Mişcarea, ianuarie 1913 (Anul 5, nr. 1-24)
1913-01-01 / nr. 1
f ULTIME INFORMAŢII ■ «Mişcarea» adresează cititorilor şi prietenilor sei cele mai bune urări de fericire cu prilejul Anului Nou. ■ In seara de 26 Decembrie a avut loc la d-nul Alberto Cirillo profesor, logodna drăgălaşei d-re Henrieta Cristescu, fiica d-lui Dimitrie Cristescu, avocat din Botoşani, cu d-nul Jean Gheorghiu agronom. Felicitări. ■ Astăzi după amiază au fost suspendate toate serviciile publice în vederea sărbătorirei Anului Nou. In ziua de 17 ianuarie va avea loc în Franţa convocarea Adunărei Naţionale pentru alegerea unui Preşedinte al Republicei. Candidaţii cu cele mai multe şanse de reuşită sânt d-nii Poincare şi Ribor. * Dl. Scarlet fost procuror în Iaşi a ■■■Ifcţinut o bursă de 8000 lei, pentru studiul dreptului în Străinătate. ■ Economul C. Dinescu parohul bisericei Nicoliţi, va fi mutat la biserica Talapalari, in locul decedatului preot şi profesor C. Georgescu. ■ S-a prelungit concediul d-lui I. Ursu profesor de istorie la liceul naţional din Iaşi, pănă la 1 Martie. Ca şi pănă acum tot timpul acestui concediu va fi suplinit de dl. Andriescu licenţiat în litere. ® Din cauza marii cantităţi de zăpadă căzută astă-noapte, trenul de Bucureşti, a sosit cu intîrziere. Deaseminea şi trenurile de pe linia Dorohoi şi Paşcani sosesc cu intîrziere. * In ziua de Anul Nou se va prezenta pentru a felicita pe I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei, întreg clerul leşan. * Din judeţ vin ştiri, mai ales in partea dinspre Prut, că viscolul de astă noapte a rupt mai multe fire telefonice, întrerupînd in multe părţi orice comunicaţie. I ♦ D-l Gh. Tuduri, prina ajutor da pri- I mar în Iaşi, a fost însărcinat cu inter-! I nete (ordonanţare şi mandatare), iar d. I Anibal Ciurea cu externele. D-l Ştefa nescu-Galaţi a luat eri în piimire ofice- I râtul stărei civile. I * In comuna Hermeziu locul a dis-I trus o şură a locuitorului Ion V. Cio■ ha nu Pagubele se ridic la 40 iei. Focul 1 -a provenit din neglijenţa. ■ * Toţi ofiţerii romîni aflaţi în străi- I nătate au fost din nou avizaţi să fie ■ complect echipaţi, pentru a răspunde la ■ oriei eventualitate. J * S'a aprobat un concediu d-lui I. ■ Vârlănescu, institutor în localitate, pe ■ tot timpul cu d-sa va funcţiona ca re■ vizor şcolar al judeţului. ■ * Direcţiunea generală a poştei şi te■ -* legrafului, a deschis o severă anchetă ■ pentru aflarea funcţionarilor ce au edi■ tat cunoscutul manifest prin care in■ demnau pe colegii lor la grevă în ea■ zul cind nu se va pune în aplicare noua Iege de înaintare. Vinovaţii vor fi tri■ mişi Înaintea consiliului de disciplină. ■ Dl. Matei Cantacuzino, noul primar ■ al laşilor, şi-a pus astăzi în aplicare pri- I mul punct din programul său de edili- I tate. La orele 2 p. m. toţi podarii ora■ şului au fost concentraţi In faţa Jokey■ Clubului, unde au procedat la dărîmarea ■ carului roman, construit pe vremea ser- I bărilor pentru desvelirea statuei lui ■ Cuza-Vodă. ■ De altfel d. Matei Cantacuzino, care I în fiecare zi era enervat de priveliştea ■ acestei alegorii, a declarat cu cîteva luni ■ tn urmă, că în ziua cinci ar deveni pri■ mar, cel întăi act al d-sale ar fi dără- t marea ei. Constatăm că primarul Matei Canta■ zino s’a ţinut de cuvînt, ■ Alaităeri a încetat din viaţă la lo■ cuinţa sa din strada Sf. Andrei preotul ■ Alexandru