Mişcarea, aprilie 1911 (Anul 3, nr. 72-93)

1911-04-01 / nr. 72

aparţin la rasa Simenthal conservată, fără înscriere,­­le la 18­35 prin cumpă­rare de tauri, ce se face la fiecare doi ani în Elveţia. Stâna se compune cu deosebire din casa Würtembergului, obţinută acum o sută de ani prin încrucişarea oii din ţară cu berbecul meronos. Sericultura, viti­cultura şi apicultura, ţinărid un loc foarte important, sunt reprezentate şi în ex­­ploatatura agricolă. Cursurile durează 6 semestre (3 ani). Aci, ca in toate ce­lelalte stabilimente similare din Germa­nia şi din Austria, se dă o mare im­portanţa exerciţiilor şi demonstraţiunlor în laboratoarele ordinare de chimie, de chemia agricolă şi de technologia, cer­cetărilor de anatomie şi de fiziologie, etc. Colecţiunile ştiinţifice sunt complecte Muzeul de maşini conţine un mare nu­măr de obiecte şcolare, un atelier unde sub direcţia unui inginer maşinist se construesc toate modelele de instru­mente de arat şi de maşini agricole. Pe lângă scopul de a forma agronomi ca­pabili şi inteligenţi şi profesori pentru şcoalele agricole de întâiul şi de al doi­lea grad, Academia din Hohenheim îşi pr­opuse de asemenea de a contribui prin cercetările şi lucrărilor profesorilor la progresul ştiinţei agricole ") Şcoalele agricole particulare. In germania sunt şi şcoale agricole particulare, care dau practicei învăţă­­mîntului o influenţă preponderantă, ele­vii sunt crescuţi şi hrăniţi chiar în şcoa­lă, care se ţine de o exploataţiune agri­colă, dirijata cu scopul de a realiza be­­m fiin­d cel mai mare posibil, ei se de­prind cu toate lucrările pământului şi învaţă a le conduce, a le împărţi şi a judecă modul, în care se execută. In astfel de şcoală semestrul da iarnă este destinat pentru studiul teoretic, pe când în timpul verii cea mai mare parte a zilei este ocupată cu diferitele lucrări în exploatarea unei moşii. Şcoalele de agronomie (Achesbuschulen) din Schellin (Pomerania), înfiinţată în 1845, din Forbach (Posen), înfiinţată în 1868, din Woynowo (Posen), sunt instituţii parti­culare, a căror proprietari dau elevilor (un număr de 12—18 şi în vrâstă de 16 —20 de ani) locuinţa şi hrană în schim­bul lucrului manual, ce sunt datori a-l executa. Şcoala din Woynovo este in­stalată pe o moşie de 700 de hectare şi proprietarul primeşte de la provincie o subvenţie anuală de 4.500 de mărci. Şcoala agricolă din Badersleben, lângă Halberstadt, înfiinţată la 1846, proprie­tatea baronului E von Gustedt, are un curs de 2 ani; elevii se admit numai până la vrâsta de 17 ani şi plătesc o taxă anuală de 400 de mărci pe an pen­tru întreţinere şi învăţământ. Şi aci lu­crările practice ocupă pe elevi* o parte mare din vară. In toate popilele croate­­c vatra par­ticulari (şi acestea sunt cee mai vechi) Internatul este obligator sprea a avea pe toţi elevii la îndemână pentru exe­cutarea lucrărilor de câmp; de altă parte mâncarea nu este scumpă, pro­ductele exploataţiunei a fost aproape de ajuns pentru trebuinţele bucătăriei. In general însă provinciile, oraşele şi so­cietăţile agricole nedespunând de­ moşii de exploatat au adoptat regimul ex­ternatului şi învăţământul agricol teo­retic2). Societatea scriitorilor dramatici s’a constituit astfel: Preşedinte d. G. Diamandy, vice-preşedinte dl. H. G. Lecca, Al. Dorna secretar şi P. Gusti membru, Mioara. In astă seară se joacă la Teatrul Naţional originala come­die „Mioara" scrisă de defunctul Ch. Frasin în col­aboratorie cu dl. George Volenti. „Mioara“ s’a jucat acum cîţi­va ani şi a obţinut frumoase succese. Arhiva“ anul XXII, No. 3 conţine următorul sumar: Dumitru C. Moruzi.