Mişcarea, aprilie 1913 (Anul 5, nr. 74-94)

1913-04-02 / nr. 74

răul va fi înfrînt şi înlăturat. Nu te în­­grija. Noi îl avem în mare pază. Ziua stăm cu schimbul la el, iar noaptea e lăsat în grija unei surori de caritate. D-na şi dr. Zarifopol (ginerele d-lui Gh. Dobro­­geanu-Gherea. Nota autorului) sunt de asemenea printre cei mai devotaţi îngri­jitori ai lui. Nu te deranja dar, şi nu-ţi întrerupe cercetările de acolo. II vei găsi sănătos la reîntoarcere. Cerna ţi-a tele­­grafiat la început, temîndu-se că nu va fi nimeni din noi în Leipzig. Cum însă nici unul n’am lipsit de aci, grija lui a căzut. El m'a rugat să vă scriu şi să­ vă spun să nu vă întrerupeţi cercetările. Al d.­v. cu prietenie Ştefănescu Goanză*. . .Scrisoarea d-lui Ştefănescu Goanză ne-a mai liniştit puţin, ba avem­ chiar nădejde Că nu o* să i se întîmple nici^o primej­die. Dar... azi seara dl. dr_.Cînd ea pri­meşte în limba germană următoarrea te­­legram­a, cara ne-a lovit ca un trăsnet: „Cérna a murit azi dimineaţă, slâbifidu-i vigna. Zarifopol". Ştirea morţii lui Cérna a produs prin­tre Romînii din Viena, în special în si­nul tinerimei, o profundă impresie şi u­­nanime regrete după tînărul poet care promitea să atingă poate cele mai înalte culmi în poezia noastră. Aceeaşi impre­sie tristă va domni însă pretutindeni unde locuiesc Romînii cari i-au citit poeziile pătrunse de o notă filozofică, ce n’o întîl­­nim decît la Eminescu şi Vlăhuţă, poeţii favoriţi ai lui Cerna. El moare foarte tînăr, în floarea vieţii, căci abia avea vre­o 29 de ani. De ori­gine era bulgar din Dobrogea romînească. Tatăl, care a murit înainte de a se fi născut poetul, pare a fi fost învăţător. Tînărul Stanciov, căci acesta-i era nu­mele adevărat, a urmat la liceul „Nico­­lae Bălcescu“ din Brăila unde şi-a ter­minat studiile secundare, după care a trecut la universitatea din Bucureşti. Aici a urmat mai întâi la filologie, de unde a trecut apoi la filozofie la dl. T. Maio­­rescu, care i-a fost un protector foarte călduros, căci Cerna este sarac de acasă. Unde şi cînd a publicat primele poezii, nu ştiu, la începutul carierei sale literare a fost însă împotriva «Sămănătorului», ba chiar a ţinut la Bucureşti şi o con­ferinţă împotriva acestei reviste. Dl. N. Iorga, luînd conducerea „Semănătorului“, a descoperit în P. Cerna un talent remar­cabil, pe care l-a cîştigat cu timpul pen­tru «Sămănătorul». Aici au apărut pe rînd mai multe poezii de Cerna, între al­tele «Cătră pace», care trăda pe viitorul poet mare. A scris apoi, după dispariţia vechiului „Sămănător“ la „Convorbirile critice“ ale d-lui M. Dragomirescu, că­ruia îi revine meritul de a fi atras aten­ţia lumii literare asupra acestui nou ta­lent, plin de originalitate şi de profun­zime filozofică. N’a stat însă mult la „Convorbiri cri­tice“, căci a intrat între colaboratorii „Convorbirilor literare“, unde a aliat mai mult decât o apreciere platonică. D-nii Maiorescu şi Mehedinţi au stăruit să ca­pete o bursă, cu care să plece la studii în Germania, unde avea să se ocupe cu filozofia, cu estetica şi cu istoria litera­turilor. In ţară avea să capete la întoar­cere o catedră la universitatea din Bu­cureşti. Prima universitate din Germa­nia, la care a urmat mai întăi, a fost cea din Heidelberg, unde a stat numai un semestru, căci de aci a plecat la Ber­lin, apoi la Lipsea. La Heidelberg a