Mişcarea, martie 1913 (Anul 5, nr. 48-73)

1913-03-01 / nr. 48

IESTu. simte criza cine cumpără la iz.:1": Magazinul Dr. I. MANOLESCU Strada Lăpușneanu Noi 13 ^V. ■ —— A Deviza Magazinului fiind : A vinde ieftin pentru a vinde mult. S’a pus în vînzare cu preţuri în afară de ori­ce concurenţă. Un t in de masă, «Aurora» zilnic proaspăt, kilogramul . 5.20 Idem (pachetul de­­ sfert de kilogram . 1.80 Smântână neîntrecută......................................kilogramul . 2.60 Șuncă proprie, ca de PRADA .... » . 5.20 Miere centrifugată, fără pereche .... » . 8.00 Mere obicinuite de masă .............................. » . 0.40 P­recum și toate cele­lalte articole comestibile = CU PRETURI DE RECLAMA = ghezia nu s’a format încă şi chestiunea socială nu e ameninţătoare. Dintre ţă­rani s’au ridicat unii la bogăţii mari, dar îşi păstrează obiceiurile ţărăneşti. In Do­­brogea bulgară există astfel de proprie­tari, cu­ 3000 de ectave, cu 2000 de oi, 300 de vaci, 150 de boi, 120.000 de franci rentă . „mă aşteptam să văd o curte seniorială, cu un gentleman farmer, cu masa acoperită de reviste, cu fată cântând la piano. Spre seară însă ajun­gem prin mijlocul unei imense întinderi acoperită în întregime cu grâu în iarbă, la un­ grup de case pitice, cari se distin­geau de departe, după nişte enorme clăi de paie, împestriţate şi înveselite de fi­gura meditativă a berzelor. Intrăm în­­tr’o curte mare, în care scârţâe puţu­rile adânci cu găleţi susţinute de curele de piele şi când întrebăm de stăpân, în­grijitorul, cu înfăţişare de mujic rus, mic, îndesat şi acoperit de păr brun, ca un urs, ne răspunde că nu e acasă nimeni... Nu prea luxoasă această cameră de mi­lionar, în care ne instalăm ca în munte, cu foc de crăci pa vatră, cu carne în­fiptă într’o ţeapă, ca să se frigă la jă­ratec, cu aşternuturi întinse pe pământ drept pat. Contrastul mă izbeşte faţă de eleganta cochetă a unei locuinţe turceşti din Deli Orman, unde stăpânul nu po­seda decât un colţ de pământ şi câteva vite, dar unde intră poezia cu, florile pic­tate pe pereţii cei albi, cu tapete în cu­lori peste rogojină, cu ramurile de sal­câmi atârnate spre a parfuma aerul şi cu cântecul privighetorilor dimineaţa în trandafirii din grădină. Dincoace omul este practic, modă americană, şi findcă fiul păstrează încă bunul simţ robust, de a continua munca tatălui, cu toată în­tinderea moşiei, cu toată moştenirea de turme, nu se gândeşte la nimicurile de găteală, bune pentru fem­ei“. Ţăranul nu e nici beţiv, nici palavra­giu, nici umilit, cum, după autor, sunt ţăranii români, ruşi, ruteni. Când chemi vre­un ţăran, el vine prin ogradă, pune mâna pe o prună, pe o caisă şi ţi le în­tinde „nu ca un servitor supus, ci ca un camarad“. El ştie să citească, posedă cîte­va cunoştinţe generale, întrebuinţează cu deputatul sau cu ministrul, care-i cere votul termenii ştiinţifici ai insectelor vă­tămătoare, vorbeşte cu ei de diferitele culturi. Nu-şi vinde niciodată recolta în­treagă, păstrează o parte pentru timpuri grele sau pentru urcări de preţuri. Bul­garul nu e religios, cel puţin nu e reli­gios în felul Rusului, nici icoane, nici metănii ca în Rusia. Bulgarii au construit şcoale în cele mai mici cătune „luxul şcoalelor amin­teşte risipele făcute pe construcţiuni şco­lare în Franţa“. La recrutare nu se pre­zintă mai mult de 10 la sută analfabeţi. Bugetul instrucţiunei nu este însă mai mare de 11 milioane de lei, dar şcoalele primare sunt în sarcina comunelor. Proprietatea este destul de fărâmiţată. Sunt 546.000 proprietari (mulţi cu 1,2 hectare). Preţul unui hectar se ridică în Bulgaria sudică până la 1.500 de franci, pe când în Deli Orman nu atinge 300. Din totalitatea pământului se lucrează 25 la sută, se păşunează 