Mişcarea, decembrie 1911 (Anul 3, nr. 265-287)
1911-12-01 / nr. 265
MISGAREA. Id chestia intendenţilor de la sfântul Spiridon Cunoaştem cu toţii pătimaşa acţiune deschisă din ordinul procurorului general Toneanu, pe baza raportului inspectorului financiar conservator Petrescu, In contra foştilor intendenţi ai Casei Sfatului Spiridon pe motivul că s’ar fi servit de piese justificative fictive sau false in gestiunea lor. Dl. judecător de instrucţie, Gr. Ressim foarte nedumerit de raportul inspectorului Patrescu cu adresa No. 2343, din 24 Octombrie a. c., a cerut Epitropiei: a) Să-i trimită tablourile de cantităţile alimentare Întrebuinţate, după facturi, de cătră intendenţii Patraşcanu, Voinescu, Stihi, Sion, Handoca şi Pogor şi cit trebuiau să se întrebuinţeze după foile de dietă la prepararea nutrimentului; b) Să se arăte pentru ce s’au pus In sarcina intendenţilor facturi numai de la 1909 şi nu de la 1907 de cînd funcționează ei ; c) Stabilindu-se, prin tablourile aratate la lit. a, daunele aduse de către numiţii intendenți prin prezentarea de facturi false să comunice dacă Epitropia se constitue parte civila. Epitropii însărcinează pe contabilul Grosu cu lucrarea cerută de judecătorul de instrucţie. Pe adresa mai sus aratată Epitropii pun rezoluţiunea insărcinînd pe şeful contabil, S. Grosu, să studieze chestiunea, să refereze şi să stabilească daunele suferite de Epitropie. Contabilul se execută şi în ziua de 28 octombrie, prezintă Epitropilor un referat în care arată cum s’a urzit întreaga acţiune în potriva intendenţilor, fără ca Epitropia să fi fost păgubită şi, in consecinţă, fără a se putea constitui parte civilă. Cum a făcut inspectorul Petrescu inspecţia. Contabilul Grosu, în acest raport arată: a) Că, dl. inspector Petrescu, nu s’a ocupat de tablourile întrebuinţate, după facturi, de cătră intendenţi ; că, în consecinţă, a făcut o inspecţie superficială. b) Că, a cercetat numai facturile din 1909 ; că dl. inspector financiar Petrescu nu le-a cercetat pe anii anteriori deşi s’au adus de la înalta Curte de conturi. Dar chiar dacă le-ar fi cercetat — zice contabilul Grosu—nu ar fi putut ajunge la rezultatul la care dorea pentru că parte din intendenţi au fost dispensaţi de a prezenta acte justificative pentru cumpărăturile din piaţă. Toate Epitropiile, fără deosebire de culoare politică, au dispensat pe intendeţi de prezentarea unor asemene piese justificative. Raportul Contabilului arată : a) Că la 1901, Gr. N. Macry a dispensat pe intendenţi de asemene piese justificate pentru furniturile din piaţă ca unele ce nu se pot obţine de la precupeţi, şi chiar obţinîndu-se n’ar prezenta nici o garanţie de sinceritate. b) Că, s’a procedat astfel pănă la 1907, căci şi domnii Epitropi cari au urmat de la 1901—1907, prin urmare şi Epitropul junimist Gr. Ghica, au admis modul de justificare de la 1901. c) Că, Epitropii de la 1907 -910 au continuat acelaş sistem aprobînd între altele dispensa d-lui Th. Pogor, fruntaş junimist, care in raportul No. 97/90 zicea : „Că piesele justificative pentru cumparare de zarzavat, chibrituri, lapte, *brînză ele, întîmpinau mari dificultăţişi facturile ce prezentam nu pot fi de *cît fictive, deoarece o precupeaţă sau «o vînzătoare de lapte nu dau piese pen€tru 1 leu sau doar ce i se cuvine. Vărog a mă dispensa.“ Epitropia de la 1909 schimbă de sistem în urma intervenţiei înaltei Curţi de Conturi.