Mişcarea, ianuarie 1913 (Anul 5, nr. 1-24)

1913-01-01 / nr. 1

f ULTIME INFORMAŢII ■ «Mişcarea» adresează cititori­lor şi prietenilor sei cele mai bune urări de fericire cu prilejul Anului Nou. ■ In seara de 26 Decembrie a avut loc la d-nul Alberto Cirillo profesor, lo­godna drăgălaşei d-re Henrieta Cristescu, fiica d-lui Dimitrie Cristescu, avocat din Botoşani, cu d-nul Jean Gheorghiu agro­nom. Felicitări. ■ Astă­zi după amiază au fost sus­pendate toate serviciile publice în vede­­­rea sărbătorirei Anului­ Nou.­­ In ziua de 17 ianuarie va avea loc în Franţa convocarea Adunărei Naţionale pentru alegerea unui Preşedinte al Repu­­blicei. Candidaţii cu cele mai multe şanse de reuşită sânt d-nii Poincare şi Ribor. * Dl. Scarlet fost procuror în Iaşi a ■■■Ifcţinut o bursă de 8000 lei, pentru stu­diul dreptului în Străinătate. ■ Economul C. Dinescu parohul biseri­­cei Nicoliţi, va fi mutat la biserica Tal­­apalari, in locul decedatului preot şi pro­fesor C. Georgescu. ■ S-a prelungit concediul d-lui I. Ursu profesor de istorie la liceul naţional din Iaşi, pănă la 1 Martie. Ca şi pănă acum tot timpul acestui concediu va fi suplinit de dl. Andriescu licenţiat în litere. ® Din cauza marii cantităţi de ză­padă căzută astă-noapte, trenul de Bu­cureşti, a sosit cu intîrziere. Deaseminea şi trenurile de pe linia Dorohoi şi Paş­cani sosesc cu intîrziere. * In ziua de Anul­ Nou se va pre­zenta pentru a felicita pe I. P. S. Mi­tropolit Pimen al Moldovei, întreg cle­rul leşan. * Din judeţ vin ştiri, mai ales in partea dinspre Prut, că viscolul de as­­tă noapte a rupt mai multe fire telefo­nice, întrerupînd in multe părţi orice­­ comunicaţie.­­ I ♦ D-l Gh. Tuduri, prina­ ajutor da pri-­­ I mar în Iaşi, a fost însărcinat cu inter-! I nete (ordonanţare şi mandatare), iar d.­ I Anibal Ciurea cu externele. D-l Ştefa­­ nescu-Galaţi a luat eri în piimire ofice- I r­âtul stărei civile. I * In comuna Hermeziu locul a dis-I trus o şură a locuitorului Ion V. Cio­■ ha nu Pagubele se ridic la 40 iei. Focul 1 -a provenit din neglijenţa. ■ * Toţi ofiţerii romîni aflaţi în străi- I nătate au fost din nou avizaţi să fie ■ complect echipaţi, pentru a răspunde la ■ oriei eventualitate. J * S'a aprobat un concediu d-lui I. ■ Vârlănescu, institutor în localitate, pe ■ tot timpul cu­ d-sa va funcţiona ca re­■ vizor şcolar al judeţului. ■ * Direcţiunea generală a poştei şi te­■ -* legrafului, a deschis o severă anchetă ■ pentru aflarea funcţionarilor ce­ au edi­■ tat cunoscutul manifest prin care in­■ demnau pe colegii lor la grevă în ea­■ zul cind nu se va pune în aplicare noua I­­ege de înaintare. Vinovaţii vor fi tri­■ mişi Înaintea consiliului de disciplină. ■­­ Dl. Matei Cantacuzino, noul primar ■ al laşilor, şi-a pus astăzi în aplicare pri- I mul punct din programul său de edili- I tate. La orele 2 p. m. toţi podarii ora­■ şului au fost concentraţi In faţa Jokey­■ Clubului, unde au procedat la dărîmarea ■ carului roman, construit pe vremea ser- I bărilor pentru desvelirea statuei lui ■ Cuza-Vodă. ■ De altfel d. Matei Cantacuzino, care I în fiecare zi era enervat de priveliştea ■ acestei alegorii, a declarat cu cîteva luni ■ tn urmă, că în ziua cinci ar deveni pri­■ mar, cel întăi act al d-sale ar fi dără- t marea ei. Constatăm că primarul Matei Canta­■ zino s’a ţin­ut de cuvînt, ■­­ Alaităeri a încetat din viaţă la lo­■ cuinţa sa din strada Sf. Andrei preotul ■ Alexandru