Mişcarea, decembrie 1911 (Anul 3, nr. 265-287)

1911-12-01 / nr. 265

M­I­S­G­A­REA. Id chestia intendenţilor de la sfântul Spiridon Cunoaştem cu toţii pătimaşa acţiune deschisă din ordinul procurorului gene­ral Toneanu, pe baza raportului inspec­torului financiar conservator Petrescu, In contra foştilor intendenţi ai Casei Sfa­tului Spiridon pe motivul că s’ar fi servit de piese justificative fictive sau false in gestiunea lor. Dl. judecător de instrucţie, Gr. Res­­sim foarte nedumerit de raportul inspec­torului Patrescu cu adresa No. 2343, din 24 Octombrie a. c., a cerut Epitro­­piei: a) Să-i trimită tablourile de cantită­ţile alimentare Întrebuinţate, după fac­turi, de cătră intendenţii Patraşcanu, Voinescu, Stihi, Sion, Handoca şi Po­gor şi cit trebuiau să se întrebuinţeze după foile de dietă la prepararea nutri­­mentului; b) Să se arăte pentru ce s’au pus In sarcina intendenţilor facturi numai de la 1909 şi nu de la 1907 de cînd func­ționează ei ; c) Stabilindu-se, prin tablourile aratate la lit. a, daunele aduse de către numiţii intendenți prin pre­zentarea de facturi false să co­munice dacă Epitropia se constitue parte civila. Epitropii însărcinează pe contabilul Grosu cu lucrarea cerută de jude­cătorul de instrucţie. Pe adresa mai sus aratată Epitropii pun rezoluţiunea insărcinînd pe şeful contabil, S. Grosu, să studieze chestiu­nea, să refereze şi să stabilească dau­nele suferite de Epitropie. Contabilul se execută şi în ziua de 28 octombrie, prezintă Epitropilor un referat în care arată cum s’a urzit întreaga acţiune în potriva intendenţilor, fără ca Epitropia să fi fost păgubită şi, in consecinţă, fără a se putea constitui parte civilă. Cum a făcut inspectorul Petrescu ins­pecţia. Contabilul Grosu, în acest raport a­­rată: a) Că, dl. inspector Petrescu, nu s’a ocupat de tablourile întrebuinţate, după facturi, de cătră intendenţi ; că, în con­secinţă, a făcut o inspecţie superfi­cială. b) Că, a cercetat numai facturile din 1909 ; că dl. inspector finan­ciar Petrescu nu le-a cercetat pe anii anteriori de­şi s’au adus de la înalta Curte de conturi. Dar chiar dacă le-ar fi cercetat — zice contabilul Grosu—nu ar fi putut ajunge la rezultatul la care dorea pentru că parte din inten­denţi au fost dispensaţi de a pre­zenta acte justificative pentru cum­părăturile din piaţă. Toate Epitropiile, fără deosebire de culoare politică, au dispensat pe in­­tendeţi de prezentarea unor aseme­ne piese justificative. Raportul Contabilului arată : a) Că la 1901, Gr. N. Macry a dis­pensat pe intendenţi de asemene piese justificate pentru furniturile din piaţă ca unele ce nu se pot obţine de la precu­peţi, şi chiar obţinîndu-se n’ar prezenta nici o garanţie de sinceritate. b) Că, s’a procedat astfel pănă la 1907, căci şi domnii Epitropi cari au urmat de la 1901—1907, prin urmare şi Epitropul junimist Gr. Ghica, au ad­mis modul de justificare de la 1901. c) Că, Epitropii de la 1907 -910 au continuat acelaş sistem aprobînd între altele dispensa d-lui Th. Pogor, fruntaş junimist, care in raportul No. 97/90 zi­cea : „Că piesele justificative pentru cum­­­parare de zarzavat, chibrituri, lapte, *brînză ele, întîmpinau mari dificultăţi­­şi facturile ce prezentam nu pot fi de *cît fictive, de­oare­ce o precupeaţă sau «o vînzătoare de lapte nu dau piese pen­­€tru 1 leu sau doar ce i se cuvine. Vă­­rog a mă dispensa.“ Epitropia de la 1909 schimbă de sis­tem în urma intervenţiei înaltei Curţi de Conturi.