Mişcarea, iulie 1911 (Anul 3, nr. 140-166)
1911-07-01 / nr. 140
MIŞCAREA O femee streină, c’un copil în braţă întră sfioasă, lăsă copilul, spuse că e de la Institut şi dispăru fără să dee altă lămurire. Baba luă fetiţa şi o pusă înt’un pat lîngă mine. Era c’am de vre o cinci ani, avea spricene mari, cercuite şi ochi albaştri, frumoşi. Avea o figură distinsă. Era desigur rodul unui pacat boeresc,— au aruncat-o la Leagăn şi de-acolo a fost dată la vr-o mancă s’o crească şi ea s’a îngrijit aşa de bine de acest copil părăsit încît a răpus-o boala şi iinainte de-a muri şi-a adus aminte că e un spital. Copila nici nu mişca. A venit internul, a căutat-o, a dat din cap semnificativ, apoi a trecut la alţi bolnavi. Peste noapte copila începu să ţipe încet, plingător. O lampă somnoroasă arunca o lumină ștearsă asupra fetiţei. Ochii ei mari priviau la mine dureros. Respira greu. Mi s’a părut că s’a cutremurat, o clipa, nu mai mult,—și-apoi a ramas liniștită. Poate-a adormit. I-am spus babei să vadă ce are copila. — N’are nimic, îmi răspunse baba după ce o pipăi, a murit, trebuie s’o duc de-acum la «camera mortală». O învăli într’o prostire și o scoase afară. Ceilalați bolnavi dormeau duși. Fel de fel de gînduri mi se ’ngrămădeau în minte. Auzisem de multe ori că multe fete îşi aruncă copiii. Cine ştie cine e mama copilei, care a murit lingă mine ? Inbrăcată în matasă stă într’o lojă bogată sau cochetează c’un tinăr intr’un salon luxos. Iar tatăl fetiţei, un domn elegant, cu monoclu, cu ţigara ’n gură discută politică sau vorbeşte despre morală. Tinerii, ce se întîlnesc în taină în umbra unei grădini, cînd se sărută pătimaş, de ce nu vor să se gîndească la fructul dragostei nelegiuite ? De ce nu pot să se gîndească la copilul ce va cerşi pe uliţi sau va muri, răpus de boli*, printre streini, pe-un pat mizerabil de spital? T. Dumnezeu vă temeţi. Pre Regele cinstiţi. Ca astfel să fiţi fiii Tatălui ceresc, Carele pre toţi iubeşte şi de toţi se îngrijeşte, şi să vă învredniciţi de adevărata fericire în această viaţă şi în cea de veci, prin Iisus Ilristos Mîntuitorul nostru, Căruia, împreună cu Tatăl şi cu Sf. Duh, se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea acum şi pururea şi In vecii vecilor Amin. Dată în Sf. Mitropolie din Bucureşti 30 Iunie, 1911. 1 Adtanasie, Mitropolit Primat Demisia I. P. S. 8. Mitropolitului Primat întreaga opinie publică a luat cunoştinţă cu mîhnire şi surprindere de retragerea I. P. S. S ale Mitropolitului Primat Atanasie Mironescu. Am publicat ori textul demisiunei înaltului chiriarh, document din care reed în chip limpede motivele care au determinat pre înalt Prea Sfinţia Sa să depună cîrja păstorească în mîinile Suveranului ţarei. După ce o viaţă întreagă a slujit cu credinţă şi luminată rîvnă Biserica strămoşească, ţara şi Tronul, după ce în intima turburare ce ameninţa, să zdruncine sfînta noastră Biserică, Primatul a socotit ca o înnaltâ datorie să stea neclintit la postul său şi să apere cu o admirabilă energie şi demnitate prestigiul Bisericei şi al Scaunului pe care la ocupat,Î Innalt Prea Sfinţia Sa a crezut că cu aceasta trebuie să se încheie rolul său. Covîrşit de suferinţele şi amărăciunile pe care le-a îndurat în ultimul timp, obosit şi bolnav, Înnalt Prea Sfinţia Sa avea nevoe de reculegere şi de o odihnă mai îndelungată. Cu o sublimă şi adevărată creştinească resemnare, 1. P. S. S. Mitropolitul a făcut această mare jertfă, cu convingerea că şi în acest chip slujeşte interesele Bisericei, care, înainte de toate, are nevoie de linişte spre a-şi putea îndeplini sfînta ei menire. Numele lui Manasie Mironescu, va rămînea în istoria sfintei noastre Biserici şi va fi pururea rostit cu respect şi veneraţiune. Iată