Mişcarea, februarie 1913 (Anul 5, nr. 25-47)

1913-02-01 / nr. 25

Pepinierele de viţe algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCTIE ANUALA . 8.000.000 viţe altoite Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vindute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva vitele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere ACADEMIC GOHERCULa Dl. N. Xenopol ministrul industriei şi al comerţului a întocmit un proect de legi pentru instituirea unei academii co­merciale. Nu punem la îndoială bunele intenţiuni ale d-lui ministru Xenopol de a da o ex­tensiune mai mare învăţămîntului comer­cial atît de util, prin înfiinţarea acestei academii de studii comerciale superioare. Ne este însă teamă că prin înfiinţarea acestei academii absolvenţii şcoalelor de comerţ se vor abate de la rolul social ce-l au, rîvnind situaţiuni inalte prin mi­nistere, slujbe bine retribuite, cu un cu­­vint vor spori contingentul acelora ce dau asalt la budgetul statului. Studiile înalte teoretice predate la Academie vor înstrăina pe tineri de cariera practicei de negoţ, adică tocmai de cariera pentru care au primit o anumită educaţie. Apoi faptul că în academia comercială vor avea dreptul de a intra şi absolvenţi de liceu, ne întăreşte credinţa că ea va deveni o pepenieră de bi­rocraţi De altfel admiterea absolvenţilor de liceu ni se pare o anomalie, căci acade­mia implică desăvârşirea unor studii fă­cute în şcoalele de comerţ, ori absol­venţii de liceu au o pregătire cu totul alta de­cît absolvenţii şcoalelor comer­ciale şi prin urmare ar însemna că ei încep o şcoală nouă, iar nu complectează cunoştinţele capatate. Ori dacă se admit şi absolvenţii de liceu, să se modifice mai întăi progra­mul de studii al liceilor în sensul ca să se predeie şi cursuri comerciale. In ţările din Apus şi în special în Bel­gia unde s'a înfiinţat cea întâi academie MIŞCAREA comercială, s’a avut în vedere extenziu­­nea marelui comerţ de acolo şi mai cu seamă educaţia tineretului din secţiunile comerciale de la licee care va forma clasa comercianţilor. Şi la noi ar fi de dorit ca academia comercială să nu aibă altă menire de­cit numai o perfecţionare practică a educa­ţiei comerciale. Aşa a fost conceput de altfel şi proec­­tul d-lui Orleanu, fostul ministru al co­merţului sub guvernul liberal, şi numai pe aceste principii organisată o acade­mie de comerţ poate corespunde unei necesităţi reale. Vic. Cut ca şi cum se bucură un creştin cre­dincios în ziua mare a învierii!... Numai in ziua următoare am putut în­ţelege pe Boranciu, că adecă părintele i-a poruncit să cetească stîlpii Evanghe­liei pentru un bolnav şi aceştia trebue cetiţi în altarul bisericei, iar atunci la icoana maici domnului ce era pe tre­trapod, aesmintit aprinsă lumina. „Na , ta,—zisei eu—popa pune banii­­ mai, iar eu am să sufăr pen­tru iregularităţile d-voastră! — Aşa e Domnule!... Ştii vorba ceia: „Cine-i slugă nu-i stă­­pin“ — răspunse Boranciu aprobînd cele zise şi cu capul. Ştia el, că face multe slujbe, în toată d . .ineaţa şi de multe ori pînă noaptea tî . u rugăciuni bine plătite, iar el nu pătă nimic, decit la Anul nou un că­­,dar nou—nouţ, pe care, cînd îl pri­mea de la părintele, suspina adine ca şi cînd şi-ar exprima nemulţumirea faţă de o remuneraţie atit de neînsemnată in schimbul serviciilor ce le făcea zi de zi. Cu toate acestea el nu se punea rău cu popa. D­mineaţa pînă in ziuă mergea la pă­rintele după cheile bisericei şi ca aviz că e acolo, crăpa la butuci—aşa era dedat. Şi popa—cuminte!