Mişcarea, decembrie 1912 (Anul 4, nr. 266-287)

1912-12-01 / nr. 266

nu le mai contestă. E chestiunea acum de a se şti care va fi atitudinea până la urmă a statelor balcanice. Care e intenţia lor, când nu se pre­tează la revendicările puterilor ? Scopul lor pare acesta, prada de război se cu­vine învingătorilor. Pentru ele noi ne-am jertfit sufletele şi averea, ne-am distrus o civilizaţie de zeci de ani, jertfe enorme care astăzi cer să fie satisfăcute. Se cuvine clar ca ea să fie a noastră şi numai a noastră, iar marile puteri nu au ce căuta in casa altuia, mai ales atunci cînd nu sunt pof­tite. Foarte bune şi adevărate sunt aces­tea, dar învingătorii de astăzi uită prea repede ca fără de ajutorul tacit al aces­tor puteri, ele nu ar fi ajuns niciodată acolo unde se găsesc astăzi. Dacă noi am fi mobilizat şi părăsit neutralitatea, s’ar fi putut mişca Bulgarii şi Sirbii din ţară? Dacă Austria şi Rusia ar fi mo­bilizat dela Început ar fi îndrăznit alia­ţii să atace Turcia? * Acum cînd negocierile de pace vor începe peste cîteva zile iată ce vor tre­bui să țină în seamă învingătorii , iată consideraţiunile ce vor trebui să fie la baza lor. Ar fi rămas astăzi unde erau, dacă Europa nu le-ar fi dat permisiunea şi toată libertatea războiu­lui, nu ar fi îndrăznit nici se mobilizeze dacă ea nu ar fi vroit. Şi cînd laurii de astăzi sunt ciştigaţi absolut numai de pe urma aprobărei marilor puteri, a nu ţinea seamă de interesele lor acum la crearea unei alte situaţii, aceasta nu o putem taxa decit, de o îndrăzneală, care nu poate fi fără consecinţă. Vor înţelege oare aliaţii până la urmă pericolul ce planează asupra lor din ne­­acceptarea doleanţelor marilor puteri ? îmbătaţi de gloriile unor victorii îndo­­elnice, avîntul lor pare că nu mai are margini, se cred stăpînii unei situaţii pregătită de alţii şi se cred atît de pu­ternici în­cît cred că glasul lor va pu­tea înăbuşi pretenţiunile legitime ale puterilor. Austria a făcut declaraţii ofi­ciale că nu va permite nici­odată Ser­biei să aibă un port la marea Adriatica căci un port sîrbesc aci ar însemna un port militar rus. Rectificarea graniţei Ro­­m­âniei e un ce imperios peste care nu se va putea trece. Interesele celorlalte puteri sunt tot de aşa natură incit ne­­acceptarea lor, înseamă a-şi risca însuşi existenţa lor. O conferinţă europeană în aceste mo­mente critice se impune. Numai un ae­­ropag european va putea tranșa cu suc­ces aceste chestiuni atit de delicate, in­­lăturîndu-se tot­odată și perspectiva unui război general ce ne-ar duce spre o perie sigură. isprăvile şi primar Corespondent din Herţa (Dorohoi) Prin ziarele­­«Mişcarea» şi «Viitorul“ acum 2—3 luni am descris mai multe din urâtele isprăvi ale Primarului Ur­bei Herţa, Mihai Chiriac. Numitul, abia acum prin ziarul «So­fia» No. 3, 4 şi 5 găseşte de cuviinţă să releveze o parte din învinuiri, prin min­ciuni grosolane făgăduind fapte adevă­rate şi evidente iar la una dintre învi­nuiri, cea mai gravă, acea de a fi cău­tat să înlesnească antreprenorului comu­nei şi clientul său Avram Poplicher de a perc­epe fără drept o taxă de 15 bani la suta de kilograme lemne ce se intro­duc în comună și care le aducea un mic beneficiu de 6000 lei pe an, dar care în urma protestării mele energice, am im­­pedecat-o, — nu se află aici un cuvînt! în schimb