cercetat cursurile lui Wilh. Windelband, renumit prof. de filo­zofia antică; în Berlin a fost elevul ves­titului anglist Alois Brandt, a lui Erich Schmidt, prof. de istoria literaturei ger­mane şi a lui Alois Riehl, filozof. In Lipsea s’a ocupat foarte mult cu limba engleză, cu istoria literaturei universale, cu filozofia şi estetica. Ţinea mult la profesorul Foerster, dar mai ales la Vol­­kelt, prof. de filozofie şi estetică. La Volkelt, care-l avea pe Cérna foarte drag, a luat drept teză de doctorat: „Die phi­losophische Gedanckendichtung“, o teză caracteristică pentru Cérna. Primul re­ferent al tezei a fost Volkelt, iar confe­­rent Ed. Spranger, pedagog şi filosof, e­­lev al marelui Paulsen. Teza lui Cérna a făcut o excelentă impresie asupra lui Volkelt, care­­ a admirat cunoştinţele din literatura universală, zicându-i : „Ich bin entzückt von ihrer Arbeit“. (Sunt încân­tat de lucrarea d-tale). In 25 Februarie a. c. şi-a luat doctoratul cu excelenţă. Anul trecut volumul lui de poezii, pri­mit aşa de bine în lumea literară, a fost premiat, în urma raportului d-lui Duiliu Zamfirescu, de Academia Română cu 3000 franci din premiul „Adamachi". Cerna a primit fericita ştire într'o Du­minecă după amiază din luna Mai a a­­nului trecut. Tocmai cetea împreună cu d-l Dr. Cândea un capitol din teza, pe care am araintit-o. O biografie asupra lui Cerna încă nu s’a publicat până acum. D-şoarele Vol­­cinschi din Cernăuţi, eleve ale d-lui Puş­­cariu, au rprimit însă de la Cerna date autentice pentru biografia d-lor şi care-i destinată pentru „Crestomaţia" ce va a­­pare în curând sub îngrijirea d-lui Puş­­cariu. Cerna, curios poate să ştie cine-s d-soarele din Bucovina care voesc să-i scrie biografia, a plecat anume la d-lor in Boian (Bucovina) ca să le dee infor­maţiile dorite. In timpul din urmă umbla cu gândul „să plece la Italia, unde avea să se în­tâlnească cu d-l S. Mehedinţi, care ia parte zilele aceste la congresul geogra­fic din Roma. II muncea mult gândul în vremea din urmă să publice o antologie românească, pentru care voia să ceară concursul d-lui Vlăhuţă, care ţinea foarte mult la Cerna. Ideea cu antologia i-a ve­nit poate cetind „Hausbuch deutscher Lieder“, compus de poetul german Fer­dinand Avenarius, care este — după pă­rerea lui Cérna — cea mai bună anto­logie germană. Pentru antologia lui avea nişte poezii admirabile de nişte poeţi obscuri, ca bună­oară un oare­care Cor­­bea, acum magistrat, pe cari îi desco­perise prin nişte reviste socialiste vechi. Dintre scriitorii români morţi avea o profundă pasiune pentru Eminescu, iar dintre cei în viaţă îi iubea mai ales pe Vlăhuţă şi Delavrancea, simpatiza însă şi cu Iosif şi Goga. La d-nii Maiorescu, Iorga şi Mehedinţi privea cu multă ad­miraţie şi recunoştinţă. Planul lui în timpul din urmă era să se puie în înţe­legere cu d-nii Coşbuc, Vlăhuţă şi Go­run, ca să reînvie vechiul „Sămănător“ şi să-l puie din nou sub conducerea d-lui Iorga. Poezii scrise şi nepublicate nu avea multe, căci el le ţinea aproape pe toate în cap şi numai după cizelare le punea pe hârtie. Avea un admirabil ciclu de poezii asupra “Vârfului cu dor“ şi asu­pra munţilor Sinaiei. Poezia „După un veac“, scrisă anul trecut cu ocazia ser­bărilor pentru Basarabia şi publicată în „Convorbiri literare“, în două zile după­olaltă. Cérna avea o inimă deosebit de no­bilă. D-l