—Toate administra­ţiile procedează în acelaş chip. In Martie 1909­ Curtea de Conturi Inter­vine arătlnd că nu numai Epitropia, dar că o mare parte din administraţiuni, ordonanţează cheltuelile mărunte®pe sim­plă semnătură fără producere de acte justificative, —sistem ce crede contrar art. 97 din legea contabilităţei Epitro­pia ordona a se urma potrivit cerinţei Curţei de Conturi. Medicii de secţii şi brigadierii silvici sunt puşi în categoria intendenţilor căci şi ei au justificat cheltuelile mărunte în acest chip. Contabilul Grosu arată că nu numai intendenţilor, dar chiar medicilor şi bri­gadierilor silvici, ordonanţa cheltuelilor de cancelarie fără prezentare de piese justificative. Actualii intendenţi procedează ca şi predecesorii lor. Am arătat toate aceste, zice con­tabilul, pentru ca să puteţi lua o deriziune pentru viitor, de­oare­ce cred că şi actualii intendenţi pro­cedează tot astfel, pentru că este imposibil ca în fie­care zi, pentru fiecare obiect să se ducă precupe­ţii sau sătenii pe la Comisie să legalizeze acte justificative, dat fiind că ei nu ştiu carte şi nu dau astfel de acte. Raportul arată netemeinicia acuzaţi­­unei şi acţiunei deschisă contra in­tendenţilor Stihi, Voinescu şi Sion. Revenind asupra stabilirei da­unelor aduse Epitropiei prin fac­turile fictive prezentate de inten­denţi, zice raportul, supun la cu­noştinţa Dv. că la Institutul G.. Ghica Vodă (D. Voinescu) şi la spitalul Cantacuzino (V. Stihi), sunt foi zilnice iscălite de medici, în care foi se arată cantităţile ar­ticolelor alimentare întrebuinţate de hrană, conturile sunt vizate de medici şi iscălite de dînşii. La ospicil Socola (G. Sion) conturile deşi nu sunt însoţite de foi de can­tităţi zilnice, pentru că nu este multă variaţie în mimare, dar sunt adeverite şi iscălite de me­dicul primar sau de medicul ca­­re-l întocmeşte. Deci prima dovadă şi cea mai de valoare, că s’a fă­cut furnitura este dată prin cer­tificarea conturilor de cătră me­dici; *aşa ca pentru conturile in­tendenţilor Stihi, Voinescu şi Sion nu se pot face tablouri şi stabili daune întru­cît facturile anexate ca dovadă secundară, corespund cu cantităţile din conturi şi din foile zilnice iscălite de medici. De asemenea raportul arată netemei­nicia acţiunei deschise în contra in­tendenţilor Z. Handoca şi Th. Pogor. La azilul Balş (Z. Handoca) şi la os­piciul Galata (Th. Pogor) raportul observă că justificările nu se puteau face ca la Socola, Maternitate şi spitalul Cantacu­­cuzino-Paşcanu, căci aceste sunt aşe­zăminte de infirmi şi medicul nu se duce în fiecare zi la vizită. Furnizorii mari de carne, pîine, lapte, bolcănie, sunt plătiţi direct de Epitro­­pie, aşa că pentru aceasta ar rămînea să se examineze numai piesele justifica­tive pentru cheltuelile mărunte, a căror justificare am arătat că e foarte greu de obţinut. Dar aceste conturi au fost a­­probate de cătră Epitropie. In ce priveşte pe Z. Handoca raportul arată că s’ar fi contestat facturi in va­loare de 378 lei pentru verdeţuri şi ar­ticole din piaţă. Dar raportul observă că aceste facturi cuprin toate articolele trecute în contul de nutriment pe Aprilie asa că nici într’un caz nu pot fi refu­zate in total, dar nici nu se poate sta­bili că s’a adus vre-o daună ori cît ar fi acea daună. In ce privește pe Th. Pogor raportul arată că o sumă tot atît de ridicolă, ca și lui Handoca, a fost contestă, 240 lei. Raportul arată că dacă Epitropia ar trebui să se constitue parte civilă pen­tru Th. Pogor ar trebui să se constitue cu 50 bani. Raportul conchide astfel : Nu se poate stabili nici o daună cauzată de G. V. Sion, Dim. Voinescu şi V. Stihi. Pentru domnii Pogor şi Handoca am aratat cum sta lucrul: d. Pogor a justificat cantităţile, iar a d-lui Handoca nu pot fi contestate. Situaţia fostului intendent R. Patraş­canu In ce priveşte pe d. A. Patraşcanu, fostul intendent al celui mai populat spi­tal, spitalul central, raportul îi face o situaţie a­parte. Totuşi contabilul in conştiinţa sa nu poate formula nici o acuzaţie şi în consecinţă nu poate sta­bili nici o daună. Motivele contabilului sunt următoarele: 1) Regulamentul regimului alimentar nu poate servi de baza calculelor. 