—se deştepta din somn, se Îmbrăca încet şi pîndea pe fereastră Intru cit a înaintat cantorul cu crăpatul butucilor. Cind era asigurat, că are destule lem­ne tăiate pe acea zi, ieşia şi cu un zim­­bet amical, îi întindea cheile cu po­runca că azi să se cetească vieaţa cutărui sfinţi­şi cetea şi se ruga Boranciu diminea­ţa, seara şi pînă noaptea tîrziu... Era foarte religios. Ţinea de păcat, cînd un laic critica ori punea numai mi­na pe obiecte sfinţite ale bisericei. Pe blestemaţii de băeţi de la şcoală nu-i putea suferi; chiar in decursul ser­viciului divin le da cite­a un ghiold în coaste, căci aceştia cind ieşiau din bise­rică cel dintîiu punea mina pe funia clo­potului ce atirna pină în tinda bisericei şi smuncea odată de ea; cum o lăsa cel dintîiu, o lua al doilea şi făcea tot aşa; apoi al treilea, al patrulea şi aşa rînd pe rînd unul după celălalt... iar limba clopotului din turn bătea marginea lui în ritm neregulat şi ăsta-i păcat ne­iertat. Ştiam, şi vedeam că Boranciu era su­părat şi pe noi — corpul didactic — căci prea multe comediii învaţă copiii şi prea puţin ştiu să se roage lui Dumne­zeu — după părerea lui! îmi dădeam toata silinţa să plac Bo­­ranciului; certam şi pedepseam pe băe­­ţii, cari se purtau renitenţi faţă de el şi într’o seară, ca să repar blăstămăţiile elevilor, cum ieşiam din biserică, am luat funia clopotului şi am legat o de zarul unei uşi nefolosite, ce atârna pe un pă­rete in tindă, ca să nu ajungă bâeţii la ea... Dimineaţa, până în ziuă, Boranciu urcă­ repede treptele din turn, bate toaca şi începe să tragă clopotul... Clopotul se mişcă, sună într'un mod neobicinuit şi din când în când stă ridicat spre răsărit cu gura, iar jos, uşa ambulantă, spriji­nită de funia clopotului, se avântă din părete doborând la pământ tot ce­­ sta în cale. Boranciu voi să tragă funia sus, dar nu o putu ; simţi ceva greutate, care se ridica când trăgea de funie şi iarăşi se lăsa ca şi când ar ţinea cineva de ea. Din gura lui Boranciu lanţul de vorbe înjurătoare incepu să curgă ca apa unui râu, le adresa mişelului de copil, care îşi bate joc de „cele sfinte“ şi în neaju­­torarea lui scoate capul pe fereastra de la turn.. O bătrână mergea încet la biserică. Boranciu strigă: „Haid mai iute lele Marie şi prinde-mi pe destrobălatul ăla până mă cobor, că am să-i smulg urechile din cap. .. Pe cine.. Ce ţi s’a întâmplat ?... — Un băiat ţine de funia clopotului şi nu mă lasă să-l trag... Şi grăbea bătrâna gârbovită gâfâind să prindă pe hoţul, care îşi bate joc de slujitorii bisericei. Deschide.. încât abia-i încape corpul bătrân şi după ce intră repede întoarsă cu faţa spre uşe, ţine strâns cu mâna dreaptă zarul uşei închise şi cu stânga apasă partea de sus a uşei, ca nu cum­va să scape... II credea prins ca paserea în colivie, dar când îşi întoarce capul să pună ochii pe el, uşa atârnată de funia clopotului­ vine din păretele din faţă şi o loveşte cu putere peste sprincene. Un ţipet desperat şi bătrâna căzu gramadă lângă prag... De sus, din turn, înţelese Boranciu, că jos lucrul e cu mult mai serios de cum şi l’a închipuit şi s’a coborât... Ve­niră şi alte bătrâne la biserică la întâm­plarea asta şi toate îşi deteră părerea şi judecară, ca lelea Maria n’o să mai vadă cu ochiul stâng, atât era de umflat. Pe bătrână au dus-o neamurile acasă, iar Boranciu, după serviciul divin, s’a prezentat in locuinţa mea şi cu lacrimi în ochi mi-a spus mişelia ce i-au făcut-o băieţii şcoalei. I-am promis, că voi cer­ceta cu cea mai mare stricteţe şi vino­vatului îi voi aplica pedeapsa maximală... Nu m’am ţinut de promisiune, căci după trei zile am