—Pe viscol (nuvelă). N. A. Bogdan.—De scîrba boilor (nu­velă). T. T. Burada —Teatrul în Moldova (Stagiunea 1830 — 1871. Carmen Sylva.— Mărioară. Traducere de A. Trestianu. A­hiereul Narcis Creţulescu.—Zestrea mănâstirei Neamţu Secul (Tablou de mo­şiile perdute ori în stră cinătate în curge­rea vremei care la 1854 nu era întru­pate la M-rile Nemţene). Dări de samă: Valeriu Hulubei.—Fi­­losofia Renaştere­ de P. P. Negulescu, Seni Benelli. Literatura dramatică italiană a dobîndit un nou scriitor de valoare care alimentează scena rea­listă d­e tinărul dramaturg Sem Benelli care a obţinut mari succese în prima-i lucrare ,La Gena aella beffa. O nouă lucrare a lui Sem Benelli in­titulată „11 mantalacio" a obţinut de curînd succese strălucite în Italia, unde ziarele îi consacră mari elogii. Le verrou, este titlul unei nuvelete de Edmond See din „Le Journal“. Subiectul e acesta . Un tînăr compo­zitor ședea la mătușa sa. Camerile lor de culcare erau una lingă alta. Intr’o noapte nişte hoţi au pătruns în casă şi încet, încet, au trecut prin coridor, au intrat în odaia bătrînei şi au gituit-o. Nepotul, din camera vecină, s’a tre­zit, a auzit o tuşă, un zgomot, nişte şoapte ; frica insă l’a făcut să rămie ne­­clintit. Credea că i s’a părut. Dar o lu­mina trecu pe lingă uşa lui, nişte paşi răsunară destul de lămurit şi el era în­­credinţat că s’a întimplat ceva grozav. Simţia o mare bucurie că a pus ză­vorul, că a ştiut să se apere, că e la siguranţa. Dimineaţa şi-a găsit mătuşa omorita. Edmond See a disecat sufletul nepo­tului, sufletul acelui artist, care deşi ştia că alături se intimplă moarte de om, totuşi a rara as nemişat temîndu-se să nu i se întîmple ceva. Se vede instinctul conservării de sine pină unde poate ajunge. Egoizumul omu­lui, merge atît de departe incit îi para­lizează ori ce mişcare de a-l salva pe altul, atunci cînd acea mişcare să-i pe­ricliteze existenţa lui. Mai mult încă, nepotul, îşi scuză chiar purtarea El zice: Mătuşa mea era o femee bă­­trînă, aproape de pragul mormîntului,— pe cînd eu sunt tînăr şi talentat, pot face bine ţârii şi neamului meu. Oare nu era pacat să mă exprim ? Nuveleta aceasta e plină de fine ob­servații și arată marea putere de ana­liză psichologică, cu care este înzestrat Edmond See. ■ ’■ ...."» Mişcarea literară, şi artistica! — —* Oh­. Oh. Nădejde. Incepind de ieri oferim cetitorilor noştri, în foileton, producţiunile literare datorite d-lui Gh. Gh. Nădejde unul din modeştii dar va­loroşii publicişti ai laşului. D-l Oh. Nădejde care a bine voit să ne pr­omitâ colaborarea regulată, este un nume cunoscut în cimpul literaturei. Ca autor dramatic d-l Gh. Gh. Nădejde a dat teatrului românesc o serie de lu­crări scenice care au obţinut frumoase succese în stagiunele trecute. Aşa putem cita drama oreşenească „Pentru Cin­te" care a plăcut atît de mult cunoscătorilor de teatru, „De Dra­gul marioarei" piesă din viaţa ţăranilor moldoveni şi alt­e lucrări «dramatice. Ca prozator d­l Gh.