însă prin denaturare de fapte și falsificare de cifre se încearcă să mă ponegrească. Este necesar să stabilim, care este Mihai Kiriac Primarul urbei Herţa, spre a şti cu cine stăm de vorbă şi ce va­loare pot avea afirmaţiunile sale . Acum câţiva ani exista în Dorohoi o casă de economie al cărei casier a dis­ părut delapidând o su­mă însemnată de bani, iar averea ramasă pe urma lui 15 — 16 fălci de pământ situat in comu­na Mamorniţa, a trecut prin trib. Doro­hoi în stăpânirea acelei case de econo­mie drept despăgubire de banii defrau­­daţi. Mai târziu casa disolvându-se, mai mulţi depunători au ramas păgubiţi, a­­vutul lor rămănându-le asigurat în acel pământ, însă consiliul de administraţie al casei fiind disolvat nu aveau cum să intre în drepturile lor, de fapt pământul rămânând fără proprietar. Mihai Rima om practic, licenţiat în drept, avocat, profitând de starea lacruilor, a impro­vizat pe un neam al său ca vânzător şi a făcut un act de vânzare-cumparare a­­supra acelui pământ cu suma de 1000 lei, devenind proprietar şi ştiind că nare cine se opune. Cei păgubiţi văd cu mi­rare cum prin aceasta îndrăzneaţă es­crocherie au rămas păgubiţi şi meditează asupra mijloacelor prin care ar putea să-şi recapete drepturile. Intre cei pă­gubiţi este o doamnă din jud. Dorohoi şi dl. dr. V. Mihail fost inspector sanitar, pensionar in Bucureşti pe baza censului dat de acest pămîn­t, Chiriac s’a înscris în col. I de cameră şi senat şi a devenit membru marcant al partidului conservator alături de oa­meni eminamente cinstiţi! Prii­ hotărirea jud. ocol. Herţa din 1905 Chiriac a fost condamnat la 20 lei a­­mendă pentru atitudine puţin cuviin­cioasă faţa de judecător şi prin sentinţa trib. Dorohoi din acelaşi an a fost con­damnat la 100 lei amendă pentru ul­traj. Iată omul ! Iată pe membrul mar­cant al partidului conservator din Do­rohoi (membru in comitetul executiv), iată pe Primarul urbei Herţa sub regi­mul conservator. Acum să vedem cum acest escroc prin denaturarea faptelor şi prin falsificare de cifre caută să mă ponegrească. Mai întăi face alusiune la adminis­­traţiunea averei copiilor soţiei mele. Sunt convins că toată lumea e de acord că în orice caz această avere a fost mai bine şi mai cu demnitate administrată de cum administrează el moşia din Gîr­­la Movila, unde locueşte ca un peşte ordinar. Afirmă că mi-aşi fi schimbat numele. E o infamă minciună, moşi-strămoşii mei au purtat auraele de Ghiga, n’am avut nevoe să mi-i schimb, fiind curat române­sc, n’a fost important din vre-o plăcintărie de Fanar cum ar fi de ex. Kir­iacos. Afirmă că studiile ce au» desăvirşit n’ar fi suficiente sări pot aprecia că are o minte optuză şi un suflet şi apucături perverse după cum o dovedesc faptele ! Se înşală,­absolvind 4 clase liceale şi urimind aproape un an cursul univer­sitar al şcoalei superioare de ştiinţe de stat mi-am­ dat deplin drept şi suficiente cunoştinţe să ocup cu demnitate şi dis­­tincţiune posturi importante ca diriginte de oficiu telegrafo-poştal, centrolor fi­nanciar şi în trei rinduri Primar al ur­­bei Herţa,­iar spre a-i cunoaşte şi a­­precia pe ei, nu era nevoe de nici o pregătire, faptele sale dovedesc cu pri­sosinţă. Chiriac se referă la modul meu de a fi admnistrat­ă comuna Herţa, lăsînd a înţelege că n’am făcut nimic ! Trebue să fie cineva orbit