2) . Alocaţia bugetară pentru hrana servitorilor este insuficientă în cît au fost hrăniţi cu economiile de la bolnavi; 3) In unele luni nefiind nici o factură contractată sau declarată fictivă, nu se poate lua ca normă de apreciare pen­tru furtele în care sunt asemenea fac­turi ; 4) Cînd s’a depăşit alocaţia bugetară, d-nii epitropi au aprobat plusul pe baza justificărilor date de intendent. 5) Din verdeţurile aprovizionate pe 1910 1­911 pentru care sunt facturi con­testate nu se poate generaliza îndoiala. 6) Făcîndu-se o nouă cercetare se vor putea găsi furnizorii aceia recunoscuţi, din cauza cărora i se face un capăt de acuzare de inspector. De altminteri de atunci s’a găsit d­na Botez şi Bălănescu. CONCLUZIUNE In faţa acestui raport pe care Epitro­pii îl nesocotesc nu se poate trage de o singură concluziune : Guvernul, Epitropia şi Ionaana îşi bat joc de cinstea oamenilor şi de reputaţia Casei Sfîntului Spiridon. ------------—--------------------­ — Cum guvernul prin inspectorul Petrescu şi procurorul general Toneanu îşi bat joc de cinstea oamenilor şi descreditează instituţiu­­nile publice.—Raportul contabilului S. Grosu cătră Epitropi. Pentru Gh. Pana Implinindu-se un an de la încetarea din viaţă a mult regretatului Gheorghe Pariu, mai mulţi admiratori ai defunc­tului, au luat iniţiativa pentru formarea unui comitet care să ridice acestui fiu ilustru al Iaşului o statue în mijlocul oraşului în care el ridicase steagul de­mocraţiei şi pe care el l-a reprezentat cu atîta strălucire în parlament, pănă în ultimul moment al vieţei sale. Dacă acest mare sămănător de idei, căruia întreaga democraţie română da­­toreşte atît de mult, e o glorie naţio­nală şi nu numai a Iaşului, noi ieşenii avem în primul rind datoria de a-i e­­terniza numele printr’un monument demn de el şi demn de noi. In vederea acestui scop, făcem apel la toţi aceia cărora e scump numele lui Gh. Panu, să adreseze ziarului „Mişca­rea“ adesiunile lor şi atunci, cînd a­­ceste adesiuni se vor aduna într’un nu­măr îndestulător, semnatarii lor vor fi convocaţi spre a org­aniza un comitet însărcinat cu adunarea mijloacelor şi cu toate lucrările premergătoare. Pănă astăzi am primit adesiuni din partea d-lui A. D. Xenopol, profesor universitar, N. Gane mem­bru al Academiei, dr. I. Canta­cuzino profesor universitar (Bu­cureşti), dr. V. Sion (Bucureşti), C. Crupenschi fost prefect de judeţ, G. G. Mîrzescu fost deputat, C. M. D. Miclescu avocat, N. M. Cişman (Huşi), maiorul C. Gh. Lupaşcu, D. Dobreanu (Huşi, I. Dobreanu (Iluşi), dr. Apostolide (P.­Neamţ). SuforanaţiuM . După şedinţa de eri a Senatului, în care d. Carp, cu o nemai­pomenită inconştienţă, a căutat să acopere pe d. Marghiloman, d. Titu Maiorescu, care aplaudase frenetic cîteva minute înainte pe d. preşedinte al Consiliului, întîlnind pe scară pe d. Ioan I. C. Brătianu, şeful partidului naţional liberal, s’a apropiat de dînsul cu surisul obişnuit, întinzîn­­du-i mina. Indignat de fereseismul acestui fun­dator al junimismului, d. Ion Brătianu, l’a apostrofat cu următoarele cuvinte : — Domnule Maiorescu, după cele spuse de d. Carp dv. trebue să nu credeţi ne­cinstiţi şi atunci este o lipsă de demni­tate din partea dv. ca să-mi întindeţi mina. Iar dacă nu credeţi ceea ce a spus d. Carp sunteţi nişte calomniatori şi unor calomniatori nu le întind mîna. După aceste vorbe şeful partidului na­ţional liberal, şi-a urmat drumul lasînd pe d. Maiorescu cu ai săi.