acum şi textul demisiunei pe care a prezentat-o M. S. Regelui, I. P. S. S. Mitropolitul Primat , Sire. Am căutat în toată viaţa mea să urmez drumul cel mai drept, împlinindu-mi conştiincios datoria şi silindu-mă să slujesc cu osîrdie şi credinţă Bisericii, Ţării şi Tronului. In timpul din urmă, în tulburarea ce ameninţă să sdruncine Sf. noastră Biserică, am crezut de datoria mea să stau neclintit la postul meu şi să apăr prestigiul Bisericii şi a Scaunului ce ocup. Cu aceasta socotesc că trebue să se încheie rolul meu. M’am oprit la ideia aceasta cu adînca mîhnire, fiindcă am avut totdeauna cea mai mare rîvnă de a sluji Bisericii, căreia am închinat cu drag toată puterea mea de muncă şi toată viaţa mea. Dar sunt covîrşit cu totul de suferinţele şi amărăciunile ce am îndurat. De aceia, cu cel mai profund respect Vă rog, SIRE, să binevoiţi a primi demisiunea mea din demnitatea de Mitropit Primat, ce, din mila lui Dumnezeu şi cu voia Ţarei şi buna primire a Majestâţii Voastre, ocup în Biserică. Ramin pururea recunoscător Majestăţei Voastre pentru atîtea dovezi de bunătate ce mi aţi arătat în timpul păstrărei mele ca Mitropolit şi mai înnainte ca Episcop. Cîte zile îmi va mai dărui milostivul Dumnezeu, voi înnălţa la scaunul îndurărei sale rugăciuni ferbinţi pentru sănătatea şi îndelungarea vieţii Majestâţii Voastre, a Majestâţii Sale Reginei şi a întregei familii Regale. Nu mai puţin mă voi ruga pentru propăşirea Patriei, precum şi pentru pacea şi înflorirea sf. noastre Biserici. Sînt, cu cel mai profund respect, Sire al Majestâţii Voastre prea plecat şi prea supus servitor Athanasie Mitropolit Primat 28 Iunie 1911. In afară de aceasta I. P. S. S. Mitropolitul Primat a mai adresat următoarea pastorală către toţi credincioşii din eparhia Ungro-Vlahiei prin care anunţă această demisiune. Cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro Vlahiei, Primat al României. Tuturor iubiţilormei fraţi şi fii duhovniceşti, clerici şi mireni, monahi şi monahii din această de Dumnezeu păzită Sparhie a Mitropoliei Ungro-Vlahiei, dar fie vouă de la părintele îndurător, iar de la smerenia mea dorinţa fierbinte de tot binele şi arhipăstorească binecuvînare. Prin aceasta carte a mea vă înştiinţez, iubiţilor, că gîndindu-mă cu deadinsul a marile interese al Sf. noastre Biserici, pe care eu, smeritul întristat şi amărit de cele petrecute în timpul din urmă, nu mă simt acum in putinţă de a o mai apăra şi înainte după cuviinţă, am depus de a mea bună-voe paratelis în mîinile Majestăţei Sale Regelui de la care, potrivit obiceiului pămîntului nostru, am primit şi toiagul păstoriei acestei de Dumnezeu păzite Eparhii. Fâcut-am această jertfă cu mâhnire, dar hotărît în ziua de 28 ale curgătoarei luni Iunie, aşa că de la azi întâi Iulie, încetez de a mai purta cârma Sf. Mitropolit şi a mai fi povăţuitorul sufletesc al vostru. e aceia vă zic acum: «Rămîneţi sănătoşi; rămîneţi cu Domnul» ! Despărţindu-mă cu multă întristare de voi, iubiţii mei fraţi şi fii duhovniceşti, rog pe bunul Dumnezeu să vă trimiţi păstor mai destoinic spre cel mai mare folos al Sf. noastre Biserici şi al vostru, iubiţilor. II mai rog să reverse toate darurile sale asupra Bisericei şi a Patriei, pace, sănătate şi bună înţelegere cîrmuitorilor, imbelşugare roadelor pămîntului şi bună linişte văzduhului. Vă mulţumesc tuturor, iubiţilor mei, pentru dragostea ce mi-aţi arătat în toate Împrejurările şi de cite ori am avut prilej a vă vedea mai de aproape Vă încredinţez că ori unde voi fi şi cit îmi va da Dumnezeu viaţă, voi face totdeauna pomenire de voi in smeritele mele rugăciuni, ca A tot-puternicul să vă dăruiască cele bune şi de folos sufleteşte şi trupeşte, să vă îndeplinească cererile cele către