Mişcarea, martie 1912 (Anul 4, nr. 48-71)

1912-03-01 / nr. 48

Dragomirescu al cărui ideal estetic poate fi foarte discutat, dar ale cărui valorificări au primit de la realitate câteva dezminţiri dureroase. Astăzi însă critica sa redus la rolul de recenzie şi recenzia la exprimarea unor aprecieri inspirate de motive cu totul personale. De aceia astăzi nu mai aveţi critică şi pentru că situl literaturei voastre este fără critici serioşi şi autoritari, devine celebru cine vrea, numai puţină îndrăzneală să aibă Pe de altă parte în ţara voastră numărul analfabeţilor s’a împuţinat simţitor şi deci numărul cititorilor a crescut, aşa că de pe urma lor pot trăi reviste şi de pe urma revistelor mai pot ciupi ceva bieţii scriitori, măcar speranţa unor zile mai bune ; dar pentru ca revistele să se vândă e nevoi să-şi laude marfa să facă reclamă colaboratorilor lor; iată o cale pe care se poate ajunge celebru : apoi şi scriitorii sunt mai legaţi între ei ca altă dată, ceia ce dovedeşte lipsa de personalităţi, şi astfel îşi fac serviciul unei reclame reciproce, iată alt mijloc de a deveni celebru. Deci epoca ta, tinere, se aseamănă cu epoca de acum 50 de ani prin uşurinţa cu care poţi deveni celebru. Aşadar e nevoie şi acum de un critic, care să cureţe puţin ogorul vostru literar. Intre cei maturi nu-l văd , dar sunt convins că e un rol util, necesar, pentru că altfel se înăbuşă în producţiuni meschine adevăratele talente şi se perverteşte gustul public prin enorma publicitate a tuturor mediocrităţilor ; vouă tinerilor vă vine sarcina să reprezentaţi spiritul critic. In faţa producţiunilor de duzină şi în faţa gloriilor ieftine, voi păstraţi-vă atitudinea despreţuitoare a celor ce au un ideal şi râvnesc mereu mai sus; nu vă pângăriţi sufletul cu admiraţia unor nimicuri sgomotoase sau poleite; fiţi cât mai dificili, căci numai astfel vă veţi putea disciplina şi nu vă veţi pierde într’o activitate măruntă, fără temeiu, şi fără urmă... Dacă întâlniţi în cale pe vreun personagiu de operetă ce se indignează oă nu-l admiraţi şi vă acuză de stârpiciune sufletească, spuneţi-i că în această stârpiciune sunt comori ce nu se lasă profanate de entuziasmul pentru orice jucărie pretenţioasă, şi urmaţi-vă drumul, ţintind mereu un ideal mai pur, mai mare şi mai înalt decât idealul „gloriilor“ din vremea în care trăiţi. Nu te sinucide, o, Popescule, căci ai ceva mai bun de făcut. Vei trage din când în când de urechi pe convorbitorul tău din pădure, pentru ca să-şi dea şi el socoteală că nu e bine să-ţi ofere ştreangul, când mai ai încă un rol de îndeplinit“. Glykion sfârşi. Eu îi mulţumii în câteva cuvinte mişcate. In juru-ne se făcuse noapte aproape deplină. Câţiva sclavi aduseră lampadare aurite şi luminele blonde umplură sufletele noastre dor de o seninătate fericită. Alţi sclavi urmară să umple cupele cu vin de Kipru, când, tocmai Picrophonios veni cu două umbre. Discursul lui Glykion fusese pentru mine ca o lumină în întunericul îndoelii; de aceea, nepăsător şi împăcat cu mine insumi, renunţaţi la ştreang şi pănă târziu în noapte îmi continuai veghi firea în tovărăşia acelor spirite luminoase. („Noua E. Română“) Ion Popescu, Banca Iaşilor Societate Anonimă Capital 1.000.000 lei (Sediul Strada Ştefan cel Mare 49 lângă Banca Naţională). 1. Cumpără şi vinde efecte publice. 2. Scontează efecte comerciale (poliţe), cupoane şi titluri eşite la sorţ. 3. Scontează trate şi cecuri asupra caselor din ţară şi străinătate. 4. Se însărcinează cu efectuarea de plăţi în ţară şi străinătate, putând emite şi cecuri. 5. Acordă împrumuturi în cont curent pe depozit de titluri de efecte publice, sau efecte comerciale, pe gaj de cereale, pe garanţii ipotecare, etc. 6. Se însărcinează cu încasarea poliţelor plătibile în orice localitate din ţară sau străinătate. 