Mişcarea, octombrie 1912 (Anul 4, nr. 217-241)
1912-10-02 / nr. 217
ANUL IV No. 1 17 Redacţia şi Administraţia* Iaşi, Strada Păcurari No. 3. Saloanele Clubului Liberal ABONAMENTE In («ră pe un an.................20 lei In străinătate pe un an . . . 40 Preoţi şi Învăţătorii rurali . . 50’/« .II.»*.“?. 1 I. Cind vor apare aceste rînduri, probabil, tunul va fi bubuit în Balcani. “In momentul de faţă, cel puţin, pare că mult lăudatul «concert european», oricît de impunător i-ar urla tromboanele şi oricit de duios i-ar răsuna vioarele şi flautul, dă greş şi nu mai poate împiedica isbucnirea conflictului armat la graniţele noastre. Oricum se vor desfăşura evenimentele în zilele apropiate, acest conflict nu va putea rămînea fără înrîurire asupra destinelor noastre. Trecem poate prin clipe, în care se hotăreşte soarta pentru întreg colţul acesta al Europei. Totuşi opinia noastră publică dă dovadă de un straniu quietism, de apatie îngrijitoare. De ani de idle clişeul „vulcanului balcanic“ împestriţează* paginile ziarelor, de ani de zile se vesteşte‘cu solemnitate „misiunea noastră istorică la gop ile Du- A ‘de ani de zile ne proslăvim că suntem «un post de avangardă, al civilizaţiunii apusene». Şi iată: «vulcanul» e în ajunul erupţiunii, dar «postul de avangardă»» pare adormit, iar «misiunea istorică» redusă la proporţiile unui războiu intre... tramvae şi autobuse... Şi’ar părea că nu cunoaştem nici termenii problemei, nici antecedentele ei, că ignorăm forţele în luptă ,şi perspectivele istorice, pe ’ Care ca lte 'deschide. Dar nu putem spune că timpul ne a lipsit'şi că'amărea dreptul de ăi* fi surprinşi ! ■Vutcândf hiifaegă'dbi lubgi decenii, migurare ori'clocotul mi groaznic a duit’ cointinentul, iar mai bine de un an, de la deslânţuirea războiului italo-turc, pentru orice observator atent, se gramădiafr semitele prevestitoare 'ale' cataclismui.’ Voiu încerca se rezumez aici, pentru cetitorii „Vieţii Romîneşti“, in esenţă, toată chestiunea Orientului. Ea se^preaintă sub două aspecte, foarte deosebite, deci intim legate între ele : primin', pur local, relativ la4'formaţiunile politice din Balcani, răsărite din descompuneitU „Omului bolnav-altul, privește deaproape msăși istoria mo^dială. P,rnbldba,'locală, concretizată mai cu seama în chestia Macedoniei, e relativ recentă, i-a dălaştera Thitatul de Berlin din 1879, care, dacă a lăsat sub suveranitatea' Turciei o însemnată populaţiune creştină, nu a părăsit-o, în voia soartei, ci ‘ a căutat să-i’ asigure condiţiuni'mai prielnice de viaţă prin vestitul «articol 23». Acest articol a fost de atîtea ori invocat de Bulgari şi de Macedoneni, şi, desigur, va mai fi incă de atîtea ori invocat şi comentat până, la rezolvirea conflictului, înctt pentru ca cetitorii socotim util să-l reproducem aici în intregime: „Art. 28. Innalta Poartă se obligă de a aplica cu stricteţă in insula Creta Regulamentul Organic din 1878. Introduced modificările ce s’ar recunoaşte juste. „Regulamente analoage, adaptate la trebuinţele locale, exceptcîndmse insă scutirea de impozite dăruită Cretei, se vor introduce de asemenea în alte părţi ale Turciei europene, pentru care o organizaţie deosebită nu e prevăzută în tratatul de faţă. „înalta Poartă va încredinţa unor comisiuni speciale, în care elementul local va fi larg reprezentat, elaborarea în detaliu a acestor regulamente pentru fiecare provincie. «Proectele de organizaţie, izvorîte din aceste lucrări, vorfi supuse socotinţei Innaltei