—Toate administraţiile procedează în acelaş chip. In Martie 1909 Curtea de Conturi Intervine arătlnd că nu numai Epitropia, dar că o mare parte din administraţiuni, ordonanţează cheltuelile mărunte®pe simplă semnătură fără producere de acte justificative, —sistem ce crede contrar art. 97 din legea contabilităţei Epitropia ordona a se urma potrivit cerinţei Curţei de Conturi. Medicii de secţii şi brigadierii silvici sunt puşi în categoria intendenţilor căci şi ei au justificat cheltuelile mărunte în acest chip. Contabilul Grosu arată că nu numai intendenţilor, dar chiar medicilor şi brigadierilor silvici, ordonanţa cheltuelilor de cancelarie fără prezentare de piese justificative. Actualii intendenţi procedează ca şi predecesorii lor. Am arătat toate aceste, zice contabilul, pentru ca să puteţi lua o deriziune pentru viitor, deoarece cred că şi actualii intendenţi procedează tot astfel, pentru că este imposibil ca în fiecare zi, pentru fiecare obiect să se ducă precupeţii sau sătenii pe la Comisie să legalizeze acte justificative, dat fiind că ei nu ştiu carte şi nu dau astfel de acte. Raportul arată netemeinicia acuzaţiunei şi acţiunei deschisă contra intendenţilor Stihi, Voinescu şi Sion. Revenind asupra stabilirei daunelor aduse Epitropiei prin facturile fictive prezentate de intendenţi, zice raportul, supun la cunoştinţa Dv. că la Institutul G.. Ghica Vodă (D. Voinescu) şi la spitalul Cantacuzino (V. Stihi), sunt foi zilnice iscălite de medici, în care foi se arată cantităţile articolelor alimentare întrebuinţate de hrană, conturile sunt vizate de medici şi iscălite de dînşii. La ospicil Socola (G. Sion) conturile deşi nu sunt însoţite de foi de cantităţi zilnice, pentru că nu este multă variaţie în mimare, dar sunt adeverite şi iscălite de medicul primar sau de medicul care-l întocmeşte. Deci prima dovadă şi cea mai de valoare, că s’a făcut furnitura este dată prin certificarea conturilor de cătră medici; *aşa ca pentru conturile intendenţilor Stihi, Voinescu şi Sion nu se pot face tablouri şi stabili daune întrucît facturile anexate ca dovadă secundară, corespund cu cantităţile din conturi şi din foile zilnice iscălite de medici. De asemenea raportul arată netemeinicia acţiunei deschise în contra intendenţilor Z. Handoca şi Th. Pogor. La azilul Balş (Z. Handoca) şi la ospiciul Galata (Th. Pogor) raportul observă că justificările nu se puteau face ca la Socola, Maternitate şi spitalul Cantacucuzino-Paşcanu, căci aceste sunt aşezăminte de infirmi şi medicul nu se duce în fiecare zi la vizită. Furnizorii mari de carne, pîine, lapte, bolcănie, sunt plătiţi direct de Epitropie, aşa că pentru aceasta ar rămînea să se examineze numai piesele justificative pentru cheltuelile mărunte, a căror justificare am arătat că e foarte greu de obţinut. Dar aceste conturi au fost aprobate de cătră Epitropie. In ce priveşte pe Z. Handoca raportul arată că s’ar fi contestat facturi in valoare de 378 lei pentru verdeţuri şi articole din piaţă. Dar raportul observă că aceste facturi cuprin toate articolele trecute în contul de nutriment pe Aprilie asa că nici într’un caz nu pot fi refuzate in total, dar nici nu se poate stabili că s’a adus vre-o daună ori cît ar fi acea daună. In ce privește pe Th. Pogor raportul arată că o sumă tot atît de ridicolă, ca și lui Handoca, a fost contestă, 240 lei. Raportul arată că dacă Epitropia ar trebui să se constitue parte civilă pentru Th. Pogor ar trebui să se constitue cu 50 bani. Raportul conchide astfel : Nu se poate stabili nici o daună cauzată de G. V. Sion, Dim. Voinescu şi V. Stihi. Pentru domnii Pogor şi Handoca am aratat cum sta lucrul: d. Pogor a justificat cantităţile, iar a d-lui Handoca nu pot fi contestate. Situaţia fostului intendent R. Patraşcanu In ce priveşte pe d. A. Patraşcanu, fostul intendent al celui mai populat spital, spitalul central, raportul îi face o situaţie aparte. Totuşi contabilul in conştiinţa sa nu poate formula nici o acuzaţie şi în consecinţă nu poate stabili nici o daună. Motivele contabilului sunt următoarele: 1) Regulamentul regimului alimentar nu poate servi de baza calculelor. 