­Nădejde s’a dis­tins muit prin admirabilele nuvele ţă­răneşti pe care le-a publicat prin dife­rite ziare şi reviste, nuvele pe care le-a semnat cu pseudonimul L. Cîrbea. De asemenea d-sa a publicat în „E­­venimentul literar“ din 1893 o serie de «Amintiri din şcoală» semnate E. Taină, care a făcut deliciul cetitorilor. Schiţa ce o publicăm în foileton este una din acele lucrări în care d. Gh. Nă­dejde se afirmă ca un bun psicholog al ţăranului, fapt asupra căruia atragem o deosebită atenţiune cititorilor noştrii.­­) Despre şcoala din Hohenheim se poate consulta mai pe larg o monogra­fie amănunţită publicată în «Rapoartele economice» din 1890 seria VI paginele 128-141. 2). D-l dr. George Maior, profesor la şcoala superioară de agricultură de la Heresh­eu, propune un plan de organi­zare a învăţământului agricol în Ro­mânia, asămănâtor în multe părţi cu cel german în interesanta sa lucrare „Ma­nual de agricultură naţională vol. IV“. „Economia rurală“. Bucureşti 1900. Pag. 567-600. oManni M­I­Ş­C­AREA ANCHETELE NO­ASTRE CE-I CU­ _A.,e.A.? Tot semn de întrebare.—Convorbire cu d. lak­ovits.—Pentru ce nu ne putem folosi de apă.—Conflictul cu Primăria. —Clausele con­tractului.—Presiune de serviciu sau presiune după contract? — Oraşid ameninţat. Ce-i cu apa ? Aceasta este întrebarea­­ ce şi-o pun ieşenii, fără ca cineva să poată da vre­un răspuns categoric. Alimentarea cu apă a oraşului, care echivalează cu renaşterea lui, este o vechie problemă care a ajuns pe punc­tul de a fi rezolvită , însă tocmai atunci cind sosise momentul decisiv al înfăp­­tuirei ei, cînd ne-a fost dat chiar să ve­dem apa de la Timişeşti udînd stradele Iaşului, ni se spune !.A nu ne vom­ pu­tea folosi multă vreme de ea. Fără îndoială, chestiunea aceasta pre­­sintă un mare interes şi de aceia am căutat să culegem cele mai exacte a­­mănunte, pentru ca publicul să fie pe deplin edificat asupra stadiului in care se găsesc lucrările şi mai ales să-l scoa­tem din această penibilă nedumerire. * Am început ancheta noastră prin a ne adresa d-lui Iak­ovitz directorul so­­cietăţei Ullion-Baugeselehaft, urmînd ca treptat să cerem părerile tuturor acelor chiemaţi a-şi spune cuvîntul în această importantă chestiune. La întrebarea noastră, care este mo­tivul pentru care populaţiunea Iaşului nu se poate folosi încă de apa de la Timişeşti, d. Iakcovitz a bine­voit a ne răspunde : „Lucrările sunt complect ter­minate şi dacă Primăria ar face re­cepţia definitivă, ieşenii s’ar putea fo­losi imediat de apă. Atît conducta cea mare de la Timi­­şeşti—continuă d. Iakcovitz—cit şi con­ducta din oraş, sunt complect terminate şi cum zic, nu rămîne de cit ca Pri­măria să ia lucrările in primire. Am făcut toate încercările, supunînd conductele la presiuni de 10—12 at­mosfere. S’au ivit în timpul acestor ex­perienţe mici deranjamente, dar ele au fost imediat reparate, aşa că astă­zi conducta este în perfectă stare de func­ţionare. Ambele reservoare sunt pline şi nu aşteptăm de­cît momentul, să punem apa în consumaţie. — Dar bine, obiectez interlocutorului meu, pentru ce Primăria nu voeşte să facă recepţia Intru cît oraşul sufere din causa lipsei de apă? La această întrebare a noastră, d. Iak­ovitz ne răspunde: Inspectorul ge­neral a lucrărilor ne-a făcut o preten­­ţiune exagerată . Să facem încercări la o presiune de 15 atmosfere şi numai după ce aceste experienţe vor reuşi, Pri­măria va face recepţia definitivă. Ori noi nu ne putem hazarda să facem o experienţă cu o atît de mare presiune, căci ar însemna să ne expunem la nişte daune incalculabile. Supusă la o atît de mare presiune, nu ştim dacă