Mişcarea, mai 1911 (Anul 3, nr. 94-115)
1911-05-01 / nr. 94
f) Creaţiuni noui şi sporuri inutile. O altă cauză a dezechilibrului bugetar rezidă în creaţiunele nouţ şi sporurile inutile ale actualei Epitropii,creaţiuni şi sporuri cari depăşesc cifra de 187.000 lei. Până dăună şi puteam enumara printre aceste creaţiuni noui şi sporuri inutile: a) înfiinţarea secţiei a 8-a de medicină internă, 23.000 lei anual ; b) crearea unui articol nou de 74.000 lei pentru anuităţi, procente şi cheltueli de realizare a două împrumuturi, dintre care unul respins; c) acorarea abonamentelor pe G. F. R. epitropilor generali, unui avocat şi inspectorului Domeniul, plus sporirea cîtorva lefuri la cîiva funcţionari devotaţi politiceşte, in total 10.000 lei. Astăzi, mai putem adăuga: înfiinţarea unui post de inspector al farmaciştilor (5300 lei anual) încredinţat d-lui Eiven; înfiinţarea unui post de sub-încasator la Slănic (600 lei pe sezon, bez Vlaşca şi Teleorman) încredinţat d-nului Vasile Colceag, şi înfiinţarea unui post de scriitor tot la Slănic, încredinţat d-nului C. Gavrilescu. Prin urmare Epitropia a adăugat şi adaugă pe fiecare zi cheltueli noui. Aceasta constitue o singulară politică de economii. Vorba „Mişcărei“ : „risipă pentru economie“. E, în adevăr original să ztii ca faci politică de economie cînd, pe de o parte, te gîndeşti la suprimarea medicilor secundari şi la închiderea a trei Spitale din provincie şi cînd pe de altă parte, creezi: un post de inspector al farmaciilor, pentru a mulţămi pe un agent electoral şi o secţie de spital pentru a satisface mai mult deşărtăciunea şi interesele unui Epitrop de cu buna reputaţiune şi interesele Epitropiei. Şi pe urmă, să te mai vreţi, că nu te fae capul de unde să mai iscodeşti venituri sau de unde să mai suprimi şi să mai reduci ceva! Nu ! D. Cristofor a compromis glorioasa legendă a Sf-tului Cristofor, pentru a adeveri nenorocita legendă a Sf-tului Spiridon. Micul nostru Sfînt Cristofor nu este acel Hercule creştin pe care drept credincioşii îl socotesc,, ucigătorul ciumei“ şi „descoperitorul comorilor ascunse“.... Nul Micul nostru Cristofor este nelegiuitul epitrop care, ca şi în vremile persecuţiunei lui Galeriu, condamnă pe nenorocitul episcop al Chiprului, blîndul, bunul şi îndelung răbdătorul Sfînt Spiridon, la munca silnică a minelor şi la perderea unui... ochiu ! g) Chestia Ospiciului Socola Raporturile dintre Epitropie şi stat, Epitropia actuală renunţă pe de o parte, la suma de 81.609 lei datorită de stat, iar pe de altă parte privează bugetul ordinar al Epitropiei de excedentul bugetului Ospiciului Socola prin faptul dislocărei veniturilor acestui Ospiciu de la bugetul ordinar. Pină acum, veniturile şi cheltuelile Ospiciului Socola făceau parte integrantă din bugetul ordinar al Epitropiei cu această consecinţă serioasă pentru Epitropie , de a fi fost obligată din veniturile bugetului ei ordinar să crediteze Statul şi să acopere direct cheltuelile care depăşeau subvenţia statului de 185.000 lei şi veniturile provenite din internarea cu plată a alienaţilor (35.000). In adevăr, Epitropii actuali în expunere de motive a bugetului, chiar la începutul acestei expuneri, zic : „Pină acum veniturile şi chelttuelile Ospiciului Socola erau cuprinse in bugetul ordinar, în care era trecută şi subvenţia pe care o dă „statul pentru acel Ospiciu. In a„şa mod alcătuit bugetul „obligă pe epitropie să „cheltuiască, din fondu-„rile ei, orice sumi ce nu „se ajungeau, pe cînd „toate sarcinele acelui „ospiciu trebue să le suporte Statul. In anii 1908 1910, Epitropia a plătit din „fondurile ei, numai pentru instalaţia iluminatului cu electricitate, ducerea cablurilor la uzină „şi racordare, suma de lei „81.609 şi 60 bani, afară „de multe alte cheltueli „de întreţinere, mobilier „şi altele. „Prin proectul de buget ce am „alcătuit pe anul 1911 — 1912, am „scos din bugetul ordinar, atît veniturile cît şi cheltuelile aferente „ospiciului de alienaţi şi le-am trecut într-un buget special...