făcut examenul cu e­­levii, iar eu, cu un geamantan mic în mâna dreaptă şi în stânga cu un bas­ton, am plecat din comuna Potriveni pen­tru a nu mă mai reîntoarce. Dorel Făina româneasca în Orient D. D. Cociu, ataşatul nostru comer­cial din Beyrouth a înaintat ministeru­lui de industrie şi comerţ un foarte do­cumentat raport cu privire la comerţul fainei pe pieţele din Syria şi Palestina D. Cociu arată că până in prezent fă­ina se importa, In Syria din Franţa şi Bulgaria. In împrejurările actuale exportul a­­cestor ţâri a devenit nul aşa ca lipsa faunei se resimte foarte mult. Cu privire la făina românească şi la foloasele ce ar rezulta pentru Romannia din introducerea faunei noastre pe pie­ţele orientale, d. Gociu comunică urmă­toarele : Fina românească constitue unul din cele mai principale articole pentru co­merţul nostru de export în Orient, un­de se bucură de un foarte bun renume. Aceasta se atribue fabricanţilor şi ex­portatorilor noştri, care spre cinstea lor şi a comerţului românesc, prin adopta­rea maşinelor celor mai perfecte şi a Sistemelor de instalaţiuni moderne pen­tru fabricarea tarnei, şi prin modul co­rect şi conştiincios de livrare a marfei a reuşit sâ dea o mare desvoltare ex­portului tainei noastre pe unele pieţi In special în Constantinopole şi Alexandria. In acest scop, ei au fost ajutaţi în special de linia directă de transport a serviciului nostru maritim. Acelaş lucru cred ca se va intimpla şi eu exportul faunei noastre în Bejrut şi in celelalte porturi din Syria, cînd se va stabili un serviciu de transport direct şi regulat între Rominia, Syria şi Palestina. Din cauza lipsei de transport direct, importul actual al faunei routineşti in aceste ţari, este cu excepţie pentru Beirut, aproape neînsemnat, deşi cererile sunt mari“. Pină acuma transportul aici se face prin transbordare de vase străine, ceea ce cauzează cheltueli şi perderi. Foarte mici cantităţi sunt aduse direct de car­­gobotul nostru «Constanţa“, care a în­ceput cursele sale câtre aceste locuri. In Octombrie 1911 si atinge coasta Syriei la fiecare 10 sau 15 zile. Necesitatea legaturei directe dintre porturile noastre şi acelea ale Syriei, pentru desvoltarea relaţiunilor comer­ciale dintre aceste ţâri, se simte şi se accentuiază din ce în ce mai mult, ceea ce a determinat ca Direcţiunea serviciu­lui maritim român sâ ia în studiu această chestiune, şi, d­upă cele ştiute, se va a­­ranja,­ cu începere de la Aprilie viitor, un serviciu direct, regulat și complect de două cargaboturi, cari vor deservi la fiecare 15—20 zile coasta Syriei. storicul învătământului comercial ia Romania de R. Ionaşcu La limba italiană găsim in clasa IV intre altele cetite din autorii italieni cei mai însemnaţi şi mai vârtos din cărţile scrise asupra comerciului, compuneri in limba italiana, exerciţii de vorbire dep­rinderi de formule de com­er­ciu in lim­ba italiană­­). Tot acest program este la limba germană şi greacâ. Iată deci câ programa din 1864 prevede specializa­rea In ceia ce priveşte studiul limbilor străine îri şcoalele comerciale, cerându-­­se exerciţii de vorbire, cetire cu conţi­nut comercial şi scrisoare comercială. Programa analitică din 1879 prevede specializarea studiului limbei romane, u­­nind corespondența comercială cu limba româna *). Contabilitatea se mai învăţă in şcoa­lele secundare şi in şcoalele centrale de fete in clasa a IV, conform programei din 1864, iar conform programei din 1881 şi 1883, acest obiect se predă in clasa V 3) In şcoalele reale din Brâ­1) Vezi C. Lascar şi I. Bibiri „Colecţiu­­nea de legi, regulamente, progresive, etc­­de la 1864 — 1901 Bucureşti 1901 pag. 902. 