Porţi, care înnainte de promulgarea actelor menite a le aplica, va cere avizul Comisiunii europene stabilite pentru Rumelia orientală». „Regulamentul Cretan“ garanta pentru populaţia creştină din Balcani, şi în special din Macedonia, unde ea formează o massămai compactă, cel puţin egalitatea tuturor confesiunilor, autonomia municipală şi stăvilirea arbitrarului administrativ Dacă „art. 23“ s’ar fi adus la îndeplinire cinstit şi fără şovăire, Macedonenii, încă multă vreme cel puţin, nu prea ar fi avut motive de a se plînge, şi In orice caz toată evoluţia lor politică s’ar fi îndrumat pe alte căi. Dar realizarea de cătră Turcia a clauzelor tratatului de Berlin o garantau toate puterile semnatare împreună, şi deci, nici una. Turcii au înţeles acest lucru de minune; formal, ei nici nu au intirziat să execute voinţa Europei Întrupată în tratat, chiar în toamna anului 1880 Comisiunea pentru Rumelia orientală a putut avea mulţumirea să sancţioneze o minunată «Lege pentru vilaetele Turciei europene», întocmită în spiritul cel mai liberal, stabilind toate garanţiile şi pre- pâzind toate reformele pe cari le-ar fi putut dori raiaua din Macedonia. Dar odată cu sancţionarea acestei legi a încetat rolul europei, prevăzută în tratatul de Berlin. Aplicarea ei a rămas în sarcina excluzivă a guvernului otoman, care a depus frumos actul, ornamentat de toate iscăliturile şi peceţiile reprezentanţilor Europei, într’un colţ al arhivelor statului, şi... a trecut la ordinea zilei... In realitate situaţia raialei macedonene a ajuns şi mai intolerabilă de cum era înnainte de războiul ruso româno-turc , pe spinarea ei Turcia şi a răzbunat toate infringerile şi toate umilinţile. Băna la 1885 Macedonia a răbdat in tăcere, dar atunci Bulgaria, anexînd Rumelia Orientală, parcă î-a arătat calea ce trebue urmată pentru „a asigura respectul tratatului de Berlin". Deatunci, se poate spune, fermentaţia revoluţionara na mai încetat, mai cu seamă printre Bulgarii macedoneni. Lind mai tăinuită, ciud izbucnind în incărările sîngeroase aie „ Cornitagiilor* şi provocând represiuni şi mai sângeroase, aceasta fementaţiune a deşteptat de mai multe ori «concertul european», care invoca spectrul „articolului 23“ ; de mai multe ori şi guvernul Otoman, spre a linişti acest spectru, a promulgat decrete foarte energice pentru aplicarea strictă şi imediata a faimoasei „Legi de, organizare a vilaetelor din Turcia europeană, din 23 August 1880“, sancţionată de comisiunea europeană, dar aceste decrete, toate pe, rând, şi-au găsit un adăpost ticnit alături de însăşi legea, în arhivele statului. C. Stere. * '"--V Războiul din Balcani și atitudinea României PĂRERI ŞI FAPTE Repre Ineipini Spicuim dintr’o revistă următoarele picante amănunte despre eroicul rege al Muntenegrului, care preocupă acum lentă lumea europeană : Regele Muntenegrului e actualmente unul dintre factorii cei mai cu greutate ai echilibrului european. El a isbit cel dintâi balanţa „Statului quo“ din Balcaui şi acum planeteiei se mişca rehotărîte, căutlnd zadarnic vechiul repaos. Regele Muntenegrului are multe trăsături de rege de operetă, pentru câte un anacronism în viaţă, uitat, parecă de pe vremea eroilor Iliadei, pina în secolul nostru de automobilism şi aviaţiune. Poporul Muntenegrului e puţin deprins cu coarnele plugului; puşca şi bita, pentru apărat şi tîrmuit turmele pe munţi, li sunt tovarăşe nedespărţite şi indemînatece. D)e aceea şi regele e un rege rustic şi puţin încorsetat