de răutate şi invidie in gradul în care numai o fire perversă ca a sa poate fi, ca să poată cu atitata îndrăzneală tăgădui evidenţa. Cine a cunoscut Herţa acum 10—12 ani în urmă şi cine o cunoaşte acum, vede enorma schimbare ce a luat şi care mi să datoreşte exclusiv numai mie. Am făcut răscumpărarea teritorului tîrgului şi dările embatieare, contrac­­tind un împrumut de 322.500 lei care e aproape plătit. Am făcut trotuare pe mai multe strade, am aliniat şi şoşeluit mai toate stradele, aia dotat comuna cu o grădină publică ce e admirată de toţi care au văzut-o. Am construit o biserică la cimitirul comunei. Am construit şcoala primară, care e o podoabă şi e cea mai bine construită şcoală primară din toată ţara, după cum a afirmat dr. Arhitect al casei şcoalelor la recepţiune. MIŞCAREA Am­ deschis strade noi drepte şi fru­moase. Am creiat diferite servicii utile în co­mună. Am pus bazele înfiinţărei unei şcoale de ţesut. Am pus bazele, făcind studiile nece­sare, pentru facerea unei plan de nivel­­ment cadastru şi aliniere al comunei. Am organizat finaneele comunei in aşa fel că fiecare buget să soldeze cu un ex­cedent aproximativ da 80 000 lei cari să pot afecta la îmbunătăţiri, iar ultima gestiune financiară din timpul adminis­­traţiunei mele s’a închis cu o reservă de 54.000 lei ce i-am lasat în ruda co­munală la disposiţia nepriceperei lui Chiriac. Dar pretinde Chiriac că în timpul ad­ministraţiei mele asam de un autorita­rism ce mergea până la grandomania bolnăviciasă ! In adevăr, am fost şi sunt autoritar, dar în timpul administraţiunei m­ele au­toritare, nimeni nu s’a prins contra mea, toţi au constatat numai roadele unei bune adminisraţiuni. In timpul adminis­­traţiuni lui Chiriac, toată lumea o re­cunoaşte, nu se remarcă de­cit o im­becilitate bolnăvicioasă ! Dar voi mai reveni. Herţa 20 Noembrie 1912 Mih. I. Ghiga Johannes Tu bine zici. Păcatul sâ-mi fie ispăşit prin penitenţă. Haide, o fraţilor veniţi, pe lingă morţii noştri acuma să găsiţi isvor de iertăciune şi lacrime senine. (Spre Psyllium) A subteranei cheie o ia şi vin cu mine. De-asemeni ia şi-o lampă, căci scara e stricată (Psyillium­ aprinde-o lampă şi se îndreaptă către uşa joasă care dă’n cavou) Fraţi şi surori, acuma plecaţi, v’ajung îndată. (c­alicii ies unul cite unul prin uşa joasă) (lui Aruns, arătînd pe Flammed­) O vorbă am a-i spune,—poţi asculta şi tu (Aruns rămîne ’n prag, c’un picior pe întâia treaptă) Femeie, înspre ţinta spre care mergi acu de vrai să vezi, sfirşeşte de-a mă privi, păşeşte spre Crist făr’ de odihnă...şi tot mai sus, priveşte. Căci crinul tău e Dînsul, stăpînul Ion e El, căci soarele cu care nimica nu’i la fel e Dînsul! —Către Dînsul ingenunchiat în veci şi fără de odihnă, tu inima să’ţi pleci... şi’n om­ şi care clipă să fii a Lui, slăvindu’L, să-i fie drag fanatic şi singur !—Păn’atunci, nu şovăi in faţa acestei grele munci şi Du’ţi slăbi curajul!­Mergem­ pe dibuite prin întuneric, însă din drumuri răsucite, te-am scos, le-am prins de mină...şi tu vei izbuli c­î­nd pe-o cale dreaptă să calci in plină zi!— Iar pentru pasul ăsta—întind !—Crist va ţine de sigur socoteală. Oh, cred că greu îţi vine, căci pasu’i mic şi dealul se lasă greu suit, dar pentru pasul ăsta pe drurnul brifiuit, în numele credinţei de tine căutată, o sora mea iubită, fii bine­cuvîntată!... iul VEL­OS»* ©SuSBWäHww» Paradi«»! posedă cel mai frumos asortiment în Tricotaj.'