Dr. Cândea ne povesteşte rela­tiv la aceasta următoarea întâmplare: O văduvă din Iaşi, sărmană şi cu mai mulţi copii, ceruse printr’un ziar din re­gat, sprijinul publicului. Cérna cetind a­­cel apel, s’a înduioşat şi a trimis acelei femei, pe care o chema Paulina, vre­o şase franci, primind o epistolă de mul­ţumire de la biata femeie. Luni la 1 Aprilie, fiind rugat cu multă insistenţă de d-l Er. Cândea, s’au foto­grafiat amândoi. Cerna avea de gând să trimită o fotografie şi mamei sale. Săr­mana mamă !... Cât de zdrobită-i va fi inima la auzul tristei ştiri despre moar­tea prin străini a marelui ei fecior, după care jăleşte un neam întreg ! Şi tocmai acum i-a cuprins sufletul şi trupul acea „pace", pe care a cântat-o în tinereţe, acum când reînvie natura şi se găteşte cu podoabe pentru a fi cân­tată de poeţi... Arad. « Românul» Cine vrea să mănînce şi să bea bine şi eften sa viziteze renumitul restaurant unde va găsi în ori­ce oră de zi şi de noapte mîncările şi băuturile cele mai bun şi cu preţuri modeste. Se primesc şi abonamente cu cartele sau cu luna. Se angajază şi pentru banchete, ş­­ i I i I I MIŞCA­R­E­A Pepinierele de viţe algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCŢIE ANUALA 8.000.000 viţe altoite Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection camere, chasselas­, doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra supe­rioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile de­oarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comen­zile din timp, pentru a le putea rezerva vitele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratia la cerere întrunirea Cuiunei Meseriaşilor din Iaşi Meseriaşii protestează contra legei meseriilor şi modificărilor adu­se ei şi cer facerea unor anchete riguroase la corporaţii. —A­­pariţia unui ziar pentru apărarea intereselor Ier. — Dl deputat Gh. Mârzescu şi meseriaşii.—Cuvîntările rostite.­Moţiunea. ori la ora 4, a avut loc întrunirea «Uniunei meseriaşilor din Iaşi“. La această întrunire asistă un număr foarte mare de meseriaşi, în afară de cei înscrişi în Uniune. Cel dintăi ea cuvintul d. Constanti­­nescu, care propune ca preşedinte al în­­trunirei pe d. Vlădescu. 2). Vlădescu luînd cuvîntul, mulţu­meşte celor de faţă, pentru încrederea ce i se arată, rugind auditorul să dea cea mai mare atenţie celor ce se vor discuta, urmind să se spună lucruri im­portante în ceia ce priveşte marea cauză a meseriilor. D-sa dă cuvintul d-lui Ilie Rozen. D-sn spune că de aproape un an de zile Uniunea Meseriaşilor din Iaşi, luptă pe toate căile pentru modificarea legei meseriilor, fie prin întruniri publice, prin memorii. Această luptă­­a ramas insă fără de nici un rezultat, doleanţele me­seriaşilor rămănînd neluate în sama. D. Neniţescu venind în Iaşi cînd era ministru, a declarat unei delegaţii de meseriaşi care venise să-i ceară modi­ficarea legei, că de îndată ce se va con­vinge că legea conţine lacune, aceasta va fi imediat modificata, lucrul ce d-sa mi l-a făcut. Cotizaţiile ce le plătesc meseriaşii de sigur că sunt prea urcate. Pină acum s’au stins de la meseriaşi mai bine de 4 milioane lei, fără ca în schimb meseriaşii să se poată folosi cit de puţin de pe urma lor. In această privinţă s’a prezentat o delegaţie de meseriaşi şi actualului mi­nistru d. N. Xenopol, care de­şi a pro­mis toate înbunătâţirile, la