la protocol. Un ziarist german s’a dus mai zilele trecute sâ-i ia un „foterview“. Regele i-a fixat audienţa pentru a doua zi la 11 a. m. Dar cînd ziaristul s’a prezintăt la conac la ora fixată, regele era absent şi atunci ziaristul, ca să-şi treacă vremea, începe să se preumble prin curtea palatului regal, aşteptind sâ se întoarcă regele acasă. După un ceas zări în sfîrşit că se apropie un moşneag viriiic, Iu, costum nraţional cu fes şi cu şalvari: — era Rejjdej cu doi tovarăşi dintre nobilii ţării. Nu departe de conac era un puţ. Regele se opri la puţ, scoase o găleata da apă — ca fiind cel mai voinic — îşi potoli setea din găleată, tot aşa făcură şi tovarăşii — şi în fine dădu cu ochii de ziarist. 11 strigă Îndată pe nume şi i Se redresă astfel: — Te rog să mă ierţi că am cam Intîr* ziat de acasă. Dar să vezi ce am păţit. Am pus nişte păcătoşi de lucrători să-mi lucreze la o vie şi mi-au încurcat aşa de-al dracului treaba,Dâ’mi venea să-i omor, ticăloşi îndrăciţi ce sunt! După ce-şi mai potoli necazul, regele îl pofti pe ziarist un conac şi conversaţia trecu repede la chestiunile de politică externă, în care regele arăta că are multe amintiri despre Bismark, pe care îl trata cu multă familiaritate. Bâtrînul părinte a două regine — cel mai fericit socru din Europa - avea concepţii rustice, dar foarte solide asupra politicei mondiale. Bătrinul Rege n’a putut adapta nimic din formele europeneşti. Cunoscuse el într’o vreme un fel de Camera şi acordase ui fel de Constituţiune, dar cum şi in unia şi in cealaltă a văzut in urmă numai nişte încurcături, a desfiinţat frumos constituţionatismul şi i-a trimis pe deputaţi pe ,la casele lor. De atunci guvernul a rămas despotic, dar acest patriarch e atît de înţelept ist cît nimeni nu suferă de pe urma „despotismului“ său. Regele Muntenegrului e uri buri rege de operetă. Atragem atenţiunea cititorilor asupra interesantului articol pe care l începem a publica în revista noastră de astăzi, cu privire la „iezboiti» dhi ăfcaKaess şt msih miinia Kuunwier“. Acest articol apărut acum în.„Viaţa Romînească“ aparţina domnului C. STERE şi el va trezi interesul tuturor acelora cari se interesează de soarta noastră, acum cînd situațiunea statelor balcanice este atît de complicată. In Balcani Situaţia din Balcani e tot nehotărită. Atîta se ştie : guvernele din Belgrad, Soha şi Atena, după lungi negociaţiuni— probabil hezitari — au hotarit să respingă demersul de pace al Puterilor. Poarta, la nudul ei, e şi mai hotarită sa nu admită controlul Europei, in ce priveşte aplicarea reformelor în Macedonia. Aşadar, după judecata omenească, putem să ne aşteptăm la Începerea ostilităţilor. Dar probabil că nu va fi încă aşa. De zece zile de cind durează încordarea în Balcani, n’a intervenit nimic decisiv. Tărăgăneala se explică poate prin faptul că nici unul din viitorii beligeranţi n’au isprăvit cu mobilizările. Dar tărăgăneala poate avea o cauză şi mai gravă. Iar secretul cancelariilor europene pare a ţese ceva, nedesluşit Încă, dar care se anunţă alarmant. Un mare ziar belinez afirmă că intre Austria şi Rusia e rupt orice acord In ce priveşte Balcanul, fiecare dorind să lucreze pe socoteala şi in interesul ei. Aci stă toată gravitatea situaţiunei die peninsula balcanică. Pină azi pregătirile pentru războiul în spre are un ceva de operetă. Dar opereta poate deveni o tragedie, şi-au scumptat portofoliile, au astăzi termenul de plată pentru încasarea efectelor scomptate; casele