. Paradifiul posedă cel mai frumos a­­sortiment în garnituri de rochii. Paradisul posedă cel mai mare a­­sortiment în albituri, lenjuri și barcheturi. Paradisul posedă cel mai mari a­­sortiment în articole fantezii şi moderne. Cereţi corsetele „LA PARADIS“ sub­ ce sa vor lua vor fi numai nişte simple paliative. Numai de la realizarea acestor dorinţe ale noastre va purcede Insănâtoşarea vieţii noastre studenţeşti. Ne oprim aici. Acest memoriu va fi un mat de semnături. Nu ştim dacă vor fi multe, dacă vor fi puţine, dacă vor întrece numărul apă­rătorilor vechii stări de lucruri cu zece semnături ori vor fi cu zece mai puţine. Poate va fi un număr mare de semnă­­­turi. Nu ştim. Ceea ce ştim e că adevă­rul spuselor noastre n nu-l bazăm pe nu­mărul semnăturilor, ci pe ceva mai ma­re şi mai demn de rolul nostru, pe dreptatea cauzei noastre. Așteptăm cu deplină încredere hotărârea Dv. TRIBUNA PUBLICA. pt­ ... .7 . ....._____________| Un memoriu studenţesc 2. Trecem acum la punctul al doilea. Cu toate nedreptăţile enumerate mai sus, totuşi un minimum de echitate tot mai putea eşi la iveală, dacă nu exista şi o alta dispariţie. In adevăr, con­form art. îl din Statut, care cerea ca fiecare facultate să-şi aibă reprezentanţii săi, proporţional cu numărul studenţilor în­scrişi la acea facultate, art. 29 din Re­gulamentul Centrului Studenţesc a ha­torit ca facultăţile de drept şi de medi­cină să-şi aibă cite patru reprezentanţi, cea de litere trei şi cea de ştiinţe doi, in total deci 13 membri, care forma­u comitetul. Cel mai elementar principiu de drept cerea ca reprezentanţii facultăţilor res­pective să fie aleşi de studenţii facultă­ţilor respective. In realitate s’a procedat cu totul altfel. In adevăr se designau ca candidaţi patru studenţi de la drept, patru de la medicină, trei de la litere şi doi de la ştiinţe, dar ei nu erau aleşi de studenţii fiecărei facultăţi în parte, ci erau aleşi toţi treisprezece în bloc de toţi votanţii. înţelegeţi, Domnule Profesor, că în a­­ceste condiţii aceşti aleşi nu erau repre­zentanţii facultăţilor respective, ci ai membrilor activ ai Centrului Studen­ţesc în bine, şi cum e lucru de la sine înţeles Că studenţii de la drept ori de la medicină sunt un număr covârşitor de îftare faţă de cei de la litere erî ştiinţe, urma că la realitate aceşti aşa zişi re­prezentanţi ai facultăţilor de litere şi ştiinţe erau aleşii tot ai studenţilor de la drept ori medicină, iar nici de cum aleşii colegilor lor de la facultate. Şa mai vorbim că de unde putea cunoaşte stu­dentul de litere pe candidatul de la me­dicină, ori vice-versa ? Nu e­rn secret pentru niroene că cauza acestei dispoziţii e faptul că facultăţile de litere şi de­ ştiinţe manifestînd oare­care veleităţi de schimbare a directivei Centrului Studenţesc, s’a găsit pe a­­ceastă cale a se înnăim;?' glasurile lor. Pe de altă parte, ca să nu se zică că Centrul Studenţesc n’ar reprezenta toate facultăţile universităţii, s’a recurs la dis­poziţia ca la adevăr sâ fie 4 studenţi de la drept, 4 medicină, 3 litere şi 3 ştiinţe, dar prin sistemul votării in bloc, iar nu pe facultăţi, de fapt ei nu erau reprezentanţii facultăţilor respective. Cerem, deci, domnule Profesor, ur­mătorul lucru: On ce, reprezen­tanţii facultăţilor să fie votaţi numai stu­denţii facultăţilor respective. Ori să se renunţe la sistemul reprezentării pe fa­cultăţi şi atunci să rămînă him stabi­lit că interesele speciale al fiecărei fa­cultăţi nu sunt reprezentate. 