mîntuire şi să vă ajute a petrece în pace şi a propăşi după bunul stat şi dorirea inimei. Precum în alte împrejurări aşa şi acum vă rog şi vă îndemn, iubiţilor, să iubiţi sfînta noastră Biserică ortodoxă strămoşească, s’o apăraţi fiecare în marginile putinţii de cel ce ar căuta să vîre într'insa vrajbă şi împărechere. Să daţi cuvenită cinste păstorilor bisericeşti, căci ei priveghează pentru sufletele voastre. Să faceţi aceasta cu bucurie ca şi ei să se îndemne a sluji mai stăruitor în Biserica Domnului care sunteţi. Unul pre altul iubiţi, cum învaţă Apostolul, unul pre altul mai de cinste socotiţi. Pre toţi cinstiţi. Frăţia iubiţi. De Informaţiuni . Cu toate că colaboratorii fostului Episcop al Romanului continuă să se agite ca să prelun- giască conflictul sinodal — aplanat cu desăvîrşire prin înţeleaptă judecată a sfîntului sinod—reţinem din însuşi conţinutul ziarelor oficioase ale guvernului următorul fapt: Arhiereul Gherasim fostul episcop al Romanului nu va face nicăerî apel contra hotărîrei Sf. Sinod. S’a pus în unele ziare că P. S. S. ar avea intenţiunea să se adreseze bisericilor orodoxe. P. S. S. desminte categoric această afirmaţiune. Nici înainte şi nici acuma nu şi-a manifestat această intenţiune. Fostul episcop de Roman a declarat că a fost greşit înţeles cînd s’a afirmat că ar avea intenţiunea să se adreseze bisericilor omodoxe. P. S. S. consideră o astfel de procedare ca un act nepatriotic. Toate operațiunele ce se fac sub auspiciile ziarelor conservator-democrate nu au altă însemnătate decit aceia a celor mai umflate baloane de sopon. Conflictul sinodal aplanat prin sentinţa Sf. Sinod, liniştea şi pacea au reintrat în Biserca noastră, spre mai marea disperare a duşmanilor. ♦ Cetim în „Minerva“ de azi : Marţi dim, şi după amiazi comisia de disciplină de pe lingă ministerul de justiţie a continuat judecarea d-lui Gheorghe Ion, judecător în Botoşani. După o lungă deliberare comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, a condamnat—după cîte am putut afla—pe d. Gh. Ion la suspendare pe timp de 5 ani. „ Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că Prutul şi Jijia venind din nou mare au inundat tot şesul din vecinătate. Accidente de persoane nu sunt, inundaţia însă a cauzat mari pagube sabaturilor şi semănăturilor. a In ziua de 19 Iulie se va ţine la Prefectura de judeţ licitaţie pentru re- construcţia în beton armat a 11 tabere, la judeţele de pe şoseaua naţională din jurul oraşului Iaşi. a Alaltăeri după amiază a căzut pe teritoriul com. Andrieşeni o ploae torenţială însoţită de grindină, care a cauzat stricăciuni sămănăturilor. Pe moşia Spineni, au fost atinse 286 ha grîu, 57 ,ha orz şi 21 ovăs. ♦ D. dr. Hakman consulul Austro Ungariei în localitate, reîntorcindu-se din concediu şi-a reluat postul în primire. ♦ Studenţii facultăţei de ştiinţi secţia ştiinţelor naturale, vor face în cursul săptămînei viitoare o escursiune in munţii Bucegi. ® Astăzi dimineaţă s’a întrunit la Universitate comisiunea profesorilor facultăţei de drept în vederea rezultatului examenelor în bloc ale studenţilor din anul I şi II. Pentru studenţii anului al III-lea comisiunea se va întruni mine dimineaţă. Rezultatul celor reuşiţi, îl vom publica in numărul de mîini al ziarului nostru. ♦ A apărut „Codul Penal“ adunat din doctrina şi jurisprudenţa romînă şi străină de d-nii Rădulescu şi Ionescu cu o prefaţă de d. profesor I. Tanoviceanu. Preţul 10 lei broşat ; 12 lei legat în pînză; 13 lei piele peste tot. Comandele se primesc la «Curierul judiciar». *3 ’Eri dimineaţă s’a serbat cu o deosebită solemnitate hramul mănăstirei Cetăţuia. Serviciul divin a fost oficiat cu această ocazie de către I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, înconjurat