­­­♦ Dimineaţă s’a serbat cu o deose­bită solemnitate hramul bisericei Sft. Andrei. Serviciul divin a fost oficiat de către părintele Tincoca protoereul ju­deţului. ♦ Studenţii facultăţei de drept se vor întruni Vineri seara în localul centrului studenţesc, pentru a se consfătui cu d. conferenţiar C. Coroi asupra înfiinţărei unui tribunal juridic pe lîngă acea fa­cultate. ♦ Batalionul 4 Vânători anunţă pe complectaşii contingentului 1907 că vor fi concentraţi de la 1—13 April 1912, iar rezerviştii contingentului 1904 de la 18—30 April 1912. De asemenea vor fi obligați a se pre­zenta în prima perioadă toți oamenii dis­pensați de concentrare in anul 1911. . Astăzi dimineaţă a sosit în locali­tate d. general Presan, comandantul di­viziei a 7-a Roman. D-sa va inspecta cu această ocazie trupele din garnizoana locală.­­ Consiliul de răsboi de pe lîngă cor­pul 4 de armată, a ţinut dimineaţă ul­tima şedinţă. A fost judecat soldatul Neculai Bujă din Reg. 12 Cantemir din Bîrlad, acuzat de omor, care a fost condamnat de con­siliu la 5 ani închisoare şi degradare uni­­tară. Tot astăzi trebuia să se mai judece şi procesul soldatului Mircea Niculescu din Reg. 3 Roşiori, al cărui proces din cauza lipsei mai multor martori a fost amînat pentru seziunea viitoare a consiliului. Bărbierii din Iaşi şi legea repaosului In „Monitorul Oficial“ a apărut astăzi decisiunea ministerului de comerţ, prin care încuviinţează ca bărbieriile din Iaşi să lucreze Duminicile şi în zilele de re­­paos prevăzute prin lege, pînă la orele 5 p. m. Noi am arătat că nici lucrătorii nici patronii bărbieri n’au cerut această pre­lungire şi din contra, ei au petiţionat la Camera de meserii cerînd ca în dimi­neţile cari succed zilele de repaos băr­bieriile să fie deschise. Or dl. C. Cerchez a inolosit această c­erere şi n’a adus-o in discuţia camerei de meserii, pentru a satisfacă cererea amicală a bărbierului său de casă, Vogt, care nu-i măcar ce­tăţean român, spre dauna şi nemulţu­mirea generală a patronilor şi lucrăto­rilor bărbieri. Aceştia, după cum am anunţat, s’au presintat prefectului de oraş cerînd să raporteze de urgenţă cazul ministrului de interne, ca legea repaosului să fie respectată. Nu ştim ce a făcut prefectura poliţiei, dar rezultatul nu-l vedem încă. Din parte­ ne atragem atenţiunea mi­nistrului de comerţ, asupra manoperilor samavolniceşti ale preşedintelui camerei de comerţ, care ca să­­sprijine pe ami­cul său, neamţul Vogt, a tăinuit petiţi­­unea făcută de patronii şi lucrătorii băr­bieri şi a supus spre aprobare petiţi­­unea lui Vogt, inducînd în eroare autori­tatea superioară pe lîngă care fun­cţionează. Astăzi dimineaţă a sosit în locali­tate dl. inspector sanitar Dr. Rigani care a inspectat împreună cu dl. dr. Fior medicul primar al oraşului, mai multe cartiere ale Iaşului, în care trebuesc exe­cutate diferite lucrări de asanare. Cu ocazia acestei inspecţiuni dl. Dr. Rigani a vizitat şi pavilioanele de izolare pentru holeră de la spitalul Paşcanu. „ In vederea agitaţiei lucrătorilor bru­tali, care ameninţă cu o nouă grevă, o delegaţie a patronilor s’a prezentat di­mineaţă la Primărie, cerînd să se ia mă­suri din timp pentru ca populaţia să nu sufere din cauza lipsei de pîne, în cazul cînd lucrătorii vor înceta lucrul.