7. Primeşte sume spre fructificare: a) Depuneri mici începând de la 20 lei sub titlu de Economii, cari fructifică cu dobânda anuală de 5°/0, şi cari se restituie la cerere. b) Depuneri mari, sub titlu de Depozite, de restituit la cerere sau la termen, la care se bonifică dobânda convențională cea mai avantajoasă. 8. Primește efecte publice spre păstrare. Marele HOTEL EUROPĂ IAŞI COMPUS DIN 50 CAMERE Aduce la cunoştinţa onor. clientele, şi d-lor pasageri, că Hotelul, trecând sub o nouă administraţie s’a renovat şi înzestrat din nou cu tot confortul modern. Odăi bine încălzite, se găsesc la orice oră din zi sau noapte. Restaurant, Bucătărie franceză şi română Dejunuri sau mese fixe. Se primesc abonamente cu preţuri avantajoas. D-nii voiajori, vor avea o reducere însemnată atât la camere cât şi la restaurant. Toate autorităţile situate in apropiere. Tramvai la intrarea în Hotel. Antreprenor, î. ZENTNER CRONICA MUZICALA FAUST Cele două opere de frunte ale lui Gounod sunt Faust şi Borneo şi Juleta ; cea dintăi insă a căpătat de la timp intăeţate. Timpul de altfel e orânduitorul operilor în marea bibliotecă a producţiilor sufletului omenesc. Gounod e croit de marmura adevăraţilor maeştri care nu mimai că ne subjugă, dar ne învaţă ceva nou, original. Ascultând Faust eşti pătruns de adevărul acestei afirmaţii. Un studiu asupra melodiei lui Gounod, de s’-ar mărgini la Faust Far îndumnezei îndestul pe maestru. Ar vădi puterea lui de creare a vieţii. Unor fraze din Faust le-a dat Gounod un colorit intens, şi ele trec din gură în gură, cunoscute şi admirate de toţi. Fraza aceasta : Mă ieşi să-ţi privesc chipul ? are şansa de a fi nemuritoare, căci nici timpul şi nici adversarii n’au putut’o ucide. Dacă e adevărată vorba ca numai muzica sfarmă inima, trebuie să adăugăm că e nevoe de o baghetă magică, care s-o desfăşoare; şi aşa este muzica lui Gounod. Uneori se desvălue largă şi amplă alte ori se strânge ca să poată luneca pretutindeni. Atunci însufleţeşte cel mai mic detaliu al dialogului facându-l muzical. Gounod este şi maestru a lirismului şi a tiradelor susţinute ca şi a vorbirii uşoare şi libere. In actul din grădină care are atâtea lucruri frumoase veţi găsi acea „melodie infinită“ atât de fermecătoare. E sublim cântecul Margaretei de la fereastră. Nu cântă numai Margareta. „Toate glasurile naturii zice ea, îmi repetă’n cor : Te iubeşte“. Toate glasurile orchestrei îi rerepetă vorba asta. Fiecare rând pe rând oboiul, cornul, violoncelul, nu e numai în acelaş ton, dar e şi egal cu vocea ei. Intr’o zi Gounod ascultând încă cu un prieten partea aceasta l’a întrebat: „Simţi plete de femei în jurul gâtului !“ Atâta viaţă circulă în organizmul sonor încât pagina aceasta simfonică nare pereche în frumuseţă. „Sentimentul“ zice Faustul lui Goethe cătră Gretchen, „numeşte-l cum vrii, zi-i fericire ! suflet! dragoste ! Dumnezeu ! Nu-i vorbă pentru el. Sentimentul e totul, numele e zgomos și fum ce’ntunecă vapaia cerească“. Acei ce vor să scrie în cuvinte despre sunete întunecă flacăra, dacă n’o stâng complect. Sentimentului muzicei în zădar ne-am sili să-i găsim un nume. „Inimă, dragoste, dragoste mai ales“ ar fi numele sentimentului muzicei lui Gounod. Iubirea înfioară opera lui Gounod. E şi amor fericit, înfrigurat, — şi amor melancolic, învăluit într’o tristeţii vagă, atrăgătoare. Poezia şi sensibilitatea lui Faust sunt adânc sufleteşti. Gounod a scoborât muzica în adâncimile iniiuei şi a dat cutremurări împărăţiei de umbre ce ne zac în suflet. Fiecare pagină sau fiecare frază din Faust ne pătrunde din ce în ce mai mult, ne cuprinde întreaga simţire şi în sfârşit ne domină. Muzica lui Gounod, pe lângă că e adânc sufletească, e şi familiară. Şi acesta e un semn de