“ (Vezi exp. de motive Cristofor pag. 524). Prin urmare, Epitropia actuală vroind să scape bugetul ordinar al Epitropiei de corvada Ospiciului Socola, de obligaţiunea de a plăti anual sumele ce nu se ajung pentru Întreţinerea lui, întocmește un buget special al Socolei, fără nici o legătură cu bugetul general ordinar. Epitropii răsufla ! „Dar epitropii cu toată dreptatea faptelor, uită că acest lucru nu trebuiau să-l facă tocmai în acest an“. De ce? Pentru că tocmai în acest an bugetar, 1911-1912, veniturile Socolei depăşesc cheltuelile ei şi dau putinţa ’ bugetului ordinar al Epitropiei să se alimenteze cU acest excedent. Cheltuelile Ospiciului nici într’un caz nu întrec suma de 200,000 ei. Bugetul Socolei, pe exerciţiul 1910— 1911, se urcă la 200,000 lei venituri şi cheltueli. Bugetul Socolei, pe exerciţiul 1911—1912, Epitropii actuali îl fixează la 288.547 lei şi 20 bani, adecă aproape cu un plus de 90.000 lei asupra bugetului pe exerciţiul anului expirat. Ce a făcut pe Epitropi să prevadă acest spor de venituri ? D-rul Riegler nu se sfieşte să spună urbi el orbi : „Dl. Marghiloman drept „compensaţiune că ne-a tăiat subvenţia „Slănicului ne-a promis că ne va da „suma de 100.000 lei, care se află ne„pusă la consiliul sanitar superior, rest „din clădirea Ospiciului Socola“. Dacă este aşa, nu vedeţi, onorabililor, că prin faptul că aţi întocmit Socolei un buget special, bine-voitoarea ofertă a d-lui Marghiloman nu poate profita bugetului ordinar, adică bugetului dezechilibrat al Epitropiei-afară numai, dacă inteligentul şi priceputul contabil Grossu v’a pus la îndămînă vre-o şmicherie care scapă ştiinţei şi uzărilor noastre financiare. In rezumat, înalta înţelepciune a Epitropilor Cristofor Riegler şi Ivaşcu, cu graţiosul concurs al d-lui Grossu, privează bugetul ordinar al Epitropiei cu aceste două sume: a) 81,609 lei 60 bani, suma datorită de Stat din trecut; b) 100.000 lei, suma promisă de dl. Marghiloman. Dar să fim drepţi. Să nu facem un prea mare capăt de acuzare Epitropilor cu privire la suma de 100.000 lei. Ei sunt vinovaţi numai întru atît, că au înscris chiar în bugetul special al Socolei o sumă promisă de dl. Marghiloman. Dl. Marghiloman este nobil prin avere şi contact, dar burghez prin naştere. Promettre c’est noble, tenir c’est bourgeois. Din pacate, Insă, nici unul din Epitropi nu ne vor înţălege, pentru că nici unul din ei nu ştie franţuzeşte. Ba, uitam ! Cel mai purtat prin lume e dl. Ivaşcu! Dl. Ivaşcu a făcut studii la Bruxelles. MIŞCAREA LA ORDINEA ZILEI (Monumentul lui Cuza-Vodă Consfătuirea de la d-l Gr. Ghica Deleni ) Pentru a se tranşa definitiv chestiunea ridicărei monumentului Cuşa-Vodă, comitetul hotărăşte că renunţă la Piaţa Nouă cu condiţiune ca Administraţia Comunală să facă pe spesele ei fundaţiunile necesare în Piaţa Unirei şi să-şi ia obligaţia de a termina lucrările cel mai tîrziu până în ziua de 15 iulie . Istoria ridicărei monumentului lui Cuza-Vodă care a încordat atenţia opiniei publice timp de aproape un an, e pe punctul de a fi astăzi pe deplin lămurită. Se ştie că în jurul acestei chestiuni se crease în ultimul timp de cătră ciţiva membrii din comitet, o agitaţie de nedescris. S’au ţinut întruniri de protestare, s’au votat nenumărate moţiuni, s’au adresat injurii la adresa iniţiatorilor monumentului, n’fiu lipsit chiar ameninţării« cît