­­ D. C. Vasiliu copist in grefa Tribu­nalului s. II și-a înaintat pe ziua de 1 Decembrie a. c demisiunea din acest post. Procesul Florea Tutunaru. La 11 Ia­nuarie 1912 se va judeca la Tribunalul s. II procesul fostului poliţai al oraşului Roman, Florea Tutunaru, dat în judecată pentru abuz de putere. Se știe că inculpatul a cerut curtei de casație suspendarea procesului de la Ro­man. Curtea de casație pentru motiv de suspiciune legală a trimis procesul în judecata Tribunalului Iași. La termenul din ianuarie se vor as­culta următorii martori: d-nii D. Stan mare proprietar şi fost deputat, I. Aga­­rici proprietar, şi Şt. Ciuntu şi I. Popo­­vici, avocați. Mişcarea mese­riaşilor din Iaşi Apelul meseriaşilor din Iaşi Stimate Coleg Pe Birourile Corpurilor legiuitoare se găseşte depusă legea de organizare a meseriilor, asigurarea bătrîneţelor şi pensiilor pentru meseriaşi şi cum a­­ceastă lege este bine venită, dar sunt în ea părţi care ne lovesc, este foarte bine şi de a noastră datorie cu o oră mai înainte ca să ne întrunim şi să discutăm proectul şi a face un memoriu asupra părţilor care ne lovesc spre a fi, înaintate Corpurilor legiuitoare. Pentru care toţi meseriaşii din Iaşi sunt rugaţi a se întruni în ziua de Mercuri 30 Noembrie ora 8 sara a. c. în localul Corp. Metalurgice din str. Golia No. 71 vis-a-vis de Primărie e­­tajul II. Cu stimă Comitetul de iniţiativă a Membrii centrului studenţesc sunt convocaţi în adunare generală pentru mine seară la orele 7 juni, la ordinea zilei fiind a se discuta între altele şi următoarele chestiuni: Programul de activitate al noului co­mitet; chestiunea înfiinţării căminului studenţesc şi organizarea şezătoarei de inaugurare. TEATRUL NATIONAL1 Representaţiile Societăţii Dramatice Joi­­ Decembrie: Prostul de L. Fulda. Sîmbătă 6 Decembrie : „Răsvan şi Vidra“ piesă originală în 5 acte de P. Hajdeu. Duminecă 4 Decembrie : „Regina Margot" Comedie in 5 acte şi 8 ta­blouri, de Dumas. TURNEUL LE BARGY 5 Decembrie : „LAmi des Femmes“ de Dumas. 6 Decembrie: „Le Respect de L’A­­ mour“ şi „Connais-Toi“ de Hervien. — Biletele Ia „Thalia“ — Artistul V. Cuzinschi — Interpretul lui Iustus Haeberlin — Greva brutarilor — Telegramele adresate Ministrului de război şi Ministrului industiei — Lucrătorii brutari din localitate, care continua a se agita cerînd sporirea sa­lariilor, au înaintat astăzi ministerelor de industrie şi război, următoarele tele­grame : D-lui Ministru al Industriei şi comerţului Bucureşti Lucrătorii a patru brutării cerînd ur­carea salariilor şi patronii refuzînd au fost înlocuiţi cu soldaţi, fără ca In oraş să fie cea mai mică lipsă de pîine. Părtinirea autorităţilor In contra lu­crătorilor cari nu mai pot ţine piept scumpirei traiului cu salariile prezente, mai ales după ce alţi trei patroni au urcat salariile, şi în contrazicere cu fă­­găduiala guvernului de a veni în apă­rarea lucrătorilor. Vă rugăm să dispuneţi ca această păr­­uire dăunătoare să înceteze lăsîndu-le li­bertatea îmbunătăţirei vieţei. D-lui Ministru de Rezboi Bucureşti. Lucrătorii a­i Brutării cerînd urcarea salariilor, şi patronii refuzind, au fost înlocuiţi cu soldaţi, fără ca în oraş să fie cea mai mică lipsă de pîne, respectuos vă cerem a dispune reveni­rea asupra acestei măsuri, care lipeşte fără drept atîţia oameni şi familii, fă­­cînd din soldaţi duşmanii noştri şi apă­rătorii cîtorva patroni.­­ La Librăria Iliescu Piaţa Unirea a sosit un nou stoc din renumitele con­­dee cu cerneală «Ălanos», singurele condee cunoscute ca cele mai practice, la care se poate pune ori­ce peniţe. Costă numai lei 0.75. La Atelierul Profesional N­. ZANESCU STR. CUZA-VODA (Golia) 22 Directoară d-ra Eugenia BL­­oneacu Se efectuează ori­ce comandă de croi­­torie cu preţuri convenabile precum • Manşon de blană Manşon de pluş Etole Jachete de catifea Paltoane lungi Rochia simplă Rochia elegantă Tailleur simplu Rochie întreagă cu jachetă „ Fustă simplă Bluză necăptuşită Corsagiu garnit Rochii de mireasă după înţelegere. Comandele se execută cu mult gust şi îngrijire şi în cel mai scurt timp posibil. Lei 10 996 A­n­u­n­c­i­u De astăzi înainte numele meu va fi schimbat în loc de Estera Maria Stern în numele de Martha Stern.

Next