5 la sută, 17 la sută păduri, 320 la sută livezi, 1­ 20 la sută vii. Cam 5.000 de hectare se cul­tivă cu roze din care se scoate esenţa vestită în toată lumea. Un ectar de roze produce cam 3.000 kg. de foi, din care se extrage 1 kg. de esenţă, în valoare cam de 1.000 franci. Toată producţia se ridică la 5 milioane pe an. Cu toată instrucţia lor, ţăranii nu în­­trebuinţeză maşini agricole, nici unelte mai perfecţionate. Se slujesc cu plugul de lemn, nu primesc pluguri europene, cari li se par prea grele pentru vitele lor. In loc de treerat bat grâul cu mlă­­d­ile, ca să nu strice paiele, când voiesc să le păstreze, ca să-şi învelească casele. Alteori aşează snopii în arie şi­­plimbă peste ei o sanie de lemn, sub care stau înfipte rânduri de cremene ascuţite, cu­ţite din vârsta pietrei, instrumente pre­istorice“. Păduri nu sunt decât în Balcani şi în Deli Orman, cele mai multe sunt stufi­­şuri, crânguri, arbori izolaţi. Munţii sunt săraci în minerale, ape sunt puţine, căr­buni sunt puţini, în­cât condiţiunea prin­cipală a industriei lipseşte, afară numai de­,nu va profita de petrolul românesc. Rassa de animale este degenerată, cu toate că jumătatea pământului este con­sacrată păşunilor. Comerţul­ mai mult de jumătate se face pe uscat (60 la sută) pe apă cel mai ac­tiv, (30 la sută) este pe Dunăre şi nu­mai 10 la sută prin porturile de la mare. In literatură n’au produs mai nimic ; literatura populară este copilărească şi inferioară produselor poporului nostru şi a celui sârbesc. Intre danţurile populare, hora se deo­sebeşte mult de hora noastră, în care dănţuesc flăcăi şi fete: „un cerc în care se învârtesc 20 sau 30 de fete ţinându-se de mână, în timp ce conducătoarea cântă un cântec“. La mâncare Bulgarii sunt tot atât de puţin pretenţioşi, ca şi la locuinţă. In casa popii din Hanuiciu „camera e aşa de scundă încât ajung cu capul de ta­van, cu o fereastră strâmtă, închisă cu obloane de lemn pe dinăuntru, şi pe pe­reţi cu icoane, cu un portret al exarhu­­lui... o scoarţă cu perini pe două porţi, ca să te lungeşti jos, o sobă spoită cu var într’un colţ. Fiul popii a studiat în München şi este astăzi profesor de chi­mie. Această amestecătură de chimie şi de ortodoxie este destul de modernă. Seara­ popa ne priveşte cum mâncăm, fără să iea parte la masă, din cauza Miercurii, zi de post... Ni se dă mâncă­rile naţionale: ghiveci... pastramă... fai­mosul lapte bulgar, „yougourt“... Pastra­ma „făşii de carne uscată la soare şi sărată, ca renul, cu care se hrănesc La­ponii“. Despre iaurt scrie: „de câte ori ori am încercat să absorb iaurt, stoma­cul meu a protestat, desigur că n’avea dreptate, ca şi în cazurile când bolnavul nu primeşte doctoria. (Va urma) Şcoalele comerciale ele­mentare şi superioare de R. Ionaşcu Pentru a putea veni în ajutorul ele­vilor săteni lipsiţi de mijloace şi dori­tori de a urma cursurile şcoalelor co­merciale elementare, d-nul Haret a bine­voit a da după propunerea mea 12 bur­se de cite 15 lei lunar pentru elevii să­­raci ai şcoalei comerciale elementare din Iaşi, de asemenea d-nul Haret a mai dat un număr de burse şi pentru celea­­lalte şcoale comerciale elementare din ţară. Părinţii, care nu vor putea ţinea copii lor mai mulţi ani la şcoală, vor găsi în şcoalele comerciale elementare un mij­loc de a da o instrucţiune specială teo­retică şi practică copiilor lor în timp de 3 ani. După trei ani aceşti lintri se vor angaja cu contract şi cu salar în casele de comerciu şi vor putea urmă în timp de 3 ani cursurile serale şi de Dumini­că pentru a-şi complecta cunoştinţele dobîndite în şcoalele comerciale elemen­tare învăţînd şi limbile străine, dreptul comercial, economia politică, sternogra­­fia, maşina de scris. Cine va putea