Vartic, una din figurile bine ■ cunoscute ale clerului nostru. ■ Defunctul a fost mulţi ani preot la ■ catedrala metropolitană precum şi la bi- I­serica Trei-Erarhi, iar în anii din urmă ■ la biserica Sf. Andrei. I Preotul Alexandru Vartic moare în ■ vîrstă de 80 de ani. inmormlntarea s’a ■ * făcut astăzi. ■ Transmitem condoleanţele noastre în* ■ dureratei­ familii. ■ ♦ Tradiţionala «BABA HARCA» se­­ va juca mîine seara la Teatrul Naţio­■ nai cu dl. V. Boldescu în rolul titular. I După cum se știe dl. Boidescu a im- I brăcat cu un talent deosebit acest rol, I menţinînd astfel in teatrul nostru pe le­ ■ gendara «Baba Hîrca* ■ Tot mine în matineu „lnşiră-te Măr- I gărite. I­I In urma raportului d-lui Judecător ■ al ocolului Mirceşti (Jud. Roman), mi­■ nistenul de instruţie a suspendat pe ziua I de 20 Decembrie pe învăţătorul Gh. An­■ drei de la şcoala din corn. Butea, pănă I la pronunţarea definitivă a justiţiei, în I procesul ce i s’a intentat pentru fals în ■ acte şi delapidare de bani. MIŞCAREA ♦ Pe ziua de astăzi s’a declarat­­ caz de febră tifoidă şi unul de erizipel prin­tre soldaţii garnizoanei locale. Bolnavii au fost internaţi în spitalul militar.­­ Lucrările recensământului la Iaşi au fost terminate complect. Totalul popu­laţiei e de 74.886 locuitori.­­ Membrii societăţei „Propăşirea Ia­şului“ şi-a amînat şedinţele, pînă la so­sirea în Iaşi a d-lui N. Xenopol minis­trul industriei şi a comerţului care a co­municat că va lua parte la consfătuire.­­ O comisiune compusă din D-nii Du­­descu directorul comptabilităţii din mi­nisterul instrucţiune­ şi Iliescu şef de birou, au făcut astăzi o inspecţie Casei Teatrului Naţional din Iaşi. Totul a fost găsit, cu cea mai perfectă regulă, fapt pentru care delegaţii minis­terului au exprimat mulţumirile lor D-lui Petrone secretarul-casier al teatrului. ■ Biblioteca Naţională a Moldovei.— Dr. inginer V. Hălâceanu secretarul „Mu­zeului naţional etnografic în Iaşi, înfiin­­ţind o „Bibliotecă Naţională a Moldo­vei» a lansat următorul apel: Graţie bunei voinţi şi concursului dat de către concetăţenii noştri, am ajuns la rezultatul fericit de a fi putut înfiinţa in Iaşi un Muzeu Naţional, a cărui exis­tenţă şi stabilitate a intalit-o şi statul prin concursul ce bine­voeşte să ne a­­corde. încurajat de acest succes, am înfiinţat pe lingă acest Muzeu, pe propriele mele speze, o „Bibliotecă Naţională a Mol­dovei“ care va umple marele gol simţit în Iaşi din lipsa unui atare aşezămînt cultural care să poată pune la dispozi­ţia ori­cui, începind de la elevi pînă la oameni maturi, toate cărţile ce ar avea nevoe de a le consulta. Vom aduce un real serviciu tineretu­lui studios precum şi tuturor cetăţeni­lor Iaşului cărora li se va da cărţi spre consultare chiar la domiciliu—serviciu nu mai puţin însemnat tuturor locuito­rilor ţărei cari vor căuta să se adăpe la luminile acestui aşezămînt. Biblioteca­­fiind aşezată în Cetatea Golia va avea­­ o poziţiune centrală, la îndemâna celor­­ce vor avea dorinţă de a o cerceta.