conducta ar putea resista şi în cazul acesta, sau ea ar fi sfaramată, sau s’ar produce de­ranjamente cari ar necesita îndelungate lucrări de reparaţiune. Apoi—spune d. Iak­ovitz—noi în deviz am avut prevăzute dimensiunile conduc­tei şi ne-am conformat întocmai. Cunos­­cînd deci resistenţa conductelor nu pu­tem hazarda să facem asemenea expe­rienţe. Afară de aceasta noi suntem obligaţi prin contractul de concesiune cu între­ţinerea lucrărilor timp de 2 ani de la data punerei apei în consumaţiune, prin urmare am spus d-lui inspector general că în acest interval administraţia comu­nală se va putea convinge dacă lucrări­le sunt efectuate în bune condiţiuni şi pot fi luate definitiv în primire de către comună. — Fa să şi că nu poate fi vorba de o experienţă la presiunea de 15 atmosfere. — Absolut nu. In casul acesta ne-aui expune şi pe noi la daune colosale şi aiu expune şi pe ie­şeni să nu aibă apă încă un an, sau poate chiar doi. Presiunea de 10 atmosfere este presu­­nea aşa numită „de serviciu* şi dacă nu s’ar accepta lucrările cu această în­cercare, mine laşul s’ar folosi de apa­ de la Timişeşti. Astfel noi nu putem îngădui să se în­trebuinţeze nici un litru de apă pină nu se va face recepţia. Şi e pacat ca Bah­­luiul să se alimenteze cu 20.000 m. c. de apă pe zi, iar orăşenii să nu se poa­tă folosi nici de o picătură. — Şi cită este cantitatea de apă ce curge în ambele rezervoare ?—am în­trebat pe directorul societăţei concesio­nare. — 250 litre pe secundă, sau 18.000 m. c. in 24 de ore. Cu aceste ultime amănunte am plecat, mulţumind d-lui Idcovitz pentru pen­tru ‘buna voinţă cu care mi le-a pro­curat. Di cele relevate mai sus se poate ve­dea că un conflict serios s’a ivit între Primărie şi societatea concesionară, con­flict care e menit a risipi iluziile fru­moase ale ieşenilor că în primăvară se vor bucura de binefacerile apei de la Timişeşti. De altfel după cite am aflat, n’ar fi vorba de vre-o şicană, ci de respecta­rea uneia din cele mai principale clause ale contractului de concesiune. Această clausă prevede că ulti­ma încercare de resistenţă a con­ductei trebue să se facă la o pre­siune de 15 atmosfere. Ori, socie­tatea nu se incumetează să facă o asemenea experienţă ne­bizuin­­du-se pe resistenţa tuburilor. Primăria la rîndul ei nu-şi poa­te asuma răspunderea călcărei u­­nui clause atît de importante. Rămîne acum de stabilit dacă pretenţiunile Primăriei sunt exa­gerate după cum pretinde directo­rul societăţei, sau că societatea a­­re dreptate şi ,a acceptat din ero­are o asemenea condiţiune.­­Fapt e că afacerea a luat o întorsă­tură din cele mai serioase. De altfel vom ţine în curent pe citi­torii noştri cu cele mai complecte şi mai esacte amănunte în această chestiu­ne atît de arzătoare. • Rep. ­informaţiuni . ♦ La Cameră s’a distribuit proectul de lege prin care epitropia Sf. Spiridon din Iaşi e autorizată să contracteze un împrumut de 345.000 lei şi altul de 450 mii de lei. ♦ D. Gh. Sâlceanu, ajutor-şef de biu­­rou în cancelaria se­viciului judeţian de Botoşani, a fost înaintat şef de biurou in aceeas cancelarie in postul creiat din nou. ® S’a acordat cuvenitul exequatur d-lui dr. Nicolae Hakman, consul al Au­­stro-Ungariei la Iaşi. ® Ministerul de război a trimes celui de culte şi instrucţie publică o adresă prin care roagă să se intervină către autorităţile şcolare pentru a se îndruma absolvenţii şcoalelor primare