Vartic, una din figurile bine ■ cunoscute ale clerului nostru. ■ Defunctul a fost mulţi ani preot la ■ catedrala metropolitană precum şi la bi- Iserica Trei-Erarhi, iar în anii din urmă ■ la biserica Sf. Andrei. I Preotul Alexandru Vartic moare în ■ vîrstă de 80 de ani. inmormlntarea s’a ■ * făcut astăzi. ■ Transmitem condoleanţele noastre în* ■ dureratei familii. ■ ♦ Tradiţionala «BABA HARCA» se va juca mîine seara la Teatrul Naţio■ nai cu dl. V. Boldescu în rolul titular. I După cum se știe dl. Boidescu a im- I brăcat cu un talent deosebit acest rol, I menţinînd astfel in teatrul nostru pe le ■ gendara «Baba Hîrca* ■ Tot mine în matineu „lnşiră-te Măr- I gărite. II In urma raportului d-lui Judecător ■ al ocolului Mirceşti (Jud. Roman), mi■ nistenul de instruţie a suspendat pe ziua I de 20 Decembrie pe învăţătorul Gh. An■ drei de la şcoala din corn. Butea, pănă I la pronunţarea definitivă a justiţiei, în I procesul ce i s’a intentat pentru fals în ■ acte şi delapidare de bani. MIŞCAREA ♦ Pe ziua de astăzi s’a declarat caz de febră tifoidă şi unul de erizipel printre soldaţii garnizoanei locale. Bolnavii au fost internaţi în spitalul militar. Lucrările recensământului la Iaşi au fost terminate complect. Totalul populaţiei e de 74.886 locuitori. Membrii societăţei „Propăşirea Iaşului“ şi-a amînat şedinţele, pînă la sosirea în Iaşi a d-lui N. Xenopol ministrul industriei şi a comerţului care a comunicat că va lua parte la consfătuire. O comisiune compusă din D-nii Dudescu directorul comptabilităţii din ministerul instrucţiune şi Iliescu şef de birou, au făcut astăzi o inspecţie Casei Teatrului Naţional din Iaşi. Totul a fost găsit, cu cea mai perfectă regulă, fapt pentru care delegaţii ministerului au exprimat mulţumirile lor D-lui Petrone secretarul-casier al teatrului. ■ Biblioteca Naţională a Moldovei.— Dr. inginer V. Hălâceanu secretarul „Muzeului naţional etnografic în Iaşi, înfiinţind o „Bibliotecă Naţională a Moldovei» a lansat următorul apel: Graţie bunei voinţi şi concursului dat de către concetăţenii noştri, am ajuns la rezultatul fericit de a fi putut înfiinţa in Iaşi un Muzeu Naţional, a cărui existenţă şi stabilitate a intalit-o şi statul prin concursul ce binevoeşte să ne acorde. încurajat de acest succes, am înfiinţat pe lingă acest Muzeu, pe propriele mele speze, o „Bibliotecă Naţională a Moldovei“ care va umple marele gol simţit în Iaşi din lipsa unui atare aşezămînt cultural care să poată pune la dispoziţia oricui, începind de la elevi pînă la oameni maturi, toate cărţile ce ar avea nevoe de a le consulta. Vom aduce un real serviciu tineretului studios precum şi tuturor cetăţenilor Iaşului cărora li se va da cărţi spre consultare chiar la domiciliu—serviciu nu mai puţin însemnat tuturor locuitorilor ţărei cari vor căuta să se adăpe la luminile acestui aşezămînt. Bibliotecafiind aşezată în Cetatea Golia va avea o poziţiune centrală, la îndemâna celorce vor avea dorinţă de a o cerceta. Pentru desăvîrşirea acestei opere culturale, Academia Română şi Statul ne-a ■trimes deja cîteva mii de volume. Fac deci apel la toată lumea binevoitoare să ne trimită oricite cărţi cu orice conţinut: fie el literar, ştiinţific, filosofic, juridic, medical, militar, istoric, instructiv sau distractiv, scrise in orice limbă, spre a îmbogăţi cit mai curind această bibliotecă naţională, care fiind