1) Vezi C. Lascar şi I. Bibiri Colecţiunea de legi, regulamente programe, etc. de la 1864 —1901 București 1901 pag. 982. 2) Vezi C. Lascar și I. Bibiri­u Op. citat pag. 901. ila şi Alexandria se invaţau în clasele I, II, III, şi IV, ştiinţele comerciale, con­form programei din 1864, întocmai ca şi în şcoalele comerciale. «) In gimnazi­ile reale conform programelor din 1874 şi 1879 se invaţă contabilitatea in clasa a Ill-a. a) Prin programa liceelor şi gimnaziilor reale din 1888 se introduse în aceste şcoale pe lângă contabilitate şi Următoa­rele obiecte : Economia politică şi noţi­uni de finanţe, dreptul administrativ şi constituţional, legislaţia civilă şi dreptul comercial 8). In şcoalele profesionale de fete, con­form programei din 1877, contabilitatea eră unita cu aritmetica şi se învăţă în clasa II şi HI 3), iar în anul 1898 mâ­­rindu-se cursurile dela 3 la 5 ani, prin noua lege a învăţămîntului profesional, contabilitatea se învăţă In clasa IV şi V a şcoalelor profesionale de gradul I de fete *). In programa şcoalelor primare supe­rioare cu aplicaţiuni practice de viticul­tura din 1897 se prevăd in clasa II scri­sori comerciale In legătură cu limba ro­mână, de aseminea se prevede contabi­litatea în legătură cu aritmetica 8). Prin legea învăţământului secundar din 1898, unificându-se gimnaziile şi liceele, s’a prevăzut, că contabilitatea să se inveţe in clasa IIi *), conform programei din 1899, contabilitatea se învaţă în clasa V a şcoalelor secundare de fete gr. 1, (foastele externate) şi in clasa IV a şcoa­lelor secundare de fete gradul II. Contabilitatea se mai învaţă în şcoa­lele de meserii şi de agricultură. In 1883, repausatul V. A. Ureche, ma­rele naţionalist şi fost ministru de in­strucţie, a însărcinat pe profesorii şcoalei comerciale din Bucureşti să-i facă un proiect pentru organizarea învăţământu­lui comercial. Conferinţa profesorilor propuse înfiin­ţarea de şcoale comerciale de gradul 1, cu un curs de 4 ani pentru comerciul de mărfuri şi şcoale comerciale superi­oare pentru comerciul de bancă, pentru institutele financiare şi pentru pregăti­rea consulilor. Acest proiect n’a fost pus in practică. (va urma). citat 3) Vezi C. Lascar şi I. Bibiri Op. pag. 910 şi 1016 4) Ve­zi C. Lascar şi I. Bibiri op. pag. 906. 1) Vezi G. Lascar şi I. Bibiri Op. pag. 935 şi 994. 2) Vezi G. Lascar şi I. Bibiri, op. cit. p. 1026, 3) idem p. 927, 4) Wem p. 1236, 5) idem p. 1181, 6) idem p. 1294, 7) idem p. 1313. • citat citat. Informaţii ■ Starea sănătăţi A. S. R. Principesa Maria continuă de a fi mulţumitoare. A­ Sa a trecut in linişte ulti­mele două nopţi. Se crede că în cursul săptami­­nei viitoare A. Sa va părăsi patul. ■ Fostul Mitropolit Primat Ghenadie Petrescu se află bolnav de citeva zile ia Bucureşti, la azilul clădit de P. S. S. Mitropolitul Ghenadie din str. Labirint din Capitală, înaltul prelat se află suferind de gută, , care îi pricinuieşte dureri foarte acute şi­­ se află în căutarea a mai multor distinşi I. medici din Capitală. I­­n timpul de faţă se ştie că fostul­­ Mitropolit Ghenadie este stareţ al Mă­­­­năstirei Căldăruşeni, unde a supraveghiat­­ foarte de aproape restaurarea şcplei raă­­­­năstiri. ■ D. T. Dobjanschi a fost numit co­mandant al sergenţilor de oraş din Do­­­­rohoi, in locul d-lui I. Vieru transferat­­ la Botoşani. ■ Agenţii recensori şi controlori din oraşul Iaşi sunt înştiinţaţi că, cu înce­pere de la 1 Februarie, li se vor plăti indemnizările cuvenite pentru lucrările recensămîntului general