2) . Alocaţia bugetară pentru hrana servitorilor este insuficientă în cît au fost hrăniţi cu economiile de la bolnavi; 3) In unele luni nefiind nici o factură contractată sau declarată fictivă, nu se poate lua ca normă de apreciare pentru furtele în care sunt asemenea facturi ; 4) Cînd s’a depăşit alocaţia bugetară, d-nii epitropi au aprobat plusul pe baza justificărilor date de intendent. 5) Din verdeţurile aprovizionate pe 1910 1911 pentru care sunt facturi contestate nu se poate generaliza îndoiala. 6) Făcîndu-se o nouă cercetare se vor putea găsi furnizorii aceia recunoscuţi, din cauza cărora i se face un capăt de acuzare de inspector. De altminteri de atunci s’a găsit dna Botez şi Bălănescu. CONCLUZIUNE In faţa acestui raport pe care Epitropii îl nesocotesc nu se poate trage de o singură concluziune : Guvernul, Epitropia şi Ionaana îşi bat joc de cinstea oamenilor şi de reputaţia Casei Sfîntului Spiridon. ------------—-------------------- — Cum guvernul prin inspectorul Petrescu şi procurorul general Toneanu îşi bat joc de cinstea oamenilor şi descreditează instituţiunile publice.—Raportul contabilului S. Grosu cătră Epitropi. Pentru Gh. Pana Implinindu-se un an de la încetarea din viaţă a mult regretatului Gheorghe Pariu, mai mulţi admiratori ai defunctului, au luat iniţiativa pentru formarea unui comitet care să ridice acestui fiu ilustru al Iaşului o statue în mijlocul oraşului în care el ridicase steagul democraţiei şi pe care el l-a reprezentat cu atîta strălucire în parlament, pănă în ultimul moment al vieţei sale. Dacă acest mare sămănător de idei, căruia întreaga democraţie română datoreşte atît de mult, e o glorie naţională şi nu numai a Iaşului, noi ieşenii avem în primul rind datoria de a-i eterniza numele printr’un monument demn de el şi demn de noi. In vederea acestui scop, făcem apel la toţi aceia cărora e scump numele lui Gh. Panu, să adreseze ziarului „Mişcarea“ adesiunile lor şi atunci, cînd aceste adesiuni se vor aduna într’un număr îndestulător, semnatarii lor vor fi convocaţi spre a organiza un comitet însărcinat cu adunarea mijloacelor şi cu toate lucrările premergătoare. Pănă astăzi am primit adesiuni din partea d-lui A. D. Xenopol, profesor universitar, N. Gane membru al Academiei, dr. I. Cantacuzino profesor universitar (Bucureşti), dr. V. Sion (Bucureşti), C. Crupenschi fost prefect de judeţ, G. G. Mîrzescu fost deputat, C. M. D. Miclescu avocat, N. M. Cişman (Huşi), maiorul C. Gh. Lupaşcu, D. Dobreanu (Huşi, I. Dobreanu (Iluşi), dr. Apostolide (P.Neamţ). SuforanaţiuM . După şedinţa de eri a Senatului, în care d. Carp, cu o nemaipomenită inconştienţă, a căutat să acopere pe d. Marghiloman, d. Titu Maiorescu, care aplaudase frenetic cîteva minute înainte pe d. preşedinte al Consiliului, întîlnind pe scară pe d. Ioan I. C. Brătianu, şeful partidului naţional liberal, s’a apropiat de dînsul cu surisul obişnuit, întinzîndu-i mina. Indignat de fereseismul acestui fundator al junimismului, d. Ion Brătianu, l’a apostrofat cu următoarele cuvinte : — Domnule Maiorescu, după cele spuse de d. Carp dv. trebue să nu credeţi necinstiţi şi atunci este o lipsă de demnitate din partea dv. ca să-mi întindeţi mina. Iar dacă nu credeţi ceea ce a spus d. Carp sunteţi nişte calomniatori şi unor calomniatori nu le întind mîna. După aceste vorbe şeful partidului naţional liberal, şi-a urmat drumul lasînd pe d. Maiorescu cu ai săi.