serviciul pe 2 ani şi ai acelora al căror termen de serviciu s-a modificat de la 2 la 3 ani, să fie tre­cuţi imediat în complectare, chiar dacă şi-au preschimbat angajamentul pe 3 ani. Pe viitor nu se vor mai primi anga­jări în trupele cu serviciu pe 2 ani, de­cît pe termen de 3 ani. O «Tribuna» află că d. Olavian Goga şi-a dat demisia din comitetul central al partidului naţional român.­­ Scriitorul Caratgiale a sosit Sâmbătă seară la Budapesta. Dinsul însoţise pe dom­nişoara Cella Delavrancea şi pe mama sa pănă aici. D. Caragiale a petrecut seara în mijlo­cul studenţilor români. Petrecerea la care au asistat vre-o 60—70 studenţi, a durat pănă târziu noaptea. Dri seară la orele 6 d. a­ d. Caragiale a plecat spre Berlin, ECOU.—Doctor "Leon Polingber den­tist, diplomat al şcoalei dentare din Ge- S neva şi Nyou (Elveţia), îşi va instala ca-­­binetul său de Dentistică în Piaţa Uni- J iei 3, (deasupra magazinului Ermacov) cu instalaţia cea mai modernă. Cuzinschi““Harpagon Artistul Vlad Cuzinschi despre care s’a vorbit mai mult in stagiunea curentă. In urma acelor neaşteptate „lovituri de teatru», s’a pus pe lucru, ca să ne facă o surpriză . Astfel Cusinschi, a căruia figură stoi­că nu pare croită numai pentru farsa propriu zisă, ne va oferi în stagiunea curenta pe „Harpagon" din «Avarul“. Se î nțelege de la sine că Vlad Cu­zinschi ţine să ne ofere un „Harpagon" original, o „Concepţie“ proprie, cum ar zice colegul Harold, sau o «creaţie" în­sufleţită de care Cuzinschi cu ajutorul acelor taine artistice cu cari acest actor ştie să ne surprindă în scenă, atuncea cînd n’avem presentimentul unei «sur­prize». In evoluţia artistică prin care trece Cu­­sinschi, este interesant pentru amatorii de artă dramatică să-l vadă intr’un rol «mon­erean“ atit de greu ca cel al „A­­varului“ și de aceia suntem siguri că sala teatrului va fi arhiplină, pentru a urmări pe Cuzinschi în noua-i „lovitură de teatru» ce o încearcă. In afară de „Avarul" artistul Cuzin­schi va mai apare într’o altă „creaţie», în comedia lui R. Presler: „Punctul ne­gru11 care a obţinut mari succese la Bu­cureşti, „ Vitrina colecturei Kol». Th. Schrö­der sucursala locală, str. Ştefan cel Mare No. 8, atrage de câte­va zile de­osebita atenţiune a trecătorilor prin nu­meroasele lozuri câştigătoare, achitate clienţilor sei de numita casă norocoasă, numai în cursul loteriei a 8-a şi expuse spre vedere tuturora. Intre aceste lo­zuri cităm : M No. 34304 cl. 5-a achitat cu cîş­­tig de lei 80000. 2/a No. 4642 cl. 6-a achitat cu câş­tig de 100000 lei. "la No. 48441 cl. 6-a achitat cu câştig de 20000 lei. Cum tragerea clasei La loteria 9-a se apropie, îndemnam publicul ieşan să-şi încerce norocul la Schröder, care achită câştigurile imediat, ţâră nici un scăză­­mânt. ’is de loz num­ai 1.50, Lei 3,­­i Lei 6 ’/1 Lei 12. Numere norocoase la ROB. TH. SCHRO­DER, sucursala Iaşi, str. Ştefan cel Mare No. 8.­­ Astă noapte a fost arestat indivi­dul P. Constantinescu implicat în crima săvîrşitâ de către casa lul Vasile Florea, care a omorât pe lucrătorul Alecu Ior­­dachi cu o lovitură de cuţit în circiuma lui Neculai Botez din str. Socola.­­ De la Consiliul de higienă.