pornită din iniţiativa publicului şi fiind formată prin cooperarea poporului, o încredinţez vouă iubiţi concetăţeni ca să vă fie de folos vouă şi urmaşilor voştri. Ceea ce cer fiind atit de uşor de îndeplinit, nu mă îndoesc că se va satisface. Rog să trimiteţi cărţile pe adresa mea la Iaşi str. Alexandri. Veţi primi chitanţă în regulă de cărţile donate, iar numele donatorilor se vor înscri în cartea de aur a acestei Biblioteci. In comuna Popeşti jud. Iaşi s’a înfiinţat o societate cu scopul : râdicarea morală, intelectuală şi materială a săteanului. S’a început cu urgenta nevoe «conservarea porumbului" aceasta din cauză că anul acesta fiind cules porumbul ud iar parte necopt a fost supus stricăciunei. In acest scop s’a numit o comisiune din membrii societăţei, ducindu-se din casă în casă în tot cuprinsul comunei şi dând drumul la coşare (patule) s’a găsit mult porumb stricat. S’a dat instrucţiiie necesare uns să se deosebească cel bun de cel rău şi cum să se conserve în straturi subţiri, pentru a nu se mai strica. Toate aceste arătate s’au făcut prin deosebita stăruinţă a învăţătorului P. Pomărneanu ^alăturea de preot, primar, notar şi alţii. ♦ Cu prilejul sărbătorilor «Magazinul de^desfacere a produselor ^agricultorilor Moldovei» din strada Lăpuşneanu a redus simţitor preţurile tuturor articolelor sale. Catalogul se trimite la cerere. ♦ Şcolar«.— D-na Lelia Ţicău, conducătoarea grădinei de copii de la şcoala din corn. Tămăşeni, cătunul Adjudeni, jud. Roman, a obţinut un concediu de o lună pentru caz de boală. — D-na Aspazia Marinescu de la şcoala din com. Heci-Lespazi jud. Suceava a obţinut un concediu de o lună pentru caz de boala. — D-na Maria Moţoc învăţătoare de la şcoala din com. Roznov, jud. Neamţ, se detaşează ,pe ziua de 1 Ianuarie la şcoala din com. Mănăstireni-Unţeni, jud. Botoşani. — Ministerul a aplicat pedeapsa amenda cu perderea salarului pe 10 zile învăţătorului V. Tomegea şi Maria Tomegea dela şcoala din com. Boroia (Suceava) pentru neregulele, de care s’au făcut vinovaţi în conducerea şi educaţiunea elevilor dînd ocazii la reclamaţii şi anchete. — Dl. Anibal Gheţu nu este considerat ca demisionat din învăţamint, de la şcoala din Holdu-Broşteni, jud. Suceava, întrucit d-sa este detaşat la şcoala din Murdăşeni (Roman). Prais.—Demisia d-lui Millerand a fost primită. Dl. Lebrun a fost numit ministru de război. Dl. Bernard subsecretar de stat la finanţe a fost numit ministru al Coloniilor. Subsecretarul de stat la finanţe a fost desfiinţat. .». Cernăuţi. — Dieta după lungi discuţii agitate a adoptat cu o majoritate zdrobitoare proectul de lege pentru asanarea uniunilor de cooperative agricole din Bucovina. * Paris.—Dl. Millerand ministru de război a primit astăzi pe dl. Suholinkof. * Dl. Poincaré și mai mulţi miniștri au deliberat eri asupra situațiunei create prin reîntregrarea in armată a loc.-colonelului Dupaty de Clam. * Constantinopol. — Plenipotențiarii turci vor face astăzi o vizită delegaţilor balcanici spre a le cere ultimul lor cuvînt. Dacă respunsul va fi satisfăcător, conferinţa va fi urmată de nu turcii vor părăsi Londra. * Zvonurile de criză ministerială ce au circulat ori, sunt absolut false. Organul junilor Turci «lammeffar» a fost suspendat. Nota Puterilor Berlin.