3. In al treilea rind, Domnule Profe­sor, cere® excluderea, oricărei politici de partid din sinul Centrului Studen­ţesc. De aceia rugăm pe Onor Senat­uţl­­niversitar sa fie cu deosebită privighere asupra acestui punct şi oricind se vor stabili probe vădite că să fac recoman­dări de candidaţi politici în însuşi loca­lul Centrului, că se vor afişa înştiinţări electorale, să se retragă autorizaţia de funcţionare a Centrului Studenţesc, Se­natul Universitate neputind patrona cu autoritatea sa jocul politic al oricărui partid. Desigur"Onor. Senat Universitar nu va putea priveghi;* cu amănuntul toate abaterile acestea și fata­ vor fi unele care nu vor putea fi reprimate. Cit timp va fi un grup restrîns la Centrul Stu­denţesc, totdeauna aproape în mod fa­tal va dicta cutare sau cutare politică. Azi dictează o anumită poliitică, mine cu schimbarea comitetului vor încerca să întroneze alţii altă politică. Da aceia sin­gura scăpare va fi numai atunci cînd un număr cit mai mare de studenţi se vor interesa de viaţa lor studenţească. Cît timp va fi un grup resîrias, care va predomina prin faptul că va fi lăsat să vorbească totuşi in numele întregii stu­­denţimi, el va avea o anumită influenţă politică prin amestecarea însăşi a nume­lui întregii studenţimi în acea politică. Cit timp insă acel grup restrîns va vorbi numai în numele său propriu, primejdia predominării anumitor curente politice e mult mai mică. Cînd însă prin adoptarea celor două puncte diatăiu ale acestui memoriu, stu­denţimea va avea deplina încredere că, cuplind pentru transformarea Centrului Studenţesc, va avea un rezultat propor­ţional numărului şi muncii depuse, sun­tem siguri că atunci studenţimea eşenă va simţi de la sine necesitatea unui Centru Studenţesc, iar nu ca asum impus, şi atunci, prin participarea celor două treimi din numărul lotal al studenţilor eşeni, se va putea înjgheba un adevărat Centru Studenţesc. Altminteri toate ele­mentele de valoare vor simţi oroare să se amestece în mişcările studenţeşti. 1.In cazul acesta, când cel puţin două treimi va forma Centrul studenţesc, a­­tunci şi primejdia politicei de partid a studenţimii va fi chiar prin aceasta com­­­plect înlăturată. Studenţii desigur vor face politică şi atenei -- şi credem cu tărie că, in afară de societatea lor stu­denţească, au dreptul s’o facă, fiind ce­tăţeni şi având entuziasmul vârstei lor­­tinire clar prunei, in acel număr imens de studenţi, toate cu­re ptele’ politice se vor anihila unul pe altul şi fatal studen­ţii vor rămânea de acord­ numai asupra principiilor generale care conduc toate partidele: ideia naţionalii şi ideia de­mocrată. Domnule Profesor, am mai avea de cerut şi alte garanţii, ne oprim aici. Ţi­nem însă să vă aducem la cunoştinţă că atâta timp cât­­nu se vor aduce la îndeplinire primele d­ouă puncte ale me­moriului nostru, - - şi vă rugăm să ne credeţi că ele sânt rezultatul experien­ţei de viaţă universitară a celor mai mulţi dintre noi, -.