noutate. A apropiat opera de noi, dându-i o viaţă mai modestă, dar mai adevărată şi asemănătoare cu traiul nostru de toate zilele. Gounod luând un episod din poemul lui Goethe, în acel cadru, şi-a clădit nemuritoarea operă. Deşi strein, Gounod a pătruns aşa de bine lucrarea germană încât în 1862, după o reprezentaţie a operei, a primit de la rege un bilet prin care-i spunea că n’a crezut pe un „Francez în stare să pătrundă în spiritul şi concepţia lui Goethe“. In acest subiect familiar şi aproape de noi, limbagiul muzical n’a părăsit înnălţimea şi nobleţă. Cele mai multe pagini din Faust vor rămânea cruţate de insulta anilor. „ Intr ’un cadru strâmt e închisă o operă mare prin intensitatea sentimentului şi prin puritatea formei. Faust va rămânea capodopera maestrului, căruia-i plăcea, s’o rezume în două cuvinte : superieur et prochain. Faust se reprezintă mâne joi 1 Martie de opera rusească. Artiștii cei mai buni, care au strălucit în operile cântate până acum, ne vor da prilejul să-i admirăm și în Faust, lucrarea de căpetenie a lui Gounod. MIŞCAREA IMPAGAREA DE PESTE MUNŢI Propunerea domnului D. Teişanu In urma definitivelor aplanări a conflictelor de peste munţi, d. George Teişanu din Buzeu a adresat d-lui G. Georgescu fostul prefect al Buzeului o scrisoare apărută în „Gazeta Buzeului“ după care o reproducem cu introducerea numitei gazetei . Fruntaşul nostru dl. George Teişanu a adresat d-lui George Georgescu, o inimoasă scrisoare prin care relevând gestul înălţător şi patriotic al d-lui D. Stere, în cestiunea împăciuirei românilor de peste munţi, ca "un omagiu de recunoştinţă, propune sărbătorirea lui în Capitala ţărei. Asociindu-ne din toată inima la această generoasă propunere, rugăm pe confraţii din Capitală să ia iniţiativa acestei sărbători. Gara Ulmeni 24 |8 III | 12 Iubil. Georgescu, Fie’mi îngăduit ca, în mijlocul naturei curate în care mă găsesc aci în dealul Ulmenilor să las la o parte pentru moment faptele neomenoase ce săvârşeşte acest guvern de sub conducerea unui om a cărui judecată pare cu totul obosită, guvern care a dat ţara pradă grandomaniei şi ideilor fixe ale şefului său şi care să călăuzeşte numai pe patimă, ură şi răzbunare, şi să dau drumul gândului meu în o idee înălţătoare, aceia a iubirei de neam. Fraţii noştrii din Transilvania şi Ungaria trec prin nişte timpuri grele şi amare. Tot ce are omul mai sfânt şi mai scump, graiul în limba ce a ascultat-o la leagăn le este ameninţat în modul cel mai sălbatic de duşmanul cu care trăeşte în aceiaşi casă şi care graţie unor triste împrejurai a pus mâna pe putere. Tot în acest, timp diferitele naţionalităţi conlocuitoare în acelaş stat se agită contra vrăşmaşului comun cu o hotărâre şi energie de lăudat. Iar ei, fraţii noştrii, tocmai la o astfel de vreme de grea cumpănă stau smeriţi şi cuprinşi de durere şi groază privind lupta fratricidă dintre conducătorii lor, între care vrajba cea mai cumplită îşi făcuse cuib. Focul ce se aprinsese între cele două tabera luase astfel de proporţie încât vrea să mistue toată puterea de resistenţă a mult împilatului popor românesc de dincolo. Pe lângă mărinirea ce ne umpluse sufletele nouă fraţi buni ai lor, interesul nemărginit ca Stat ce avem întru păstrarea fiinţei lor etnice, neatinsă în niciinul din drepturile lor de dezvoltare şi propăşire, ne făcea să simţim şi mai pătrunzător durerea noastră. In această primejdie ce ne ameninţă cu atâta furie atât pe noi cât şi pe ei, s’a găsit un suflet mare o inimă nobilă, un adevărat apostol al iubirii de neam, o pildă vie pentru apărarea intereselor noastre naţionale, iubitul şi mult lăudatul nostru concetăţean C. Stere care de atâta timp şi-a lăsat familia, interese, linişte, n’a cruţat cheltueli, n’a cruţat obosială şi s’a dus în mijlocul