de bancă care şi-au întrerupt operaţiunele tocmai în vederea acestui „ultima“ a,şteaptă acum rezultatul acestor acoperiri, pentru a putea avea astfel un tablou real al situaţiunei în care ne aflăm. In cursul săptămînei s’au ţinut citeva consfătuiri de cătră directorii de bancă, cari au căutat să găsiasca mijloace eficace de a preîntâmpina criza financiară, care, dacă ar mai urma astfel cîtva timp, ar putea provoca un adevărat dezastru. Conducătorii caselor de bancă au înţeles că, tocmai acum este momentul cînd instituţiile financiare trebuie să-şi arate raţiunea existenţei lor, şi astfel s’a hotârit în principiu menţinerea creditului şi continuarea operaţiuneior. Numai astfel se va putea evita dezastrul financiar care ameninţă întreaga noastră piaţă comercială şi financiară. Prin urmare astăzi vom putea constata şi noi măsurile hotărite de către directorii de bancă. Vom putea face această constatare dacă vom urmări tabloul poliţelor protestate, sau cererile de declarare în stare de faliment. Protestele şi declarările în stare de faliment la această epocă critică, dar totuşi trecătoare, ar fi, o măsură prea puţin raţională, căci s’ar lovi enorm de mult în comerţul Iaşului, care şi aşa e destul de critic. Singura măsură raţională ar fi să se acorda acum toate înlesnirile acceptanţilor sau giranţilor, căci deşi suntem în criză financiară, totuşi ea este trecătoare şi, cum vom vedea în articolul viitor, nu va trece multă vreme ca totul să reintre în starea normală. I- estic SiSa: Grnie financiară Ziua de astăzi este privită cu toată atenţia de toată lumea comercială şi financiară ca o zi decizivă pentru situaţia financiară în care ne aflăm. Astăzi este „ultimul“ adică termenul când expiră efectele comerciale care au fost puse în circulaţie acum citeva luni, cînd nimeni nu putea prevedea precara situaţie de acum a rulajului financiar obicinuit. Acceptanţii direcţi ca şi giranţii cari ••• MARȚI 2 OCTOMBRIE 1912 ZIAR NAȚIONAL LIBERAL "T . SUB DIRECȚIUNEA ■XJ'bî Uî C O iJl IT E T .8 _-. . . . APARE ZILINIC Anunciurî comerciale I,i«ia în.',pagina Il-a 1 leu. în "silî-îa £.Q*bani. In pagina IV-a TELEFON 121 -ci 1.3. i. bani. Aşa, de cind a isbucnit răsboiul italo-turc, informatorii străinătăţii de la noi au reuşit să creeze o at- mosferă de antipatie împotriva Haitiei, ca şi cînd acesta ar fi fost a-i devoratul sentiment al populaţiei noastre. De asemeni din momentul isbucnirei conflictului balcani, aceiaşi corespondenţi publică tot felul de inexactităţi şi conjecturi asupra a- I titudinei noastre, cari se reîntorc , sub formă telegrafică de unde au I pornit. De aceia citim zilnic telegrame cu rezumatul a diferite cores- I pondenţe din Bucureşti cu privire I la atitudinea României. Credem că datoria guvernului este, fi ca prin intermediul Agenţiei Române să risipească impresia ştirilor tendenţioase cu care aceşti corespondenţi mistifică ziarele străine. DIN ȘAGĂ La conservator — Domnule, ceînseamnăr: concert european? — .Domnișoară, e un concert care are particularitatea aceasta că, în momentul cind încetează el, începe moaita. La cafenea. — Renta franceză e li89.95 lei, zise un consumator. — Cînd mă gîndse, zise patronul, că eu am cunoscut-o. L c. 103,104.. — Și ea , dar nu intim. DIN ;■ S BORLI L VRE M 1 1 j armata bulgariei. Ia momentdle acestea, cînd se vorbeşte atîta tie războiul provocat de bulgari, credem că interesează pe toată lumea sâ cunoască forţa de care dispune statul bulgar. lată, dupa date