♦ Dimineaţă s’a serbat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Sft. Andrei. Serviciul divin a fost oficiat de către părintele Tincoca protoereul judeţului. ♦ Studenţii facultăţei de drept se vor întruni Vineri seara în localul centrului studenţesc, pentru a se consfătui cu d. conferenţiar C. Coroi asupra înfiinţărei unui tribunal juridic pe lîngă acea facultate. ♦ Batalionul 4 Vânători anunţă pe complectaşii contingentului 1907 că vor fi concentraţi de la 1—13 April 1912, iar rezerviştii contingentului 1904 de la 18—30 April 1912. De asemenea vor fi obligați a se prezenta în prima perioadă toți oamenii dispensați de concentrare in anul 1911. . Astăzi dimineaţă a sosit în localitate d. general Presan, comandantul diviziei a 7-a Roman. D-sa va inspecta cu această ocazie trupele din garnizoana locală. Consiliul de răsboi de pe lîngă corpul 4 de armată, a ţinut dimineaţă ultima şedinţă. A fost judecat soldatul Neculai Bujă din Reg. 12 Cantemir din Bîrlad, acuzat de omor, care a fost condamnat de consiliu la 5 ani închisoare şi degradare unitară. Tot astăzi trebuia să se mai judece şi procesul soldatului Mircea Niculescu din Reg. 3 Roşiori, al cărui proces din cauza lipsei mai multor martori a fost amînat pentru seziunea viitoare a consiliului. Bărbierii din Iaşi şi legea repaosului In „Monitorul Oficial“ a apărut astăzi decisiunea ministerului de comerţ, prin care încuviinţează ca bărbieriile din Iaşi să lucreze Duminicile şi în zilele de repaos prevăzute prin lege, pînă la orele 5 p. m. Noi am arătat că nici lucrătorii nici patronii bărbieri n’au cerut această prelungire şi din contra, ei au petiţionat la Camera de meserii cerînd ca în dimineţile cari succed zilele de repaos bărbieriile să fie deschise. Or dl. C. Cerchez a inolosit această cerere şi n’a adus-o in discuţia camerei de meserii, pentru a satisfacă cererea amicală a bărbierului său de casă, Vogt, care nu-i măcar cetăţean român, spre dauna şi nemulţumirea generală a patronilor şi lucrătorilor bărbieri. Aceştia, după cum am anunţat, s’au presintat prefectului de oraş cerînd să raporteze de urgenţă cazul ministrului de interne, ca legea repaosului să fie respectată. Nu ştim ce a făcut prefectura poliţiei, dar rezultatul nu-l vedem încă. Din parte ne atragem atenţiunea ministrului de comerţ, asupra manoperilor samavolniceşti ale preşedintelui camerei de comerţ, care ca săsprijine pe amicul său, neamţul Vogt, a tăinuit petiţiunea făcută de patronii şi lucrătorii bărbieri şi a supus spre aprobare petiţiunea lui Vogt, inducînd în eroare autoritatea superioară pe lîngă care funcţionează. Astăzi dimineaţă a sosit în localitate dl. inspector sanitar Dr. Rigani care a inspectat împreună cu dl. dr. Fior medicul primar al oraşului, mai multe cartiere ale Iaşului, în care trebuesc executate diferite lucrări de asanare. Cu ocazia acestei inspecţiuni dl. Dr. Rigani a vizitat şi pavilioanele de izolare pentru holeră de la spitalul Paşcanu. „ In vederea agitaţiei lucrătorilor brutali, care ameninţă cu o nouă grevă, o delegaţie a patronilor s’a prezentat dimineaţă la Primărie, cerînd să se ia măsuri din timp pentru ca populaţia să nu sufere din cauza lipsei de pîne, în cazul cînd lucrătorii vor înceta lucrul. D. C. Vasiliu copist in grefa Tribunalului s. II și-a înaintat pe ziua de 1 Decembrie a. c demisiunea din acest post. Procesul Florea Tutunaru. La 11 Ianuarie 1912 se va judeca la Tribunalul s. II procesul fostului poliţai al oraşului Roman, Florea Tutunaru, dat în judecată pentru abuz de putere. Se știe că inculpatul a cerut curtei de casație suspendarea procesului de la Roman. Curtea de casație pentru motiv de suspiciune legală a trimis procesul în judecata Tribunalului