­­ Pentru desăvîrşirea acestei opere cul­­t­­urale, Academia Română şi Statul ne-a ■trimes deja cîteva mii de volume. Fac deci apel la toată lumea bine­voitoare să ne trimită ori­cite cărţi cu orice conţinut: fie el literar, ştiinţific, filosofic, juridic, medical, militar, istoric, instructiv sau distractiv, scrise in orice limbă, spre a îmbogăţi cit mai curind această bibliotecă naţională, care fiind pornită din iniţiativa publicului şi fiind formată prin cooperarea poporului, o în­credinţez vouă iubiţi concetăţeni ca să vă fie de folos vouă şi urmaşilor voştri. Ceea ce cer fiind atit de uşor de în­deplinit, nu mă îndoesc că se va sa­tisface. Rog să trimiteţi cărţile pe adresa mea la Iaşi str. Alexandri. Veţi primi chi­tanţă în regulă de cărţile donate, iar numele donatorilor se vor înscri în cartea de aur a acestei Biblioteci.­­ In comuna Popeşti jud. Iaşi s’a în­fiinţat o societate cu scopul : râdicarea morală, intelectuală şi materială a să­teanului. S’a început cu urgenta nevoe «conservarea porumbului" aceasta din cauză că anul acesta fiind cules porum­bul ud iar parte necopt a fost supus stricăciunei. In acest scop s’a numit o comisiune din membrii societăţei, ducin­­du-se din casă în casă în tot cuprinsul comunei şi dând drumul la coşare (pa­­tule) s’a găsit mult porumb stricat. S’a dat instrucţiiie necesare uns să se deo­sebească cel bun de cel rău şi cum să se conserve în straturi subţiri, pentru a nu se mai strica. Toate aceste arătate s’au făcut prin deosebita stăruinţă a în­văţătorului P. Pomărneanu ^alăturea de preot, primar, notar şi alţii. ♦ Cu prilejul sărbătorilor «Magazinul de^desfacere a produselor ^agricultorilor Moldovei» din strada Lăpuşneanu a re­dus simţitor preţurile tuturor articolelor sale. Catalogul se trimite la cerere. ♦ Şcolar«.­— D-na Lelia Ţicău, con­ducătoarea grădinei de copii de la şcoala din corn. Tămăşeni, cătunul Adjudeni, jud. Roman, a obţinut un concediu de o lună pentru caz de boală. — D-na Aspazia Marinescu de la şcoala din com. Heci-Lespazi jud. Suceava a obţinut un concediu de o lună pentru caz de boala. — D-na Maria Moţoc învăţătoare de la şcoala din com. Roznov, jud. Neamţ, se detaşează ,pe ziua de 1 Ianuarie la şcoala din com. Mănăstireni-Unţeni, jud. Botoşani. — Ministerul a aplicat pedeapsa a­­menda cu perderea salarului pe 10 zile învăţătorului V. Tomegea şi Maria To­­megea dela şcoala din com. Boroia (Su­ceava) pentru neregulele, de care s’au făcut vinovaţi în conducerea şi educa­­ţiunea elevilor dînd ocazii la reclamaţii şi anchete. — Dl. Anibal Gheţu nu este considerat ca demisionat din învăţamint, de la şcoa­la din Holdu-Broşteni, jud. Suceava, în­tru­cit d-sa este detaşat la şcoala din Murd­ăşeni (Roman). Prais.—Demisia d-lui Millerand a fost primită. Dl. Lebrun a fost numit ministru de război. Dl. Ber­nard subsecretar de stat la finanţe a fost numit ministru al Coloniilor. Subsecretarul de stat la finanţe a fost desfiinţat. .». Cernăuţi. — Dieta după lungi dis­cuţii agitate a adoptat cu o majo­ritate zdrobitoare proectul de lege pentru asanarea uniunilor de coo­perative agricole din Bucovina. * Paris.—Dl. Millerand ministru de război a primit astă­zi pe dl. Suholinkof. * Dl. Poincaré și mai mulţi miniștri au deliberat eri asupra situațiunei create prin reîntregrarea in armată a loc.-colonelului Dupaty de Clam. * Constantinopol. — Plenipotențiarii turci vor face astă­zi o vizită de­­legaţilor balcanici spre a le cere ultimul lor cuvînt. Dacă respunsul va fi satisfăcător, conferinţa va fi urmată­ de nu turcii vor părăsi Londra. * Zvonurile de criză ministerială ce­ au circulat ori, sunt absolut false. Organul junilor Turci «lamm­effar» a fost suspendat. Nota Puterilor Berlin.