împedeca pe un astfel de absolvent de a intră intr’o casă, care se ocupă cu co­­merciul mare. Dacă va fi băiat harnic şi cum se cade cu timpul va deveni mare comerciant, pe cînd altul poate să fie absolvent de şcoală comercială superioară şi dacă va fi leneş şi necin­stit nu se va alege nimica de­ dînsul. Am insistat asupra acestui punct pen­tru a aruta menirea şcoalelor comer­ciale elementare, care este de a pregăti tineri pentru comerciul mic de mărfuri, iar nici de­cum candidaţi pentru şcoale­­le comerciale superioare. Cine va voi să intre în şcoalele comerciale superioare se va înscrie la gimnaz sau liceu şi după ce va absolvi cele 3 clase inferi­oare, va putea continuă studiile în şcoa­la comercială superioară, iar absolven­tul şcoalei comerciale elementare va a­­vea la cursurile de sală şi Duminică un curs comercial superior, astfel că va avea dreptul de un an în armată ca şi absolventul şcoalei comerciale superi­oare. Iată obiectele, ce se predau în cursu­ MIŞCAREA rile de sală şi de Duminică (proiectul de program al acestor cursuri a fost întocmit de mine în urma dorinţei ex­primate de d-nul Haret): Noţiuni de limba franceză (clasa I 2 pare, II 1, III 1) , noţiuni de limba germană (2, 2, 2), noţiuni de legislaţia comercială şi de e­­conomia politică (clasa III 1), aritmetica comercială şi calculat mintal (clasa I 1, II 1), contabilitatea cu aplicaţiuni (1, 1, 2) , geografia economică şi noţiuni de statistică (cl. II 1, HI 1), corespondenţă comercială română şi stenografia (clasa I 1, II 1), porţiuni teoretice şi practice asupra diferitelor ramuri de* comerciu (1, 1, 1), ')■ Aceste cursuri se aseamănă cu cursul special de un an, ce se ţine în institu­tul public comercial din Lipsea şi la care sunt primiţi băeţii, cari sunt ocu­paţi în prăvălii şi cari au urmat câteva clase secundare 2). In şcoalele comerciale superioare se predau următoarele obiecte: Limba ro­mână şi corespondenţa comercială ro­mână (el. I 2, II 2, III 2); limba fran­ceză şi corespondenţa comercială (3, 3, 3, 2); limba germană şi corespondenţa comercială (4, 3, 3,2); limba italiană sau engleză şi corespondenţa comercială (3,3, 3, 2); studiul comerciului, transportului, tarifelor de transport şi contabilitatea (3, 4,3) ; biroul comercial (anul al IV, 12); aritmetica raţională şi elemente de cal­culul algebric cu aplicaţiuni la operaţi­uni comerciale de schimb, de bancă, de bursă şi de asigurări (3, 3, 3, 2) ; geo­grafia economica (2, 2, 2, 2); elemente de zologie, de botanică și de mineralo­gie aplicate la comerciu și industrie (cl. I 2), fizica aplicată la industrie și la co­merciu (cl. I 3), chemia aplicată la in­dustrie și comerciu (clasa II 3, III 2), productologia (cl. IV 4), lucrări de labo­rator (cl. IV 2) , economia politică cu aplicaţiuni, studiul economic al mijloace­lor şi tarifelor de transport (cl. 11 2, III 1), noţiuni de finanţe şi de statistică (cl. III 2) noţiuni de istoria comerciului şi a industriei (III 2), elemente de le­gislaţia comercială industrială, maritimă, vamală şi fiscală, noţiuni uzuale de drept civil şi administrativ (2, 2, 2, 2); cali­grafia şi desemnul (3, 3, 2, 3). (va urma) 1) Vezi Monit. ofic. No. 204 din 9 (22 De­cembrie 1904. 2) R. Ionaşcu, „sc. com. din străinătate*, Iaşi 1899 p. 59. 3) Vezi C. Lascar și I. Bibiri, „colecț. de legi, regul., progr. dela 1901-1904.[Buc. 1904 p. 832 861. Publicatiune Vineri 15 Martie a. c. orele 2 p. m. urmează a se ţine licitaţie publică in cancelaria Epitropiei Bisericei sft. Necu­­lai (de sus) pentru închirierea pe timp de trei ani de zile, a trei rînduri apar­tamente, compuse fiecare din două odăi şi bucătărie, din casele Bis. filiale «Cu­vioasa Parascheva» str. Păcurar No. 6. Condiţiunele de închiriere se pot ve­dea la cancelarea­ Epitropiei în toate zi­lele. Garanţia 100 lei în numerar sau efecte publice. No. 6. 