modificarea actuală a legei, n’a ţinut însă seamă de plingerile meseriaşilor. Săptămîna tre­cută s’au trimis memorii cu cererile meseriaşilor, Corpurilor legiuitoare, Ca­sei Centrale a meseriilor şi d-lui Gh. Mîrzescu deputat. Ursa încheie îndemnînd pe meseriaşi să lupte înainte pentru modificarea le­gei, cerînd să se respecteze în totul ar­ticole 72 și 79 din lege, Casa centrală neavînd a­ierde nimic prin aceasta. Co­mitetul a hotărît să scoată o gazetă proprie, pentru ca interesele meseriaşi­lor să fie mai bine aparate. Dl. Teleman arată greutăţile morale şi materiale pe care le îndură comitetul Uniunei, greutăţi însă, care cea mai ma­re parte sunt învinse. Uniunea care la început număra ciţiva membri, astăzi este o forţă reală, care pe zi ce trece se măreşte. D-sa protestează contra faptului că de­şi legea meseriilor e făcută de atîta vre­me, totuşi nici pănă astăzi nu există un regulament de aplicarea ei. Aceasta ne poate dovedi cu prisosinţă concepţiile de care au fost călăuziţi cei de sus la facerea legei. Relele de astăzi ale legei nu sînt ni­mic faţă de relele ce vor decurge pe viitor şi de aceia trebuie să luptăm a-i cum din toate puterile noastre pentru­­ modificarea legei, căci mai in colo să nu * fie prea tîrziu, iar sforţările noastre za­­j darnice. Modificările actuale aduse legei * făcute în înţelegere cu fontul ministru dl. Neniţescu, sunt modificări­­ticăloase, care nu le aduc absolut nici o îmbună­tăţire, ci din contra­rele şi mai multe. Astfel este transformarea amenzii în închisoare, ceva absolut neuman, atin­­gînd orice pic de demnitate a meseria­şilor. Legea nouă prevede pedepse pentru funcţionarii abuzivi, lucru ce nu s’a pres­­scris şi controlorilor şi contabililor de la unele corporaţii din ţară găsiţi cu nere­guli şi falsuri. Dacă pentru sermanii meseriaşi atunci cînd n’au cu ce plăti amenda, s’a pus sancţiunea închisorii, cu atît mai mult faţă de aceşti funcţionari necinstiţi să se aplice aceasta, iar nu să se mărgi­nească numai la destituirea lor. Protes­tează contra acuzaţiilor aduse de un domn deputat în Cameră că administratorii foastelor corporaţii condiuse numai de meseriaşi, au ajuns în faţa parchetelor lucru absolut neexact, cele spuse nefiind de­cit o calomnie mai mult, ce se arun­că pe spatele meseriaşilor. Funcţionarii­ de astăzi sunt abuzivi şi cere pedepsirea lor, pentru că lucrurile să nu ajungă a­­colo încît să-şi faca singuri dreptate. D-nul Virgil Arion ne-a promis că va lua cuvîntul în parlament, la modifica­rea legei meseriilor, promisiune de care insă nu s’a ţinut de cuvint. Modificarea făcută legei e absolut insuficientă: să luptăm înainte, pentru ca cerinţele noa­stre să fie îndeplinite, şi meseriaşii din întreaga ţară să ne unim. De la mişcarea «UniuneD atir­a în­ceputul nostru. Se vor organiza sucursale ale Uniu­nei în toate oraşele Moldovei, pentru ca viitoarele alegeri să ne găsească orga­nizaţi şi uniţi. Modificările aduse de dl. Xenopul legei nu sunt de­cit crearea de posturi noi pentru partizani, plătiţi din spinarea noastră, meseriaşii trebuind să protesteze cu toată energia, contra în­­călcărei sistematice a dreptului lor. Dl. Cupa, spune că e un vechi lup­tător, contra legei meseriilor, o lege ca­re loveşte greu in interesele meseria­şilor. Pentru a lupta mai cu folos, am pus bazele acestei „Uniuni“ care astăzi are înscrişi aproape pe toţi meseriaşii. D-sa vorbeşte de activitatea „Uniunei“ în această direcţie şi dă cetire unui me­moriu al corporaţiei constructorilor din Bucureşti la care au aderat 22 de ora­şe din ţară. In acel memoriu sunt for­mulate cerinţile meseraşilor şi modifi­cările ce trebuesc aduse legei meserii­lor. Protestează contra modului auto­crat cu care sunt administraţi, ceia ce lo­veşte crud in meseriaşi.