revoluţia în caz cînd monumentul nu va fi aşezat în Piaţa Unirei şi toată această agitaţie pentru satisfacerea ambiţiunei absurde a cîtorva persoane, care nau făcut altceva decît să ţie în pe mersul lucrărilor şi să întîrzie mai mult, realizarea uneia dintre cele mai frumoase iniiative menite să eternizeze memoria marelui domnitor. Astăzi majoritatea membrilor din comitet, — adevăraţii iniţiatori ai monumentului, şi care nu au altă dorinţă, decît aceia de a vedea cît mai curînd înfăptuită opera pentru care au lucrat cu atîta rivnă—, a luat o ultimă hotărîre renunţind la Piaţa Nouă, cu condiţiune însă ca Administraţia Comunală să-şi ia asupra ei sarcina de a executa lucrările necesare pentru fondaţii în Piaţa Unirei şi să se oblige de a termina acele lucrări cel mai tîrziu pănă In ziua de 15 Iulie 1911. * In şedinţa de la 21 Martie 1911, comitetul de iniţiativă pentru ridicarea monumentului Cuza Vodă, a decis ca monumentul să fie aşezat în Piaţa Nouă. Această hotărire era cu atît mai justă, cu cît pe de o parte, comitetul cu multă trudă şi cu mari dificultăţi întîmpinate timp de aproape 7 ani, ajunsese să facă fundaţiile în Piaţa pe care fosta administraţie comunală o destinase monumentului, iar pe de altă parte fostul primar al oraşului d. N. Gane şi Consiliul Comunal, a făcut mari sacrificii băneşti, deschizînd în mijlocul Iaşului un loc de cinste pentru statuia marelui voevod. In urma acestei hotărîri d. Gr. Ghica Deleni preşedintele comitetului er.tărei statuei Cuza-Vodă, a înaintat o adresă actualei Administraţii comunale, prin care cerea conform legei, autorizarea necesară pentru continuarea lucrărilor în Piaţa Nouă. Timp de o lună de zile nu s’a dat nici un răspuns lămurit acestei cereri şi poate că răspunsul ar fi întîrziat şi mai mult, dacă d. Gr. Ghica Deleni n’ar fi căutat să aibă o convorbire cu actualul primar al oraşului d. D. A. Grecianu. Din această convorbire, s’a putut constata un lucru şi anume că actualii edili ai Comunei, refuză să înfăptuiască aşezarea monumentului în Piaţa Nouă. Rezervîndu-ne dreptul să discutăm altă dată şi cu altă ocazie atitudinea actualei administraţii comunale faţă de hotârîrea comitetului, revenim la cele de mai sus. Comitetul —în dorinţa de a vedea cît mai curînd aşezat monumentul lui Vodă Cuza în Iaşi şi pentru a nu periclita întru nimic desăvîrşirea frumoasei iniţiative luată, — a hotărît in urma consfătuirei avută Duminecă 17 April la d. Gr. Ghica Deleni, să înlăture orice piedici şi să facă o nouă încercare bazată pe cuvîntul dat de către dr. Grecianu, d-lui Gr. Ghica Deleni, prin care comuna laşi se obligă să facă fundaţiile în Piaţa Unirei pănă la 15 Iulie 1911,rămînind ca în urmă monumentul să fie ridicat cu cheltuiala comitetului. Aceasta e o noua Încercare pe care comitetul o face în scop de a se vedea sentimentele de care sunt conduşi acei ce pretind că au un cult pentru marele domnitor şi împiedică prin acţiunea lor aşezarea monumentului. * Sa ştie că la 31 Octombrie 1910 campionii ideea aşezărei statuei in Piaţa Unire), cereau două luni pentru ca să adune banii trebuitori pentru pregătirea lucrărilor , au trecut de atunci 7 luni şi de abia s’a ajuns să se strîngă o sumă care nu conrespunde cu cheltuelile necesare pentru lucrarea soclului în Piaţa Unirei. Astăzi, comitetul mai acordă acelor campioni încă trei luni, în care timp se va putea constata dacă la baza acţiunei lor este cu adevarat dorul de a vedea înfăptuit acel monument, sau din contra tendinţa neromânească şi nesinceră, de a căuta să întîrzie şi să împiedice chiar, aşezarea acestui măreţ monument în acest oraş. * Rezervîndu-ne dreptul a mai reveni asupra acestei chestiuni, publicăm astăzi următoarea adresă pe care dl. Gr. Ghica Deleni preşedintele comitetului, a trimis-o primarului oraşului dl. D. A Greceanu, precum şi procesul verbal Încheiat cu ocazia consfătuirei din ziua de 17 April .