-* toate celelalte mă­® şi curând se va ţine la Iaşi un mare congres al inginerilor din ţară. Iniţiativa acestui congres a fost luată de cătră dl. N­. Niţescu ins­pector de mişcare al C. F. R. Inginerii din Iaşi vor lansa u­n memoriu care se va împărţi tuturor­­ inginerilor din ţară. Societatea Po- Utecnică din Bucureşti va fi invitată să patroneze iniţiativa luată de in­ginerii­ ieşeni. „ Astăzi încep examenele de maior, aceste examene, se ţin la Ploieşti.­­­­u fost trecuţi în posiţiune de re­tragere din oficiu d-nii generali de bri­gadă : Costescu Mirteanu, de la corpul 4 de armată; Stoica Nicolae de la corpul 4 de armată şi d-l colonel loan Mate­­escu din reg. 13 Ştefan cel S Mare.­­ Consiliul de răsboiu pe pe lingă Corp. 4 de armată, a început să ţină şe­dinţe sub preşidenţia d-lu­i colonel Pa­­traşcu. ® Direcţia sanitară a elaborat un nou regulament cu privire la concursurile pentru ocupare de farmacii. Cu începere de azi vechiul regulament a ieşit difi vigoare. ® D-l Em. Constantin­escu profesor la liceul naţional din Iaşi a fost numit di­rector al acelui liceu. ® D-l d­r I. H. Nimereanu a fost nu­mit asistent al laboratorului de pe lin­gă facultatea de medicină din Iaşi. ^­flministerul instrucţiunei publice a înaintat revizoratului şcolar o circulară cu privire la examenele ce­­se vor ţine la 1 Martie 1913 pentru obţinerea titlu- I lui de învăţători şi institutori definitivi*. J Sunt chemaţi la acest examen învăţă­­torii, institutorii şi ajutorii-învăţători cari pînă la 1 Martie 1913 ,„vor avea 3 ani împliniţi i de cînd funcţionează cu tilţul provizoriu în Învăţămint. * Dl. I. Dobrovici a fost numit inten­dent al palatului prefecturei de Iaşi, in locul d lui Petrăchescu­­, pus in dispo­­nibilitate. * In ziua de 31 Noembre a avut loc instalarea noului­­Consiliu comunal în Movileni, fiind de faţă administratorul plășii Bahlui. A fost als primar d-l St. P. Constan­tin și ajutor de primar dl. Gh. C. Cio­lan. N © © © w «sj W !-¥ G |* ~u 13 13 o. 0 a ,_ 13 M 25 a So u os ~u 13 Sanatoriul Dr. TA 1C la Iaşi Strada Zmeu No. 3 Chirurgie. Complect şi perfect instalat din punct de vedere chirurgical. Săli speciale pentru operaţiile septice şi aseptice. Sală de sterilizări cu apara­tele cele mai noi. Instrumentar ireproşabil. Se practică ori­ce intervenţii. Hecţiunea (1­ chirurgie ortopedică prevăzută cu o instalaţie spe­­ală de Mecanoterapie) Se aplică aparate ghipsate, bandaje, se face gimnas­tică ortopedică, redresări extensiuni etc Se tratează: deviaţiile coloanei verte­brale, Mal de Poll, coxalgii, fracturile, luxaţiile, artritele, ankilozele etc. etc. Faceri. Sală specială. Moaşă diplo­mă la în permanenţă. Medicina. Se primesc toate maladiile. Se tratează br­onşite cronice, enfizemilit pulmonar, scleroza pulmonară, aderenţile pleurale cu aparate de gimnastică rec­­pisatorie. IStile nervoase. Electroterapie, cu­­­renţi electrici, băi electrice, masaje vi­bratorii electrice, e“M­Tî. ..... -polioterapie. Se tratează sifilisul prin noile metode: injecţii Ebilich (606) sau mercur după indicaţii. Se execută toate regimurile. Se fac analize de singe, urină, spule; -ei p­ reacţiunea Wassermann. Se primesc în pensiune convalescenţi şi infirmi. Directorul şi internul locuesc în sanatoriu, îngrijirea serioasă şi foarte con­ştiincioasă. Preţurile adaptate la toate straturile sociale. Policlinică, consultaţii intre 2—4 p. m. Prospecte la cerere. Telefon Wo. 52

Next