—„Nordeutsche Allgemei­ne Zeitung“ scrie: Termenii notei colective a Puterilor tinzînd să îm­­pedice reînceperea ostilităţilor, nu au fost fixaţi pentru vineri seara. In proectul de notă care se speră că va fi adoptat de toate Puterile, nota remisa la Poarta, constitue un sfat prietenesc deşi serios. Nota nu conţine nimic care sa aducă o a­­tingere intereselor bine înţeles ale Turciei. Activitatea împăciuitoare a Puterilor n’a încetat nici­odată faţa de statele Balcanice, şi se exercita acum şi pentru aplanarea dificultă­ţilor Rom­îno-Bulgare. Acelaşi ziar spune, vorbind de ştirile cu privire la cruzimea ban­delor din Balcani: Guvernul german a intervenit la puterile Balcanice care sunt în măsura de a distruge râul. Generalul Savoff a luat măsuri riguroase in această privinţa. Transport de prizonieri Salonic.—Vasul „Trifilii" a sosit la Durazzo, plin cu prizonieri care au fost transportaţi la Belgrad. Incidentul Austro-Sârb Belgrad. — Inalţarea solemnă a pavilionului consular la Pristend a fost amînată pe ziua de 15 Ia­nuarie. Biuroul presei desminte în mod categoric ştirea din Salonic care spune că Albanezii au avut o dornice că trupele sîrbe şi că au prins şi desarmat două regimente, nu a fost vorba de­cit de nişte bande care au fost urmărite şi puse­ pe fugă. Zvonurile despre demisia d-lui Pasiv­ nu sunt adevărate. Misiunea d-lui Filipescu Constantinopol. — Presa Tur­cească vrea să atribue călătoriei ministrului român N. Filipescu o mare importanță politică, cu toate că dl. Filipescu într’o convorbire a declarat că şederea sa în Tur­cia nu are nici un scop politic. întrevederea Take Io­­nescu Sir­ Grey Agenţia Reuter află că dl. Ta­ke Ionescu însoţit de dl. Mişu a a­vut o întrevedere cu Sir Grey la Foreign-Offîe azi dimineaţă. * Tot Agenţia Reuter află din cer­curile Bulgare că dl. Daneff speră că va primi azi sau mine instruc­ţiuni din Sofia privitoare la reven­dicările României şi adaugă că în aceste cercuri se crede că chestia pendinte între cele două ţări se va regula în mod amical în cîteva zile. Declaraţiile d-lui Nicu Filipescu Constantinopol,—Dl. Nicu Fili­­pescu a dat un interview darului .Loyd­ Otoman“ în care a declarat că relaţiile noastre cu Bulgaria sunt foarte încordate; nu pierde însă speranţa că se va putea sta­bili o înţelegere. Totuşi a spus d. Filipescu, nu vom ezita de a re­curge la arme, dacă vom fi siliţi să rupem relaţiile cu Bulgaria. In acest caz Turcia ne va spri­jini. ULTIMA OARA Ultimatul Turciei Dimisia ministrului de război al Franţei.—Uni­unile agricole din Bucovina. — Reintegrarea lui Dupaty de Clam.—Criza ministerială din Turcia.—Sukolnikof la Paris. România nu mobilizează Buc. 31. Dec. Sub titlul de mai sus ziarul ,,Epo­­pa“ publică azi un co­municat oficial, în care spune: „Tratativele din­tre noi şi Bulgaria con­tinuă şi caracterul lor nu îndritueşte nici o im­­presiune alarmantă“* Prin acelaşi comuni­cat se declară că d.M­. Filipescu în călătoria sa la Constantinopol e lip­sit de ori­ce caracter o­­ficial. Întrevederile d-lui Titu Maiorescu Bucureşti go. — Dl. Titu Maio­rescu ministru de externe a avut astăzi cite o întrevedere cu miniş­trii Rusiei şi ai Austriei din Bu­cureşti, cari i-au declarat că con­flictul romîno-bulgar se va rezolvi pe cale pacinică. In urma acestor întrevederi dl. Maiorescu a fost primit de Rege, Căruia i-a expus resumatul con­­vorbirelor. Scrisoarea împăratului Frantz losef Bucureşti.