# Iaşi 24 Aprilie 1911 Domnule Primar La cererea de autorizare pentru continuarea lucrărilor aşezării monumentului Guşa Vodă în Piaţa Nouă,unde avem deja făcute fondaţiunile încă din anul trecut - mi-aţi respuns verbal cu două propuneri : 1) Să se hotărască prin arbitraj Piaţa aşezării monumentului. 2) Monumentul se fie aşezat de Dv. ca Primar în Piaţa Unirei,luîndu-vă negreşit respunderea cheltuelelor împotriva unor nouă fondaţii, precum şi chestiunea unei nepotrivite situaţiuni a monumentului. Arbitrajul trebuia de sine înlăturat pentru că nu schimbă în nimic starea de astăzi a chestiunei. Remăne deci a doua propunere prin care dv. cereţi a vă substitui nouă pentru ca înălţarea monumentului se se facă neîntîrziat. Eu am fost de părere se primesc această propunere pentru că sunt obosit de toate impotrivirele ce am întîmpinat de opt ani de când am luat iniţiativa acestei patriotice idei. Eram în plecare încă se primesc propunerea dv. pentru că nu vreu se văd remânând mai departe aruncate în ograda casselor Paşcanu statuia Neuitatului Domnitor şi acele ale iluştrilor sei colaboratori. M’am crezut însă dator se consult pe colegii mei ca să luăm o hotărâre unanimă. întrunirea a avut loc la domiciliul meu la 17 Aprilie curent și hotărârea noastră este următoare : PROCES-VERBAL Astăzi In 17 April 1911, Comitetul deliberlnd, a hotărât cele ce urmează: 1) Comitetul se declară in permanenţă și va lucra pănă se va aduce la îndeplinire opera, pentru care s’a constituit. 2) Comitetul conservă monumentul pănă ce se va aşeza şi numai atunci i-l va preda Comunei. 3) Comitetul păstrează posesiunea pieţei Noi.—pe care sunt făcute deja fondaţiunile date formal şi ilegal de autoritatea Comunală—şi nu va renunţa la dînsa decît după ce Comuna va face pe piaţa „Unirei“ şi pe spesele sale fundaţiunile necesare, pentru a putea fi sigur câ se va aşeza pe ele cel mai tîrziu pănă la 15 Iulie 1911 monumentul lui Cuza Vodă. 4) Cheltuelile necesare pentru aşezarea pe aceste fundaţiuni se vor face cu banii concentraţi de comitet şi care se găsesc în posesiunea sa. Dr. Ohiva Delen, Lt. Colonel Lunga, Const. Comescu, Gr. Buicliu, A. D. Heiban, Ath. Ghorghiu, V. Dimitriu, I. Pallet, Dr. Socor, Dr. Brăescu, X. C. Gheorghiu, Gh. Cristofor, Dr. Negel, Gh. D. Şerban, Econom Carp, D. Gheorghiu. Cred domnule Primar, că luind această hotărire dăm o ultimă dovadă de repeet pentru memoria marelor patrioţi a ţării şi una de voinţă către D-voastrâ,precum şi o lipsă de orice preocupări egoiste, intr’o chestiune în care ar fi trebuit pururea să domnească un sfirşit de perfectă sinceritate. Atîrnă acum de d-voastrâ să tăceţi ca totul să se isprăvească repede şi satisfăcător pentru toţi şi să înceteze zizaniele. Vă rog să binevoiţi a-mi da un respuns scris în privirea celor ce am onoare a vă comunica aci. Primiţi vă rog domnule Primar expresiunea sentimentelor mele de distinsă consideraţiune. Preşed. Comitetului Monumentului Cuza-Vodă Dr. Obykti Deleni Informaţiuni . Pentru ca cititorii să-şi poată face o idee asupra proporţiei pe care a luat-o tifosul în oraşul nostru, dăm următoarele date statistice asupra mersului acestei epidemii in ultimele 3 luni : In cursul lunei Februarie, nu s’a constat nici un caz. In cursul lunei Martie s’au declarat 2 cazuri, iar de la începutul lunei Aprilie şi până astăzi s’au declarat 41 cazuri, din care 19 cu diagnoza de febră tifoidă. Pentru restul cazurilor serodiagnosticurile, au dat rezultate negative. După