către mu­zică, în senzul de a se înmulţi numărul muzicanţilor militari. a Corpurile Legiuitoare vor lua vacanţa in Joia Pastelor , iar după sărbători se vor ţine cîte­va şedinţe ca sa se voteze proiectele de legi mai urgente. ■ Direcţia poliţiei şi siguranţei gene­rale cere autorităţilor noastre urmărirea autorilor care în ziua de 55 Martie au ucis pe zaraful Sabalay Alech şi a că­rui cadavru a fost găsit oribil mutilat într’o fîntînă de pe şoseaua Portului T. Severin. ♦ C. I. Zipa primarul corn. Tomeşti a fost revocat din această funcţiune.­­ Astăzi a avut loc înmormîntarea cîntăreţului Vasile Popescu de la Bis. Bârboiu. Membrii societăţei Cintăreţilor şi Para­lisierilor din Iaşi, au dispus ca corul cintăreţilor sub conducerea d-lui Gh. Mihailescu profesor de muzică şi cîntăreţ la Bis. Sf. Stefan să insoţiasca cortegiul pănă la cimitirul „Eternitatea». ♦ La locuinţa comerciantului Volt Ca­bana din str. Palatului a izbucnit asară un incendiu, care a fost localizat la timp de pompieri. ♦ La examenul de maior vor fi admişi anul acesta, căpitănii şi a­­similaţii care înplinesc 4 ani de ve­chime în cursul anului curent.­­ Din Basarabia vine ştirea că la Odesa si a declarat ori un caz de ciumă. Sunt temeri ca epidemia din a­­nul trecut să nu isbucniască din nou. 181 D. Sf. Baltazar a fost recomandat pentru a fi numit şef al bruscului pen­tru plasarea muncitorilor agricoli, ce va funcţiona pe lingă Inspectoratul Agricol din Iaşi. ■ D. C. Negruzzi prefectul judeţului a plecat în Capitală pentru a supune a­­probărei Ministerului de Interne noul budget al judeţului Iaşi. „ Intr-un număr anterior al ziarului am atras atenţiunea administraţiei co­munale asupra jaf­ului la care se dedau unii comercianţi cu lipsa la cîntar şi mai cu samă brutarii. Protestarea noastră n’a găsit nici un ecou. Publicul continuă a fi eploatat în chipul cel mai tâlhăresc şi cu toate a­­ceste autorităţile găsesc nimerit a nu lua nici o măsură în potriva exploata­torilor. Pînea în piaţa Sf. Spiridon s’a vindut astă­zi cu o lipsă de 150—200 grame la kgr. Nu cred oare onorabilii din admi­nistraţia comunală că situaţia aceasta nu mai poate dăinui ?­­ D. Raul Crăciun va fi numit pe ziua de 1 Aprilie avocat al Ministerului de Inter­ne. matica hşiloc SOCIETATE ANONIMA CAPITAL LEI 1.000.000 IAȘI Face orice operaţiune de bancă. Scontează poliţe, împrumută pe gaj de cereale, mărfuri, efecte publice şi poliţe. Deschide Conturi Curente. Primeşte în depozit efecte publice şi numerar în condiţiuni foarte a­­vantajoase. Cumpăra şi vinde efecte publice şi orice fel de monezi. Achită cupoane şi titluri eşite la sorţi. Emite cecuri şi scrisori de credit asupra tuturor localităţilor din ţară şi străinătate, încasări de poliţe în condiţiunile cele mai avantajoase. CASA DE ECONOMIE A FUNCȚIONARILOR — Iași, strada Seulescu No. 1 — Acordă împrumuturi pe ipoteci, gajuri, cesiuni,, etc., cu procente avantajoase. Restituirea împrumuturilor — se face în rate — Se acordă înlesniri persoanelor care voesc a cumpăra sau construi case. Im­­pr­umuturi pe efecte publice, împrumu­turi comerciale pe două şi trei semnă­turi.­­ Mine se va face de către Inspecto­­rul Agricol distribuţia seminţei de lu­cerna oferită gratuit de stat. Cantitatea destinată judeţului Iaşi este de 2114 kgr. De la Teatrul Naţional.