Iași. La termenul din ianuarie se vor asculta următorii martori: d-nii D. Stan mare proprietar şi fost deputat, I. Agarici proprietar, şi Şt. Ciuntu şi I. Popovici, avocați. Mişcarea meseriaşilor din Iaşi Apelul meseriaşilor din Iaşi Stimate Coleg Pe Birourile Corpurilor legiuitoare se găseşte depusă legea de organizare a meseriilor, asigurarea bătrîneţelor şi pensiilor pentru meseriaşi şi cum această lege este bine venită, dar sunt în ea părţi care ne lovesc, este foarte bine şi de a noastră datorie cu o oră mai înainte ca să ne întrunim şi să discutăm proectul şi a face un memoriu asupra părţilor care ne lovesc spre a fi, înaintate Corpurilor legiuitoare. Pentru care toţi meseriaşii din Iaşi sunt rugaţi a se întruni în ziua de Mercuri 30 Noembrie ora 8 sara a. c. în localul Corp. Metalurgice din str. Golia No. 71 vis-a-vis de Primărie etajul II. Cu stimă Comitetul de iniţiativă a Membrii centrului studenţesc sunt convocaţi în adunare generală pentru mine seară la orele 7 juni, la ordinea zilei fiind a se discuta între altele şi următoarele chestiuni: Programul de activitate al noului comitet; chestiunea înfiinţării căminului studenţesc şi organizarea şezătoarei de inaugurare. TEATRUL NATIONAL1 Representaţiile Societăţii Dramatice Joi Decembrie: Prostul de L. Fulda. Sîmbătă 6 Decembrie : „Răsvan şi Vidra“ piesă originală în 5 acte de P. Hajdeu. Duminecă 4 Decembrie : „Regina Margot" Comedie in 5 acte şi 8 tablouri, de Dumas. TURNEUL LE BARGY 5 Decembrie : „LAmi des Femmes“ de Dumas. 6 Decembrie: „Le Respect de L’A mour“ şi „Connais-Toi“ de Hervien. — Biletele Ia „Thalia“ — Artistul V. Cuzinschi — Interpretul lui Iustus Haeberlin — Greva brutarilor — Telegramele adresate Ministrului de război şi Ministrului industiei — Lucrătorii brutari din localitate, care continua a se agita cerînd sporirea salariilor, au înaintat astăzi ministerelor de industrie şi război, următoarele telegrame : D-lui Ministru al Industriei şi comerţului Bucureşti Lucrătorii a patru brutării cerînd urcarea salariilor şi patronii refuzînd au fost înlocuiţi cu soldaţi, fără ca In oraş să fie cea mai mică lipsă de pîine. Părtinirea autorităţilor In contra lucrătorilor cari nu mai pot ţine piept scumpirei traiului cu salariile prezente, mai ales după ce alţi trei patroni au urcat salariile, şi în contrazicere cu făgăduiala guvernului de a veni în apărarea lucrătorilor. Vă rugăm să dispuneţi ca această păruire dăunătoare să înceteze lăsîndu-le libertatea îmbunătăţirei vieţei. D-lui Ministru de Rezboi Bucureşti. Lucrătorii ai Brutării cerînd urcarea salariilor, şi patronii refuzind, au fost înlocuiţi cu soldaţi, fără ca în oraş să fie cea mai mică lipsă de pîne, respectuos vă cerem a dispune revenirea asupra acestei măsuri, care lipeşte fără drept atîţia oameni şi familii, făcînd din soldaţi duşmanii noştri şi apărătorii cîtorva patroni. La Librăria Iliescu Piaţa Unirea a sosit un nou stoc din renumitele condee cu cerneală «Ălanos», singurele condee cunoscute ca cele mai practice, la care se poate pune orice peniţe. Costă numai lei 0.75. La Atelierul Profesional N. ZANESCU STR. CUZA-VODA (Golia) 22 Directoară d-ra Eugenia BLoneacu Se efectuează orice comandă de croitorie cu preţuri convenabile precum • Manşon de blană Manşon de pluş Etole Jachete de catifea Paltoane lungi Rochia simplă Rochia elegantă Tailleur simplu Rochie întreagă cu jachetă „ Fustă simplă Bluză necăptuşită Corsagiu garnit Rochii de mireasă după înţelegere. Comandele se execută cu mult gust şi îngrijire şi în cel mai scurt timp posibil. Lei 10 996 Anunciu De astăzi înainte numele meu va fi schimbat în loc de Estera Maria Stern în numele de Martha Stern.