—Mem­brii consiliului de higienă s’au întrunit aseară sub preşidenţia d-lui dr. Fior me­dicul primar al oraşului. Şedinţa se deschide la orele 5 p. m. Participa d-nii dr. Fior, dr. Colonel A­­contz medicul corp. 4 de armată, dr. Tudor, dr. Budescu, dr. Imervol, dr. Mi­sir, dr. Grigoriu, dr. Buzinchi şi dr. Ge­­orgescu. Cel întâi care ia cuvântul e d. d­ l Fior, care face o expunere largă asupra situaţiei sanitare a oraşului nostru, ară­tând tot­odată mersul epidemiei de scar­­latină care actualmente a început să bîn­­tue în oraş, precum şi măsurile care au fost luate pentru combaterea acestei e­­pidemii. Se ia apoi în discuţie chestiunea vin­­zărei diferitelor articole alimentare, mai cu seamă a laptelui, hotărindu-se ca lap­tele să se vindă gradat, iar populaţia să-l foarbă bine înainte de a-l consuma. In această privinţa s’a dispus şi placor­­darea unei ordonanţe în oraş. Se mai dispune apoi asanarea diferi­telor locuri virane unde se aruncă mur­dării, construirea latrinelor la casele care nu au şi punerea în vedere la fabrican­ţii care au ateliere de covrigărie să-şi ţie localurile în cea mai perfecta stare de curăţenie. Şedinţa s’a terminat la orele 7 jum. a La siguranţă continuă cu cercetă­­rile în privinţa descoperirei unei bande de femei care se ocupau cu conruperea minorelor şi trimiterea lor pe la diferite case de toleranţă. S’au făcut pănă acum mai multe arestări. Cercetările fiind încă in curs, nu re­venim cu amănunte pentru a nu stin­gheri mersul anchetei. Ortt­caiele de nbnd­virckţco lîle s­ural».—Ministerul instrucţiunei publice a luat hotărârea ca pe viitor certificatele de absolvirea învăţământu­lui primar rural să se elibereze numai de revizorii şi delegaţii însărcinaţi de minister să asiste la examenele de ab-­­­­­solvire. Certificatele se vor elibera din regis­trul cu matcă. Acestea se vor ţine la fe­revizorul şcolar de cl. I şi se vor lua la centre de examinare de către revi­zori şi delegaţi, care vor aplica ştam­pila. După terminarea examenelor, dirigin­tele respectiv va complecta rubrica cu­­ datele personale şi cu notele obţinute ** de absolvenţi, va semna certificatele şi le va învesti cu ştampila şcolei ce con­duce, iar revizorul sau delegatul va viza certificatul şi-l va încredinţa celor in drept. In momentul eliberărei certificatului de absolvire dirigintele şcoalei e dator să noteze în matricolă numărul şi data certificatului. Revizorii şcolari de clasa I vor distribui la timp registrele de cer­­tificte revizorilor de cl. II şi delegaţilor. Cu ocazia inspecţiei revizorii vor anula filele remase neîntrebuinţate in registre­le de certificatele de absolvire aflatoare în arhivele şcoalelor. Duplicate de certificate ale şcoalelor primare rurale se vor elibera numai de revizorii şcolari de Cl. I. 0 Eri după amiază s’a făcut autop­sia cadavrului locuitorului Mihalachi Ma­rian din corn. Cepleniţa, care a fost gă­­t­sit intr’o fîntînă de pe şoseaua ce duce In comuna Cotnari. 0r Rezultatul autopsiei e că numitul lo­cuitor s’a sinucis fiind atins de aliena­re mintală. Diverse —La 10 Dec­embrie se va ţine la Pre­fectura de judeţ licitaţie publică pentru vânzarea bunurile viei ale statului. — Se anunţă că râurile Prut şi Jijia care crescuseră în mod simţitor în urma ploilor din zilele trecute, au mai scăzut, aşa că teama de inundaţie este înlătu­rată. Cu toate aceste în multe locuri lo­cuitorii au făcut şanţuri şi diguri de a­­părare, in vederea topirei zăpezilor pri­­măvara pentru a preveni reul la timp. — Orchestra conservatorului, va da anul acesta la Teatrul Naţional patru concerte filarmonice. — In primele zile ale lunei Decem­brie va avea loc la Teatrul Naţional o representaţie organizată de Societatea cantina şcolară din judeţul Iaşi, în scopul mărirei fondului Societăţii. 0 0 m 4

Next