15 Feb. 1913. Epitropia Informaţii . In oraşul nostru s’au înregistrat în cursul lun­ii Ianuarie 164 cazuri mortale din care 14 datorite tuberculozei pulmo­nare, 24 pneumoniei, 15 boalelor infec­­ţioase (difterie), 6 cancerului, 6 bronşi­tei, 15 debilităţii din naştere, 24 debili­tăţii senile, 4 nefritei, 17 boalelor de de inimă.. ♦ Direcţiunea generală a serviciului sanitar a întocmit un regulament pentru regulata funcţionare a­­infirmeriilor şi dispensariilor rurale. ¤ S’a stins epidemia de scarlatină ce bintuia în com. Uricani. ¤ Cele mai frumoase mărţişoare şi cu preţurile cele mai convenabile se pot procura numai la magazinul de bijute­rii Lazăr Iosef din Piaţa Cuza-Vodă. ♦ Simbătă 2 Martie va avea loc mult aşteptata representaţie a piesei «Miste­­rul Camerei Galbene» care este una din cele mai ciudate piese din genul opere­­lor detective. Montarea o va face d-l V. Cuzinschi. n Primim la redacţie primul număr din revista «Romînia unul» de sub con­ducerea d-lor Virgil Arion, V. Pirvan şi G. Bogdan-Duică. ■ Pe ziua de 1 Aprilie vor fi scoşi la pensie din oficiu d-nii comisar P. Argin­­toianu de la circ. III şi I. Becarian co­misar în poliţia gărei locale. ■ Sâmbătă, orele 10 dimineaţa, se va oficia, în cimitirul „Eternitatea“, un pa­rastas de 40 de zile pentru odihna sufle­tului colonelului Ion Manolescu Mladian. Familia roagă pe prieteni şi cunoscuţi să bine­voiască a asista la această pioasă ceremonie.­­ Din Brăila. — Piaţa cerealelor-Porumbul este cu totul în urcare mai ales pentru porumbul „La plata“. Acea­sta din cauza epuizărei întregei recolte a anului trecut In Argentina. Cererile de porumb „La Plata" depăşesc cu mult pe cele de provenienţa Americei de Nord sub denumirea de «Mixt mais“ fiind că aceste din urmă ajung la desti­naţie mai totdeauna umede, cu toate a­­cestea dacă cererile de porumb „La Plata“ vor continua, ne putem aştepta la o epuizare a acestui stock, şi la o creştere în cereri de porumburi «Mixt mais» care s-ar putea căpăta acum cu preţuri destul de convenabile. România a oferit săptâd­ina aceasta pe pieţele străine porumburi, livrabil April 1 Mai şi cu toate că preţurile cerute sunt prea urcate, aceasta dovedeşte to­­tuşi că se află la noi un surplus ce poa­te fi exportat. — Portul nostru a început a-şi relua activitatea obişnuită dovadă vapoarele ce au început să sosească. Astă­zi avem în port cinci vapoare care încarcă şi descarcă. Sosirele din interiorul ţărei deaseme­­nea a Început să crească. Unde pănă a­­cum soseau 15—20 vagoane pe zi, as­tă­zi sosesc 30 — 60 kg. Tranzacţiile la Bursă cresc din zi în zi, se efectuează zilnic vînzări între 3— 4000 tone. — Cu prilejul căderei Ianinei. Elenii din localitate au serbat această victorii cu un fast deosebit. La Biserica Elene din localitate s’a oficiat un Te-Deum. Răspunsurile au fost date de corurile bisericei. Cu această ocazie domnul D. Mollas a ţinut o frumoasă cuvintare fă­­cind istoricul statului Elen din epoca de cind datează şi pănă astă­zi, arătînd in trăsături general victoriile strămoşilor, spunind că curajul, bărbăţia şi patrio­tismul n’au scăzut nici pănă astăzi do­vadă cuceririle pe care le-au făcut în războiul actual. A mai ţinut o frumoa­să cuvintare dl. Popa Constantinide. Printre cei azistenţi domnea cel mai mare entuziasm. — Oraşul nostru da şi are o populaţie de peste 60.000 de locuitori nu posedă decit o singură baie şi acea într’un hal fără de hal. Deşi această chestiune a mai fost atacată şi In trecut, totuşi fără rezultat am rămas. Ar fi de dorit că dacă nu se găsesc oameni particulari care să facă aceasta cel puţin să o facă Comuna. Căci