—Eri la orele 4 p. m. Comitetul teatral s’a în­­trunitt sub preşidenţia d-lui M. Sadoveanu pentru a înceta comptul de gestiune al stagiunei trecute şi pentru a alcătui bud­getul viitoarei stagiuni, încasările trecutei stagiuni au dat un excedent de 37.000 lei, care potrivit Art. 45 din lege se va împărţi în 5 părţi după cum urmează : două părţi pentru fondul de pensiuni, două societarilor, iar o parte se va capitaliza în timp de 5 ani pentru a coonstitui fondul din care se va premia cea mai bună lucrare dra­matică originală. Astfel societarii de clasa I vor primi un divident de 867 lei, iar cei de clasa II un divident de 433 lei. Noul bu­get represintă suma de 173.000 lei la venituri și cheltueli. Prin acest budget s-au prevăzut sa­lariile societarilor conform cu noua lege. Astfel societarii de clasa I vor primi un salar lunar de 270 lei și aceasta în tot timpul anului. Prin noul budget s’au mai prevăzut deteuri pentru toaletele societarilor și hainele societarilor. Comitetul se va iulruni zilele aceste pentru a face nouile angajamente, ră­­minind vacante trei locuri de stagiari prin îndepărtarea d-lor M. Beligan, Gh. Dimitriu şi D. Ionescu care conform le­gei au fost eliminaţi, nedovedind sufi­ciente însuşiri artiste în timpul trecutei stagiuni. SE CAUTĂ, o dactilografă, c­moscînd perfect limba Germană eventual şi Fran­ceză , a se adresa sub T. I. 137 la re­dacţia acestui ziar. ♦ In discursul d-sale rostit asupra budgetului general al statului, dl. Take Ionescu a pus în evidenţă deosebirea profundă între concepţia sa şi cea a d-lui P. P. Carp, zugrăvind in termeni sugestivi reacţionarismul periculos al acestuia. De aci concluzia că împăcarea nu este posibiă cu dl. P. P. Carp şi că adevăratele interese ale ţarei şi ale con­­servativismului impun ca guvernarea d-lui P. P. Carp să fie făcută imposi­bilă. Cu o prea fină abilitate dl Take I­­onescu a arătat că răsturnarea d-lui P. P. Carp este şi interesul acelor con­servatori, cari, de nevoe, se supun azi direcţiunei periculoase a primului mi­nistru şi a aghiotantului său, dl. Mar­­ghilom­e. Declaraţiile d-lui Take Ionescu au pro­dus o vie impresie şi sunt foarte mult comentate între cantacusinişti. ♦ D-na Elena Comarnescu, institutoare, la şcoala No. 9 de fete din Iaşi, a fost transferată la şcoala No. 10. D­na Orlanda Popescu, institutoare la şcoala No. 10 de fete din Iaşi, a fost transferată la No. 9. ® Starea d-lui general Manu sa îmbunătăţit foarte mult, peste cîteva zile , sa va putea eşi din casă. UNIVERSITARE.­ D-nii Profesori P. Poni, L. Cosmovici, A. Obreja, I. Ralet, V. Costin, P. Bujor, V. Buţureanu, dr. Hurmuzescu, Al. Popoviei, D. Pompei, A. Maler, H. Vasiliu şi C. Popoviei, au fost convocaţi pentru mine seară, spre a rezolvi cererea d-lui P. Culianu de a i se încredinţa catedra de conferenţiar de mecanică la facultatea de ştiinţi. — E vorba ca dl. Profesor Pompei să ocupe catedra de la facultatea de ştiinţi din Capitală remasă vacantă prin retra­gerea din învăţămint a d-lui Spiru Haret. — La Seminarul de logică va vorbi astăzi dl. Ghiulea care va ţine o confe­rinţa despre „mecanica socială". — La seminarul pedagogic Universi­tar va avea loc astăzi discuţia asupra lecţiei de probă ţinută de dl. Balaban. Miine va avea loc lecţia practică de proba la istorie ţinută de către dl. N. Andriescu cu elevii clasei a Vila. Raportor va fi dl. G. Nica, iar critic dl. A. Pioneanu.­­ Astăzi după amiază a avut loc pro­ducţia elevelor Liceului de Domnişoare Humpel.

Next