­ Se ştie că ziarul „Seara“ a publicat ştirea că d. Maiorescu, primul ministru, a primit din partea împăratu­lui Frantz losef o fotografie însoţită de o scrisoare autografă. In legătură cu această ştire, ziarele liberale publică astăzi două comunicate. Primul, prin care se spune că scrisoa­rea împăratului Austro-Ungariei este o mare onoare pentru preşedintele consi­liului de miniştri, o dovadă a sentimen­telor pe cari monarhia ni le păstrează, precum şi o dovadă a relaţi­unilor strînse cu România. Astfel de dovezi sunt foarte aprecia­bile şi opinia publică a primit cu o vie simpatie manifestaţia împăratului Aus­triei. Un al doilea comunicat, spune că re­­sumatul scrisorei pune la îndoială auten­ticitatea ei. Ziarul oficios face un rău serviciu cînd în actualele împrejurări publică ca un certificat de soldalisare a Austriei scri­soarea către primul nostru ministru. Ori, redactorul „Serei“ a citit scrisoa­rea şi nu a înţeles-o, ori că ea nu con­ţine sensul ce i s’a dat. In asemenea împrejurări nu se cuvine să creăm curente cu fragmente de scri­sori. Călătoria d-lui I Filipescu la Goustaulinopole Un articol din „Vos­sische Zeitung“ Buc. 31 Dec.—Ziarul „Vossische Zeitung“ publică un articol prin care comentează presența actuală a d-lui N. Filipescu la Constanti­nopol. Arătând rolul politic al d-lui N. Filipescu, ziarul „Vossische Zei­tung“ afirmă că presenţa d-lui Fi­lipescu in capitala Turciei - cu toate că ministrul domeniilor nu are misiune specială-însamnă o adevarată demonstraţie faţă de Bulgaria. Bulgarii invinuesc România, din a­­ceastă cauză, că va provoca noul complicaţiuni In Balcani şi că Turcia, în cele din urmă, va întări şi mai mult Adrianopolul. Călătoria d-lui Filipescu poate fi privită ca un mijloc al României de a sili Bulgaria să îndeplinească dorin­ţele ei. Dacă mijlocul acesta va fi de folos — după­ ce delegaţi! Bulgariei opun atâta rezistenţă la Londra - nu se poate prevedea. Turcia, la rândul ei, nu va putea avea îndoiala că România nu se gân­dește a scoate din foc castanele ei arse. România lucrează numai pen­tru ea și nici de­cum pentru Turcia. Dl. P. P. Carp despre si­tuaţia externă Buc. SO.—Dl. P. P. Carp in­­tervie­vat de un redactor al ziarului Neue Freie Presse asupra conflic­tului româno-bulgar, a declarat că acesta este nodul gordian pe care numai sabia o poate tăia. Dl. Carp vorbind apoi de con­cursul Austriei, spune că ea ne-ar ajuta mai bine dacă resolrrea con­flictului nu sar face pe cale paci­nică. Austria şi conflictul româno-bulgar Ziarul „Neue Freie Presse“ pub­lică azi un articol de mare senza­ţie din care extragem următorul pasaj: Regele Carol Care cu propria Lui mână a pus temelia statului bulgar şi Căruia ar trebui să i se ridice la Sofia un monument ală­turea de cel al Ţarului liberator e silit să se gândească azi la po­sibilitatea unei lupte cu naţiunea pe care a dus-o la viaţa istorică. Enormitatea unui răsboi rommâ­­no-bulgar nu va avea loc, deşi Regele Carol ştie că Austro-Unga­ria îşi ţine cuvintul în orice caz şi pănă la ultima literă. Pacea Europei se bazează pe sentimentele aliaţilor. Cînd unul e lovit celalalt trebue să meargă cu dânsul chiar dacă pentru aceasta ar avea de îndurat neajunsuri. In curînd se va deschide: In noua sala de teatru, elegant con­struită, im Piaţa Unirei, lingă «Beră­ria Asuga». Reprezentaţiuni de cinematograf fără pinzâ şi Kinoplasticon, (Ul­me erutate şi vorbite). Ultima in­venţie a artei cinematografice. Un afiş special va anunţa ziua des­chidere!.

Next