unde s’a băgat atitea mi­lioane pentru canalizare şi altele ar pu­tea să se prevadă şi o sumă oare­ care pentru o baie comunală, căci după cum canalizarea e folositoare, tot aşa şi baia pentru higiena publică e de cea mai mare necesitate. — Liga Culturală «Secţia Brăila“ va ţine a 4-a şezătoare la ziua de Dumi­nică 3 Martie ora 3 p. m. in saloanele „Goldemberg“. — Simbătă 2 Martie se va reprezenta la Teatrul Regal «Moartea civilă" de către artistul Theodor Popescu. — La Cinem­a­ Carpaţi s’a reprezentat «Misterele Cimitirului», extra­ordinară dramă în 2 acte, iar la Cinema „Mar­coni“ filmul „Amor de poet“. _______________________________R.__ De închiriat: O cameră galbenă A se adresa d-lui Vlad Cuzinschi Str. Căpitan Păun, Loca.__________ & Direcţia generală a serviciului sa­nitar pune în vedere autorităţilor sani­tare locale să ia măsuri riguroase şi să se exercite un control asupra locuitori­lor de la sate cere aduc lapte pentru consumaţia publicului. „ In ziua de 8 Martie se va Întruni Cercul cultural preoţesc din corn. Trifeşti. Va vorbi economul D. Dimitriu de la parohia Epureni. Şedinţa va fi prezidată de S. S. pă­rintele Tincoca, protoereul judeţului. D In corn. Bucium a fost arestat in­dividul Lazăr Topirceanu, dezertor din reg. II Siret, autor al mai multor fur­turi săvîrşite la judeţ.­­ Indivizii Coslachi şi Neculai Pe­­trescu au jefuit şi maltratat pe locuito­rul Coslachi Petrea din corn. Ţuţora. Ambii au fost arestaţi. „ E vorba ca batalionul 4 vinători din localitate să fie mutat cu garn­izoa­­na in Tg.-Ocna, iar în loc să fie adus un divizion de artilerie. Societatea Creditului Fonciar Urban din Iaşi T .AN, BLOU De imobilele şi apartamentele din Iaşi ce sunt de închiriat cu începere de la 23 Aprilie 1913. Amatorii de a lua în chirie imobilele şi apartamentele aratate în acest tablou, se vor adresa la sediul Societatei din Iaşi str. Lăpuşneanu No. 37 cu oferte închise în toate zilele de lucru pana la 15 - 28 Martie a. c. Numele imobilelor Strada şi No. Casei Felul încăperilor şi numele actualilor chiriaşi A. I. Gheorghiu A. şi N. Popescu Emil Ortony L. Iţicovici Starostescu Cucu Em. Căpitan P. Gane Maria G. Natanson Madlena Drăghici S. I. B. Cabana Căpit. Cantuniari M. Munteanu Muzelor 14 Sărărie 106 Sos. Moara-de-Foc 8 I. C. Brătianu 191 Toma­ Cozma 16 b. I. C. Brătianu 146 — 8 și Muzelor 40 Golia 2 și Cucu 62 Arcu 9 Procopie 8 C. Negri 6 8 Palat 41 întreg imobilierul deschiriat, 2 odăi în etajul de jos, bucătărie şi camară pentru lemne ocupate de dl. O Grimberg al 2 odăi şi bucătărie in curte; 1 dugheană şi 2 odăi ocupate de dl. Marcus Löbel; Întreg imobilul compus din două apartamente ocupat de soţii Abramovici şi S. Iosupovici 2 odăi ocupate de d-nii Zeida Goldman şi E. R. Leib; 3 odăi şi un antret ocupate de dl. G. Liebling. Baia „Diana“ Una odaie şi o dugheană ocupate de dl. W. Feuerstein. 4 odăi ocupate de dl. Marcu Ianovici. 2 odăi, un antret şi camară pentru lemne ocupate de B. Zilberstein. întreg imobilul; 2 odăi ocupate de dl. Zamfir. Başca pentru depozit de spirt şi un grajd în ogradă ocupate de dl. I. Barber. 4 odăi în etajul de sus, jos bucătărie şi spălătorie, pivniţă în ogradă, in comun, ocupate de dl. I. V. Baltă; şi una odaie şi camară ocupate de d-na Amalia Besciug. O odaie şi bucătărie ocupate de dl. Ioină Bercovici; şi un subsol. 2 magazii deschiriate. Apartamentele locuite de d-nii P. Gheorghiu, T. D. Decu şi Constanţa Toni; întreg imobilul ocupat de dl. Iancu Zarifopol; Mai multe apartamente; întreg imobilul compus din 14 apartamente; Mai multe apartamente; Un subsol; Locuinţa ocupată de d-na Maria Haimovici; 2 odăi, bucătărie în ogradă şi pivniţă în comun ocupate de dl. Iulius Eichler. DIRECȚIUNEA.

Next