—„Nordeutsche Allgemeine Zeitung“ scrie: Termenii notei colective a Puterilor tinzînd să împedice reînceperea ostilităţilor, nu au fost fixaţi pentru vineri seara. In proectul de notă care se speră că va fi adoptat de toate Puterile, nota remisa la Poarta, constitue un sfat prietenesc deşi serios. Nota nu conţine nimic care sa aducă o atingere intereselor bine înţeles ale Turciei. Activitatea împăciuitoare a Puterilor n’a încetat niciodată faţa de statele Balcanice, şi se exercita acum şi pentru aplanarea dificultăţilor Romîno-Bulgare. Acelaşi ziar spune, vorbind de ştirile cu privire la cruzimea bandelor din Balcani: Guvernul german a intervenit la puterile Balcanice care sunt în măsura de a distruge râul. Generalul Savoff a luat măsuri riguroase in această privinţa. Transport de prizonieri Salonic.—Vasul „Trifilii" a sosit la Durazzo, plin cu prizonieri care au fost transportaţi la Belgrad. Incidentul Austro-Sârb Belgrad. — Inalţarea solemnă a pavilionului consular la Pristend a fost amînată pe ziua de 15 Ianuarie. Biuroul presei desminte în mod categoric ştirea din Salonic care spune că Albanezii au avut o dornice că trupele sîrbe şi că au prins şi desarmat două regimente, nu a fost vorba decit de nişte bande care au fost urmărite şi puse pe fugă. Zvonurile despre demisia d-lui Pasiv nu sunt adevărate. Misiunea d-lui Filipescu Constantinopol. — Presa Turcească vrea să atribue călătoriei ministrului român N. Filipescu o mare importanță politică, cu toate că dl. Filipescu într’o convorbire a declarat că şederea sa în Turcia nu are nici un scop politic. întrevederea Take Ionescu Sir Grey Agenţia Reuter află că dl. Take Ionescu însoţit de dl. Mişu a avut o întrevedere cu Sir Grey la Foreign-Offîe azi dimineaţă. * Tot Agenţia Reuter află din cercurile Bulgare că dl. Daneff speră că va primi azi sau mine instrucţiuni din Sofia privitoare la revendicările României şi adaugă că în aceste cercuri se crede că chestia pendinte între cele două ţări se va regula în mod amical în cîteva zile. Declaraţiile d-lui Nicu Filipescu Constantinopol,—Dl. Nicu Filipescu a dat un interview darului .Loyd Otoman“ în care a declarat că relaţiile noastre cu Bulgaria sunt foarte încordate; nu pierde însă speranţa că se va putea stabili o înţelegere. Totuşi a spus d. Filipescu, nu vom ezita de a recurge la arme, dacă vom fi siliţi să rupem relaţiile cu Bulgaria. In acest caz Turcia ne va sprijini. ULTIMA OARA Ultimatul Turciei Dimisia ministrului de război al Franţei.—Uniunile agricole din Bucovina. — Reintegrarea lui Dupaty de Clam.—Criza ministerială din Turcia.—Sukolnikof la Paris. România nu mobilizează Buc. 31. Dec. Sub titlul de mai sus ziarul ,,Epopa“ publică azi un comunicat oficial, în care spune: „Tratativele dintre noi şi Bulgaria continuă şi caracterul lor nu îndritueşte nici o impresiune alarmantă“* Prin acelaşi comunicat se declară că d.M. Filipescu în călătoria sa la Constantinopol e lipsit de orice caracter oficial. Întrevederile d-lui Titu Maiorescu Bucureşti go. — Dl. Titu Maiorescu ministru de externe a avut astăzi cite o întrevedere cu miniştrii Rusiei şi ai Austriei din Bucureşti, cari i-au declarat că conflictul romîno-bulgar se va rezolvi pe cale pacinică. In urma acestor întrevederi dl. Maiorescu a fost primit de Rege, Căruia i-a expus resumatul convorbirelor. Scrisoarea împăratului Frantz losef Bucureşti. Se ştie că ziarul „Seara“ a publicat ştirea că d. Maiorescu, primul ministru, a primit