al populaţiunei. ■ Funcţionarii prefecturei din servi­ciul judeţean, funcţionarii poliţiei şi ai tribunalului din Huşi, au subscris leafa lor pe o zi pentru flota naţională. ♦ Congresul studenţilor români de pretutindeni va avea loc la Marburg la 16 Mai a. c. Se crede că vor participa citeva sute de studenţi. In Marburg s’a constituit un comitet organizator sub preşidenţia d-lui Trişcă avocat. Comitetul va da toate desluşi­rile ce i se vor cere. Studenţii cari vor să participe la con­gres trebue să se anunţe pină cel mai tîrziu, la 15 Februarie­­. Cei dintâi 100 de congresişti anunţaţi vor fi găzduiţi gratuit. * * O donaţie.­­ Librăria „F.­Şaraga“ prin r­epresentantul ei d. Elias Şaraga, a făcut ministerului de război următoa­rea donaţie: Subsemnatul Elias Şaraga, reprezen­tant al librăriei şi anticăriei „Autorii ro­­mini*‘, m­â simt fericit a dona onor. mi­nisterului de râzboiu, următoarele hărţi de mare importanţă: 1)­18 hărţi din Boznia, Herzegovina, Serbia şi Muntenegru din 1876 (in limba germană). 2) 19 hărţi din Basarabia, Moldova, Valahia, 1817—1820, in limba rusă. 3) 2 hărţi în limba rusă, planşa b a şi a 6-a, cuprinzind Moldova de sus pină la Fâlciu. 4) 2 hărţi germane de Stielers, planşa 19,24. 5) 1 hartă Constantinopol şi Bosforul din 1885. 6) Planul Sevastopol 1854 (germană). 7) 1 hartă mată din Basarabia, Mol­dova și Valahia. 8) hartă pentru Crimeia, In limba ger­mană, probabil din 1854. 9) 1 hartă litografiată în limba turci). 10) „Carte esplicative de la mesure du degré“. 11) Medalii comemorative, a luptei Griviţei şi eliberărei Bulgariei, editată de noi.­­ 12) O circulară in limba romînă, expe­­diată în 5000 explare la 1907. 13) Idem expediată tot în 5000 exem­plare la 1908. 14) O circulară expediată la 1007, în 10.000 000 exemplare, în rusă. 15) O circulară expediată la 1907, în limba bulgară, nu 5000 exemplare. 16) O copie fotografică după scrisoa­rea ce am primit de la A. S. Imperială Marele Duce Mihailovici, Dl. Ministru de râzboi, a mulţumit căl­duros d-lui Şaraga pentru donaţia făcută şi dragostea ce are pentru a împrospăta o asemenea amintire. „ Astăzi in matineu la orele 5 jum. p. m. şi seara are loc la Cinema­ Mo­dern un nou program care cuprinde In­tre altele o mare dramă istorică intitu­lată „Eroii lui Garibaldi». In acelaş program se mai află drama „Fiica Ocnaşului» vederi din Răsboiul Balcanic“ şi două spirituale comedii: «Legat la ochi“ şi «Calvarul lui Poli­­dor». Emoplastikonul cuprinde trei părţi în­­tre cari şi clasica bucată din repertorul rus «Sarafanul Roş», film cântat. ♦ Şcoala din corn. Corneşti a fost în­chisă din cauza epidemiei de anghină difterica. PRIMĂRIA COMUNEI IAŞI Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 17 Februarie a. c.., oara 9 a. m., se vor vinde In pia­ţa Halei prin licitaţie publică orală, 7 cai şi 7 mînzi proprietatea co­munei. Caii şi mînzii se pot vedea în fiecare zi de lucru In grajdurile co­munei, de la Abator. No. 01703 31 I 13 Ianuarie 1913 USTul simte criza cine cumpără lă Magazinul Dr. I. MANOLESCTI Strada Lapuşneanu 1Vo. 1. Deviza Magazinului fiind : A vinde ieftin pentru a vinde mult. S’a pus în vînzare cu preţuri în afară de ori­ce concurenţă. Uni fin de masă, «Aurora» zilnic proaspăt, kilogramul Idem (pachetul de 1 sfert de kilogram Smântână neîntrecută ....... kilogramul Șuncă proprie, ca de PRAGIA .... » Miere centrifugată, fără pereche .... » Mere obicinuite de masă ......................... * Precum și toate cele­lalte articole comestibile ===== CU PRETURI DE RECLAMA = 5.20 1.30 2.60 5.20 3.00 0.40

Next