cum am anunţat, epidemia, a luat de astă dată o formă nouă şi cu totul violentă, fără însă a se apropia de tifosul exantematic. Din numărul total al cazurilor, 3 s’au vindecat, iar 2 cazuri au fost mortale. Graţie măsurilor energice luate de serviciul sanitar, al oraşului, epidemia pare a-şi fi potolit furia pentru moment. La BeleaUe, s’au început ori esamenele de perspectivă a elevilor vechi, cu dl. profesor A. D. Atanasiu. ® Eri s’au început subscrierile pentru banca populară „Casa Mancei“, înfiinţată pe lîngă societatea „Vulturul". ♦ Comerciantul Helman din strada de Sus, a reclamat poliţiei, că ducîndu-se ieri la magazia gărei, a uitat pe un biurou un portofel cu suma de 300 lei şi mai multe poliţe. Elevii şcoalei militare au vizitat ieri biserica Sf. Neculai. Au fost arestaţi mai mulţi indivizi din strada Ţicău, care practicau de mai mult timp furturi de lemn în magazia gărei. Aseară a avut loc adunarea membrilor consiliului de higienă, sub preşidenţia d-lui dr. Fior. S-a discutat asupra chestiunei latrinelor. La şedinţă a participat şi dl. inginer Bâlănescu, care a dat relaţiunile necesare asupra acestei chestiuni. Consiliul a decis ca în regiunea canalizată din oraş, latrinele să fie legate direct cu canalele de scurgere, rămlnînd ca Primăria să facă instalaţiile necesare de epuraţie, la capătul canalelor. ♦ Pe ziua de astăzi s-au declarat alte 3 cazuri noui de tifos. Agenţii de siguranţă au arestat pe cunoscutul pungaş de buzunare Moise sin Strul, care a fost prins dimineaţă vitală, în momentul cînd reuşise să scoată din buzunarul unui ţăran, un portmoneu cu suma de 30 lei. ♦ Elevii şcoalei militare, vor sărbători ziua de 1 Mai, la grădina Rivalet. & I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, a plecat aseară în Capitală. ♦ La librăria P. & D. Iliescu a sosit 3000 condee cu cearneala „MANOS“ de cea mai bună calitate, întrec chiar condeele cu peniţa de aur şi se vinde numai cu Bani 0.75. La aceste condee se pot adapta orice peniţe. B «Evenimentul» de aseară îşi dă osteneala să ne dovedească că a cetit articolele noastre de răspuns d-lui Melik şi că le-a priceput. Suntem dispuşi să-l credem, cu atât mai mult cu cit se găseşte în neputinţa de a da vre-un răspuns celor aratate şi dovedite de noi. Tot ceea ce am scris noi rămîne şi va rămîne în picioare chiar şi peste acele cîteva zile, necesare „Evenimentului“ pentru o pregătire, mai serioasă. Dar noi nu credem că «Evenimentul“ ne va da ceea ce ne promite de atîta timp. Şi acum citeva zile ne-a zis : «aşteptaţi puţin, veţi avea raportul»... . ori iarăşi, ne zice : „vă rugăm aşteptaţi....“ Cum de nu ?! Aşteptăm . Dar constatăm că aşteptăm pentru a ne întări numai în convingerea, că, „Evenimentul“ este un ziar laş, un ziar de pîcîleală şi de şantaj, al uui Grh. Sândulescu fost prefect a! oraşului, şi-a reluat profesiunea de avocat. Orele de consuiltaţiuni sunt delis 8—10 dini. şi 6 luni—9 p. m. dr. Neculai Gane 21 (str. Butu). ♦ Hoţii, cunoscuta tragedie a lui Schiller se va juca în astă seară la teatrul Sidon, pe pînza cinematografului Patrie . Noul program cuprinde apoi : Păpuşa Orfelinei, scene teatrale dramatice—Valea Nera, pitoreşti vederi din Italia— Fiilano, calul poznaş, scene de varieteu —Viteazul Timpilă, scene comice—Mitraeza, scene humoristice— Vagabonzii veseli, scene comice—Pădurarul mare piesă teatrală, cu artişti distinşi—O istorisire eroică, scene comice etc. ■ Faţă de extraordinarul succes ce i-a repurtat aseară în „Traviata“ suntem interpretul publicului ieșan şi rugăm impresariatul Operei italieie, căreia ieșenii i-au făcut o primire atît de călduroasă, să mai repete „TRAVIATA“ într’un al douilea spectacol.