* D-sa aduce laude d-lui deputat Gh. Mârzescu, singurul care le-a susţinut interesele la modlificarea legei, îndem­nând pe meseriaşi să nu m­enteze lupta o clipă, căci păna la sfârşit izbânda va fi a lor. S D-1 Costantineanu arată foloasele ne-­­ tăgăduite ce le-ar trage meseriaşii dacă ar fi uniţi. Numai prin unire lupta noas­tră va avea un rezultat. Modificarea a­­dusă legai, ne îngroapă şi mai mult. Cei mari caută pe toate căile să-şi bată joc de noi, să ne distrugă crezând că sun­tem ca şi în trecut dezorganizaţi. Pro­testează contra d-lui deputat Scorţescu care a spus că „Uniunea Meseriaşilor“ din Iaşi nu e nimic, e plină numai de evrei, lăudând în acelaş timp atitudinea d-lui Gh. Mârzescu care le-a luat apara­­rea în Cameră, susţinându-le plângerile. Face apel la unirea tuturor meseriaşi­lor, care acum când sunt loviţi atât de crud în drepturile lor, trebue să uite orice considerente. D-1 D. Păun arată cât de folositoare este „Uniunea Meseriaşilor“ in actuala lupta ce-o duc contra legei meseriilor. D-1 Vasilescu e contra întroducerei po­liticei în „Uniune“, căci astfel mişcarea începută nu va da rezultate favorabile. D-1 Arsene spune că „Uniunea“ a fost înfiinţată pentru combaterea legei mese­riilor, care i-a găsit desorganizaţi. Mo­dificarea actuală a legei s’a făcut, după cum s’a făcut şi legea, adică cum au vroit cei de sus. Să continuăm lupta i­­nainte şi să cerem organelor superioare să inceaptă a face anchete severe pe la corporaţiile din ţară, unde s’au săvâr­şit grave nereguli. La sfârşitul întrunirei sa votează ur­mătoarea moţiune : Meseriaşii întruniţi în ziua de 31 Martie în localul Cercului Uniunei me­seriaşilor din Iaşi, ascultând cuvântări­le rostite de meseriaşi la această mare întrunire contra sistemului modificării legei meseriilor, declarăm că acţiunea noastră de luptă nu va înceta, dacă gla­sul nostru n’a fost ascultat, căci noi am cerut modificarea legei în senzul de a uşura starea deplorabila în care ne aflăm cu această lege, şi în senzul me­moriului pe care l’am trimes d-lui mi­nistru şi corpurilor legiuitoare şi care memoriu 11 vom menţinea in întregime. Va declarăm domnule Ministru, chiar cu sacrificiul vieţei noastre, nu ne vom da înapoi, de­oarece această clasă pro­ducătoare nu i se ia în consideraţie ni­mic din strigătele ei şi fiind daţi pe mâna zapciilor de la Casa centrala şi exploataţi de către funcţionarii coope­raţilor, după cum se vede din fraudele făcute de aceşti funcţionari, cari unii sânt trimişi la puşcărie, după cum sân­­tem noi trimişi după actuala lege. Tot­odată d-le Ministru, vă rugăm, noi meseriaşii ieşani, de a se face o anchetă riguroasă, în întreaga ţară, de a se constata fraudele făcute de funcţionari, de exemplu cazul de la Iaşi. In spiritul acestei legi nu se prevede altceva, de cit căpătuiala partizanilor politici, iar nici de cum adăpostul me­seriaşilor, după cum s’a crezut că va fi menirea ei. Deci meseriaşii