conducătorilor de dincolo şi după ce cu sfatul său, cu căldura sufletului său a ştiut să împace două inime mari şi scumpe tuturor Românilor pe Octavian Goga şi Al. Vaiada Voevod, azi a isbutit să aducă întreaga pace între grupările ce se duşmăneau cu furie şi să le facă a se pune din nou la lucru cu puteri unite pentru mântuirea neamului la asupririle ce întâmpină. Să pregătim acestui suflet de înger la întoarcere cea mai caldă primire şi să-i manifestăm toată recunoştinţa noastră. Permite-mi dar, iubite amice, să te rog a te face, prin organul nostru liberal de publicitate din localitate, ecoul propunerei ce aduc de a sărbători pe iubitul nostru concetăţean C. Stere în Capitala ţărei în modul cel mai demn şi cu cea mai desăvârşită căldură. Din toată sărăcia mea voi subscrie orice sumă necesară pentru acest scop. Primeşte iubite amice şi cu această ocaziune expresiunea viilor şi amicalelor mele sentimente ce am pentru tine. G. Teişanu HIGIENA IAŞULUI O situaţie alarmantă Epidemiile. Ravagiile tuberculozei. Inspecţiile domnului doctor Hor, Iaşul focar de infecţii. Higiena localurilor de consumaţie. Datoria serviciului sanitar. O situaţie care nu mai poate dăinui. Dintr’o recentă statistică a serviciului sanitar al oraşului, am constatat că printre mulţimele de boli cari decimează populaţia Iaşului, recordul îl ţine tuberculoza. Dacă teribilul flagel a luat formaţinui adevărat ravagiu şi dacă el ia proporţii tot din ce în ce mai îngrijitoare, aceasta se datoreşte slabelor măsuri de profilaxie. Apoi pe lângă aceasta, laşul este un oraş murdar, de o murdărie seculară şi cu toată apa ce s’a adus, el continuă a fi un periculos focar al celor mai teribile epidemii. Pentru sanatatea publică nu se face nimic în Iaşi ; stradele laterale, cât şi majoritatea curţilor sunt adevărate depozite de murdării cari răspâdesc un aer pestilenţial ce otrăveşte atmosfera. In ceea ce priveşte apoi higiena localurilor de consumaţie, a băcăniilor, berăriilor, restaurantelor, etc. nu există unul singur în Iaşi în care măsurile elementare ale higienei să fie respectate. Vânzători murdari, îmbrăcaţi în haine slinoase şi scârboase, alimentele neacoperite, iar mai cu seamă în timpul verei, lasate la discreţia muştelor şi a prafului care se depune în straturi groase. De altfel nu facem incriminări, nici nu acuzăm pe nimeni, deoarece cele afirmate de noi aci sunt lucruri văzute şi constatate de toată lumea. Şi apoi chiar d. Dr. Fior, medicul şef al oraşului, într-o inspecţie recentă a făcut constatări extraordinare în ceia ce priveşte higiena localurilor de consumaţie. D-sa a găsit tuberculoşi în ultimul grad, sifilitici şi chiar un bolnav de antrax la mână, făcând serviciul de vânzători. Alarmat de aceste constatări d. d-tor Fior a dat o ordonanţă serioasă în ceia ce priveşte higiena acestor bolnavi. Dar aceasta nu este de-ajuns. Ordonanţe totdeauna s’au dat însă din nefericire nici odată ele n’au fost executate, pe oarece la noi în primul loc publicul este lipsit de educaţie în ceia ce priveşte regulele elementare ale higienei iar în al doilea loc n’avem administraţie serioasă. Aceste două rele constitue motivul adevărat pentru care laşul este şi va rămânea multă vreme încă un oraş bolnav. De aceia credem că organele sanitare trebuie să-şi facă datoria şi să aplice cu ultima stricteţă prescripţiunile regulamentare. Ceia ce a constatat d. dr. Fior în inspecţiunile sale era datoria altora să constate înainte de d-sa, căci un singur om oricât ar fi el de activă nu poate fi santinela unui întreg oraș. Atât pentru azi. INFORMAŢII « Sâmbătă seara întrunindu-se la ministerul Industriei noua comisiune industrială un adevărat scandal a avut loc între domnii Chr. Staicovici secretarul general al ministerului și Virgil Arion membru