de un cler numeros şi asistat de corul metropolitan. „Noul ,VMma,tonţ“ Cu excelente filme de la cassele,, Pathe-Freres“, Witagraph, Cines-Roma, Ambrosia, Latium, Pasquali etc. Presintă în fiecare două seri program nou cuprinzînd diferite piese de teatru, drame, comedii, vederi de pe natură, poziţiuni pitoreşti, scene comice, etc. etc. USSF* Preţuri reduse ! Loc rezervat 75 bani. Loc la mese 50 bani. Galeria 30 bani. In astă seară, nou pentru Iaşi, „Drapelul“ dramă emoţionanta şi debutul comicului Callino. ** La societatea „Domniţa Ruxanda" se primesc înscrieri pentru a învăţa gratuit lucrul scoarţelor. Se pot înscrie ci-ne şi d-re de familie bună. Condiţiile sunt : să aibă cel puţin 12 ani vrstă şi să fi absolvit cursul primar. E o muncă distractivă, cu spor şi rentabilă. Oricine se poate înscrie. Doritoarele se vor adresa d-nei Locot. C. Mărgăritescu, stradela Sărăriei 2 bis, unde se pot vedea şi foloasele băneşti. Iaşul şi petrecerile După cum am anunţat, Soc. de Gimnastică a organizat o mare şi frumoasă serbare câmpenească ce va avea loc în Ungheni, în ziua de Irimiitică 10 iulie, cu următorul program : Plecarea din gara Iaşi, cu muzica, la orele 6.25 dimineaţa. La orele 9. 111. Serbarea in pădure. Alergări de întrecere. Alergări în saci. Jocuri. Declamaţii. Curse de bicicletă. La orele 3 p. m. Audiţii muzicale, recitări, declamaţii, etc., în sala vămii din Ungheni. La orele 7 juni. va avea loc, în saloanele lazaretului, un mare bal cu diferite surprize. Seara se vor da cele mai frumoase focuri de artificii. Preţul intrărei , la pădure, la audiţia muzicală, cât şi la bal, va fi în parte, de cîte 50 bani de persoană. In caz cînd timpul va fi nefavorabil, atunci serbarea se va amina pentru Dumineca viitoare. Dat fiind succesul serbărilor organizate in anii trecuţi, nu ne îndoim că şi anul acesta publicul ieşan se va grăbi să asiste în număr cit mai mare la această frumoasă serbare timpenească. # De oarece persoanele din Odesa, atinse de ciumă, s’au vindecat de la 4 Iunie curent şi de la această dată n'au mai apărut cazuri noui, s’au ridicat pe ziua de eri, 29 Iunie a. c. toate măsurile luate pentru călătorii şi provenienţele din Odesa. Membri Consiliului Comunal se întrunesc în astă-seară în şedinţă extraordinară. Vremea indreptîndu-se, apele Bahluiului ce inundaseră şesul dintre Socola, Holboca şi Tomeşti, s’au retras. Sămănăturile inundate sunt însă compromise cu totul. ■ D-nii I. Neculau şi C. Bazali au trecut Marţi seara cu un deosebit succes al doilea exameni de doctorat juridic, ambii obţinînd cîte 3 bile albe şi una roşie. Comisiunea examinatoare a fost compusă din d-nii profesori V. Dimitriu, Virgil Arion, D. Alexandrescu şi Popovici Taşcă. ♦ Ministerul instrucţiunei văzînd marele număr de copii ce se îndreaptă spre licee şi gimnazii,-copii în majoritate lipsiţi de mijloace spre a putea să urmeze cursurile superioare sau universitare ceea ce dă o întreagă categorie de absolvenţi de cîteva clase secundare care n’au altă ţintă decît funcţionarismul, a dat o circulară învăţătorilor şi institutorilor prin care le cere să îndemne pe aceşti copii să se îndrepte spre şcolile de agricultură, industrie şi comerţ. In scop ca aceste şcoli să devie din ce în ce mai populare, s’a admis ca absolvenţii lor să facă serviciul militar cu termen redus. Norma, marea operă dramatică, se poate vedea astăzi în „Noua grădină Traian“ unde programul nou al cinematografului mai cuprinde : Scene, vederi şi peisaje din Sviţera italiană—Exerciţiile şi manevrele Cuirasierilor Francezi Inimă de ţigancă, roman însufleţit—cum se fabrică focurile de artificii, scene şi vederi industriale—Călătorie sprincenată scene humoristice—Moştenirea unchiului, comedie