oficiale, absolut autentice, cum e organizată armata bulgară . Cadrele permanente dispun in timp de pace de : Ofiţeri din diferite arile, 5216; funcţionari militari superiori 427 ; subofiţeri şi reangajaţi 5085; soldaţi sub drapel 52.8*73. .Acest total se distribue astfel pe diferitele arme : Infanterie : 36 regimente, 72 batalioane, 288 companii, 16 companii de grăniceri, 1371 ofiţeri şi 35.217 soldaţi. Cavalerie: 11 regimente, 37 escadroane, 257 ofiţeri şi 5660 soldaţi. Artilerie: de cimp: 9 regimente; de munte: 3 regimente ; de cetate : 3 batalioane. In total 75 de baterii şi grupe cu 410 ofiţeri şi 7960 soldaţi. Geniu : 18 companii de pioneri, 5 companii de cale ferată, 4 companii de telegrafie, 5 companii de pontonieri, 1 secţie de aviatică, 1 secţie de automobilişti, 1 secţie de protecţii electrice, 1 secţie de radiotelegrafia , adecă un total de 165 ofiţeri şi 3900 soldaţi. Flota : dispune de : 43 funcţionari şi 879 sol-Statul major se compune din 76 ofiţeri. Intendenţa este constituită din 22 I ofiţeri, 57 funcţionari şi 1540 soldaţi. I Justiţia militară este împărţită de 23 o- Iiţeri, l1 funcţionari şi 108 soldaţi. Sei- I viciul sanitar se compune din 150 ofifţeri şi 677 soldaţi. Şcoalele militare: 71 ofiţeri, 21 funcţionari, 451 iunkeri şi elevi, 324 soldaţi elevi şi 356 soldaţi. ne-am mai ocupat într’un articol precedent de modul cum este informată străinătatea despre noi, mai cu samă in ceia ce priveşte chestiuni de ordin politic şi economic. Marele ziare străine îşi recrutează de obicei corespondenţii dintre redactorii unei anumite gazete din Bucureşti cari cunosc limba... germană. Fără îndoială că corespondenţele ce ies din oficina acestui ziar cu destinaţia de a informa străinătatea asupra diferitelor chestiuni de la noi, sunt alcătuite potrivit cu atmosfera ce domneşte în redacţia numitului ziar. După câteva zile aceste corespondenţe sunt transmise, pe cale telegrafică aceluiaşi ziar din oficina căruia au ieşit, sub titlul de „străinătatea despre noi“. Cu chipul acesta politica noastră externă, precum şi toate chestiunile cari ne interesează în cel mai înalt grad, sunt puse la cale de către acești mimuilon ai... "limbei germane,, cari pun la, cale „situația Rominiei" la o masă de cafenea, sau intre doua halbe de bere... Muciic de emisiune din statele balcanice Odinioară alte calităţi şi alte arme îi trebuiau războinicului decit acum. Zeul Mărite şi-a lepădat armura şi a svîrlit în şanţ greu scut; s’a strecurat după ghişeul caselor de scont şi azi e director de bancă. Ţara, care are in vistieria ei mai mult aur, va învinge pe cimpul de luptă. Foarte nimerită e deci socoteala ziarului Le Figaro. Găsim un articol intitulat: «Băncile de emisiune ale statelor balcanice», in care e vorba de situaţia financiară a Bulgariei, Greciei, României şi Serbiei. „Banca naţională a României — ţară care pică acum a stat in rezervă faţă de conflict—la sfirşitul primului semestru lo 1912, avea în casă cea mai mare avere metalică : 156 milioane da iei din care aproape tot, 155 milioane lei, în aur“. . ?• Bulgaria avea aproape 60 milioane lei, din care 40 milioane in aur,şi restul în argint. In al treilea rînd se punea Banca naţională a Sobiei cu o avere metalică da 47 milioane şi jumătate; din acestea 49 milioane sunt in aur şi 7 în argint. In sfîrşit, Banca naţională a Greciei posedă 15 milioane, compuse nu se ştia cum. Să vedem acum ce deposit aveau ţările acestea in străinătate, la 30 iunie 1912.