declară luptă pină la sfirşit. De închiriat de la Sft. Gheorghe a. c. Un epar­­tam­ent din imobilul situat în Strada Vasile Conta No. 18 compus din 5 odăi şi 2 intrări, bucătărie, odae pentru ser­vitori, şură, pivniţă, canal, apă, lumină electrică, actualminte ocupat de d. con­silier Buzdugan. De asemenea de închiriet de la S­­­it. Gheorghe 2 odăi din imobilul situat în Str. Ştefan cel Mare No. 37 fost ocu­pate de Leo Popper precum şi 4 ma­gazii în curte. A se adresa d-lui Avocat Theodor C. Ionescu Tom­a Coma No. 50, Iaşi Informaţii ♦ II In Ruşi».— Prin^ Meşcerschi se ridică contra celor ce i aranjat banchete in numele Rusiei p *ru Bul­garii veniţi în Petersburg. „De a­juns în aşa murdară comedie. Danevii vin să caute bani şi în chip viclean cere bine­­cuvîntarea Monarhului de a ocupa Con­­stantinopolul. E aproape ziua cînd Bulgarii vor pre­feri Austria Rusiei. —­­­ Se aşteaptă în Petersburg sosirea ia misie a lui Novacovici din Serbia. — Pănă la plecarea lui Danev se re­gulase a decide definitiv asupra chesti­­unei băniei slavice. Cocovzev cere ga­ranţii de la aliaţii slavi şi conlucrarea băncei pentru exportul rus. — Duminica trecută s’a făcut in Pe­tersburg o mare manifestaţie. Au făcu­te deumuri pe la diferite biserici, au fă­cut oraţii la palatul imperial prinţulu moştenitor şi apoi prinţului Nicolai Ni­­colaevici şi armatei. Consulilor Angliei, Bulgariei, Greciei şi Serbiei, au strigat „Jos Austria“ «Jos Germania", „Scutarii Muntenegrenilor», Crucea pe Sofia­­gea­mia Const“. N’au lipsit ciocniri cu po­­liţia. — In ziua de 25 Mart în Petersburg, a fost o întrunire provocată de societa­tea galiţiano-rusă, la care au participat cinci mii de oameni. Moţiunea votată de adunare cuprinde rugăminte cătră sf. Sinod de a se face rugăciuni în biseri­cile Rusiei şi Americei pentru fericita pomenire a celor chinuiţi şi ucişi în Ga­­liţia şi Rusia Ungurească pentru cre­dinţă. Celor din viaţă Ie trimite asigu­rări de dragoste şi compătimire. Cer de la guvern intervenţie ca să le asigure celor din Austro-Ungaria deplină liber­tate de cult, precum o are biserica la­tină în Rusia, că dacă se va admite protecţia Austriei pentru biserica latină din teritoriile cucerite Muntenegru, să se admită şi Protecţia Rusiei pentru bi­serica ortodoxă din Austria. — O manifestaţie la fel cu cea din Petersburg a avut loc şi în Kiev.. . La, liceul naţional sunt vacante nu­mai 8 oare de latină, nu 12 după cum se anunţase din greşală în „Monitorul Oficial“ de la 28 Martie. Această vacanţă s’a făcut prin numi­rea d-lui Traian Bratu la catedra de limba şi literatura germană la Univer­sitatea din Iaşi. ® Ministerul de instrucţie în urma ce­­rerei d-lui director al liceului naţional, a trimis liceului 12 tobe pentru a servi elevilor în excursiuni. ® Consiliul comunal al oraşului a fost convocat pentru Joi 4 April, la ordinea zilei fiind mai multe expropieri, cereri de scutiri de taxe şi alte chestii de ad­ministraţie. „ Epidemia de scarlalină e în creşte­re în oraş. Pe ziua de astăzi s-au declarat 4 ca­zuri, din care 3 în Ţicăul de sus. Serviciul Sanitar a luat riguroase mă­suri pentru că epidemia să nu se în­tindă. ♦ Mercuri­e April ora 3 p. m. va a­­vea loc concursul pentru ocuparea ca­tedrei de patologie ce se află vacantă la facultatea de medicină. Colegiul va avea loc în amfiteatrul Institutului de anatomie.

Next