cu Trince, drăguţul actor de la Alcazar—Micul bolnar în casa bogatului, comedie dramatică etc. şi repetăm după stăruinţele unui imens număr al vizitatorilor noştri—pentru a 2-a şi şi ultima oară Un glonte Fatal, prima şi unica tragedie cinematografică care a obţinut cel mai mare succes pe întreg pămîntul. Alaltăeri a avut loc la Teatrul Naţional o audiţie artistică în care au fost ascultate d-rele Alexandrina Munte, Maria Gheorghiu, Maria Cateliu şi d. I. Dimitrescu. Comitetul teatral a admis numai angajarea d-rei Alexandrina Munte ca gagistă cl. III. O a doua audiţiune va fi la 16 August. In urmă, comitetul a votat o pensiune viageră de 50 lei lunar d-nei Gaino soţia defunctului artist Galino. ♦ La ministerul de răsboiu s’au făcut următoarele numiri de contabili în bani și materie : Locotenentul Ghenovici Emil de la infirmeria de ochi Frumoasa, contabil în materii și bani la acea infirmerie,în locul locotenentului Şumuleanu Constantin desărcinat. Locotenentul Niculcea Ion, contabil in bani la balaj, 4 vânători. Primăria oraşului Botoşani a cerut ministerului de interne să-i încuviinţeze un credit pentru plata iluminărei oraşuui cu electricitate. ® Azi, Joi 30 iunie, este aniversarea naşterei A. S. R. Marei ducese regente Maria Ana de Luxemburg, născută In anul 1861. ♦ Focul din Slănic. Astă noapte pe la orele 12 un puternic incendiu a isbucnit la dependinţele vilei Anastasiu de lîngă cazin. Au sosit imediat la faţa locului d-nii administrator Scurtu, casier Mihăilescu, dr. Antoniu medicul inspector al băilor şi comisar Făltăcineanu, care au dat ajutoare locatarilor înspăimântaţi. Până la orele 3, după munca depusă, focul a putut fi complect localizat. Pagubele cauzate de acest incendiu trec de 6000 lei. Dependințele erau asigurate la soc. „Generala“. Comisarul Băltăcineanu anchetează: ♦ Ministerul instrucţiei văzînd marele număr de copii ce se îndreaptă spre licee şi gimnazii, —copii în majoritate lipsiţi de mijloace spre a putea să urmeze cursurile superioare sau universitare ceia ce dă o întreagă categorie de absovenţi de citeva clase secundare care n’au altă ţintă de cît funcţionarismul, a dat o circulară învăţătorilor şi institutorilor prin care le cere să îndemne pe aceşti copii să se îndrepte spre şcolile de agricultură, industrie şi comerţ. In scop ca aceste şcoli să devie din ce în ce mai populate s’a admis ca absolvenţii lor să facă serviciul militar cu termen redus. Ieri a incetat din viaţă unul din foştii mari comercianţi ai laşului, Hristea Stoianovici, tatăl d-lui maior Stoianovici din Regimentul XIII Ştefan cel Mare. Cu dînsul dispare una din figurile vechi ale laşului, ca unul care a avut o activitate comercială de mai bine de patruzeci de ani. iar mormintarea defunctului va avea loc mîine Vineri la orele 10 a. m. ® Sanatoriul de la Birnov A. — De cîteva zile a început să funcţioneze sanatoriul pentru tuberculoşi de la Birnova,—care după cum se ştie este opera fostului director al serviciului sanitar, dl. dr. I. Cantacuzino. Din primele zile ale deschiderei Sanatoriului, administraţia acestui important ospiciu a şi primit un număr de bolnavi veniţi de prin Bucureşti, Birlad, Tulcea şi din Iaşi, care au şi fost internaţi pentru a fi supuşi tratamentului medical şi alimentar. După cum se ştie, pentru internarea in ospiciu a unui bolnav sau bolnave, administraţia sanatoriului percepe o taxă de 90 lei pe lună, ceea ce face cîte 3 lei pe zi, pentru toată întreţinerea şi îngrijirea medicală. MULŢUMIRE Aduc viile mele mulţumiri D-lui Dr. Haimovici care mi-a scapat copilul dintr’o gravă infecţiune, provenita în urma circumcisiei rituale practicată de o persoană cu mîni necurate. Moriţi Nuhamovici reparator de biciclete str. de sus