în comisiunea industrială. Legea nouă urmând să fie pusă în aplicare în ziua de 1 Aprilie, iar ce veche abrogată, d. Staicovici a cerut cu insistenţă în numele d-lui D. Neniţescu ca în timpul intermediar de acuma pănă la 1 Aprilie să se acorde fabricilor avantajele conform vechei legi. D. Virgil Arion foarte enervat de faptul că d. Neniţescu vrea să dea ordine ca la casarmă unei comisiuni consultative a criticat în termeni foarte aspri propunerea secretarului general, spunându-i să se adreseze altora, nu unor membri luminaţi ai unei comisiuni consultative. D. Staicovici vroind să plătească poliţa d-lui V. Arion când acesta a făcut mai multe observaţiuni serioase în timpul discuţiunii i-a spus ca să nu mai facă şicane afacerilor curente ale ministerului. Conflictul putea ca să aibă oarecare urmări, dacă d. Staicovici nu părăsea sala în urma cuvintelor următoare ale d-lui Arion. Secretarul general să studieze întăi din cine se compune comisia şi apoi să vorbească. Şedinţele inaugurate sub o astfel de aureolă promit a deveni interesante. Din parte ne promitim cititorilor noştri de ai ţine în curent cu aceste şedinţe. =:= Medicul şef al oraşului a dispus ca agenţii sanitari să facă inspecţiuni zilnice în cartierul unde s’au declarat acum 4 zile cele două cazuri de tifos, raportând imediat medicului de circumscripţie orice caz suspect. „ In oraş bântue actualmente cu furie, epidemia de anghina difterică. In cursul lunei Februarie au fost înregistrate în Iaşi în total 29 cazuri. Deasemeni s’au mai înregistrat şi 4 cazuri de febră tifoidă toate declarate în str. Păcurari. — Membrii cosiliului comunal sunt convocaţi pentru sâmbătă seara la oarele 5. — Astâzi dimineaţă a sosit în localitate un controlor al casei centrale a meseriaşilor, care s’a interesat de modul cum au fost organizate breslele de meseriaşi. „ Mâne seară se întruneşte comitetul iniţiator al clubului general al meseriaşilor din localitate. Se va da citire cu această ocazie statutelor noii societăţi. — Pe ziua de mâni au fost chemaţi pentru gardă un nou schimb de oameni din contigentul 1910. Deasemenea au mai fost chemaţi din acelaş contigent şi un număr de 50 oameni pentru garda de la penitenciarul din Tg. Ocna. „ Comisiunea însărcinată cu chestiunea definitivatului pentru învăţătorii şi institutorii din Iaşi, se compun din d-nii: Preşedinte d. C. V. Praja, membrii Pericle Popescu şi Lucian Roiu. Societatea „Unirea“ a lucrătorilor tipografi din localitate, a organizat pentru seara zilei de 26 Martie (a doua zi de Paşte), o mare serata dansantă, în sala Societăţei de Gimnastică, Sport şi Muzică din strada Şcoalei de Arte. Este ştiut când această societate organizează asemenea serate, se petrece bine. Deci doritorii de a petrece câteva ore plăcute nu vor lipsi—dar fiind mai ales şi scopul de binefacere, pentru care este dată această serată. LABORATORUL Chimie analitică Dr . A. D . şi Microscopie Clinică RÅTIANU Doctor în chimie de la Universitatea din Geneva, fost director al laboratorului de chimie al comunei Iaşi, specialist în lucrări de chimie analitică cu aplicaţiune la patologia generala. Iaşi, Strada Golia No. 46 — EXECUTA — Analize complecte de urină din punct de vedere Chimic, Microscopic şi Bacteriologic. Analize chimice de lapte de la doici. Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculosei. Analize de false membrane asupra bacilului difteric. Analize de secreţiuni uretrale asupra Grouococului Neiser şi orice alte examene de lichide sau producte patologice. Analize de îngrăşăminte pentru agricultură din punct de vedere a conţinutului în fosfaţi. Analize de vinuri, lapte, ape potabile, făinuri. Analize de stofe din punct de vedere a compoziției și a determinărei cantitative a lânei, bumbacului, matasei, etc.