din partea împăratului Frantz losef o fotografie însoţită de o scrisoare autografă. In legătură cu această ştire, ziarele liberale publică astăzi două comunicate. Primul, prin care se spune că scrisoarea împăratului Austro-Ungariei este o mare onoare pentru preşedintele consiliului de miniştri, o dovadă a sentimentelor pe cari monarhia ni le păstrează, precum şi o dovadă a relaţiunilor strînse cu România. Astfel de dovezi sunt foarte apreciabile şi opinia publică a primit cu o vie simpatie manifestaţia împăratului Austriei. Un al doilea comunicat, spune că resumatul scrisorei pune la îndoială autenticitatea ei. Ziarul oficios face un rău serviciu cînd în actualele împrejurări publică ca un certificat de soldalisare a Austriei scrisoarea către primul nostru ministru. Ori, redactorul „Serei“ a citit scrisoarea şi nu a înţeles-o, ori că ea nu conţine sensul ce i s’a dat. In asemenea împrejurări nu se cuvine să creăm curente cu fragmente de scrisori. Călătoria d-lui I Filipescu la Goustaulinopole Un articol din „Vossische Zeitung“ Buc. 31 Dec.—Ziarul „Vossische Zeitung“ publică un articol prin care comentează presența actuală a d-lui N. Filipescu la Constantinopol. Arătând rolul politic al d-lui N. Filipescu, ziarul „Vossische Zeitung“ afirmă că presenţa d-lui Filipescu in capitala Turciei - cu toate că ministrul domeniilor nu are misiune specială-însamnă o adevarată demonstraţie faţă de Bulgaria. Bulgarii invinuesc România, din această cauză, că va provoca noul complicaţiuni In Balcani şi că Turcia, în cele din urmă, va întări şi mai mult Adrianopolul. Călătoria d-lui Filipescu poate fi privită ca un mijloc al României de a sili Bulgaria să îndeplinească dorinţele ei. Dacă mijlocul acesta va fi de folos — după ce delegaţi! Bulgariei opun atâta rezistenţă la Londra - nu se poate prevedea. Turcia, la rândul ei, nu va putea avea îndoiala că România nu se gândește a scoate din foc castanele ei arse. România lucrează numai pentru ea și nici decum pentru Turcia. Dl. P. P. Carp despre situaţia externă Buc. SO.—Dl. P. P. Carp intervievat de un redactor al ziarului Neue Freie Presse asupra conflictului româno-bulgar, a declarat că acesta este nodul gordian pe care numai sabia o poate tăia. Dl. Carp vorbind apoi de concursul Austriei, spune că ea ne-ar ajuta mai bine dacă resolrrea conflictului nu sar face pe cale pacinică. Austria şi conflictul româno-bulgar Ziarul „Neue Freie Presse“ publică azi un articol de mare senzaţie din care extragem următorul pasaj: Regele Carol Care cu propria Lui mână a pus temelia statului bulgar şi Căruia ar trebui să i se ridice la Sofia un monument alăturea de cel al Ţarului liberator e silit să se gândească azi la posibilitatea unei lupte cu naţiunea pe care a dus-o la viaţa istorică. Enormitatea unui răsboi rommâno-bulgar nu va avea loc, deşi Regele Carol ştie că Austro-Ungaria îşi ţine cuvintul în orice caz şi pănă la ultima literă. Pacea Europei se bazează pe sentimentele aliaţilor. Cînd unul e lovit celalalt trebue să meargă cu dânsul chiar dacă pentru aceasta ar avea de îndurat neajunsuri. In curînd se va deschide: In noua sala de teatru, elegant construită, im Piaţa Unirei, lingă «Berăria Asuga». Reprezentaţiuni de cinematograf fără pinzâ şi Kinoplasticon, (Ulme erutate şi vorbite). Ultima invenţie a artei cinematografice. Un afiş special va anunţa ziua deschidere!.