Mişcarea, aprilie 1913 (Anul 5, nr. 74-94)
1913-04-02 / nr. 74
răul va fi înfrînt şi înlăturat. Nu te îngrija. Noi îl avem în mare pază. Ziua stăm cu schimbul la el, iar noaptea e lăsat în grija unei surori de caritate. D-na şi dr. Zarifopol (ginerele d-lui Gh. Dobrogeanu-Gherea. Nota autorului) sunt de asemenea printre cei mai devotaţi îngrijitori ai lui. Nu te deranja dar, şi nu-ţi întrerupe cercetările de acolo. II vei găsi sănătos la reîntoarcere. Cerna ţi-a telegrafiat la început, temîndu-se că nu va fi nimeni din noi în Leipzig. Cum însă nici unul n’am lipsit de aci, grija lui a căzut. El m'a rugat să vă scriu şi să vă spun să nu vă întrerupeţi cercetările. Al d.v. cu prietenie Ştefănescu Goanză*. . .Scrisoarea d-lui Ştefănescu Goanză ne-a mai liniştit puţin, ba avem chiar nădejde Că nu o* să i se întîmple nici^o primejdie. Dar... azi seara dl. dr_.Cînd ea primeşte în limba germană următoarrea telegrama, cara ne-a lovit ca un trăsnet: „Cérna a murit azi dimineaţă, slâbifidu-i vigna. Zarifopol". Ştirea morţii lui Cérna a produs printre Romînii din Viena, în special în sinul tinerimei, o profundă impresie şi unanime regrete după tînărul poet care promitea să atingă poate cele mai înalte culmi în poezia noastră. Aceeaşi impresie tristă va domni însă pretutindeni unde locuiesc Romînii cari i-au citit poeziile pătrunse de o notă filozofică, ce n’o întîlnim decît la Eminescu şi Vlăhuţă, poeţii favoriţi ai lui Cerna. El moare foarte tînăr, în floarea vieţii, căci abia avea vreo 29 de ani. De origine era bulgar din Dobrogea romînească. Tatăl, care a murit înainte de a se fi născut poetul, pare a fi fost învăţător. Tînărul Stanciov, căci acesta-i era numele adevărat, a urmat la liceul „Nicolae Bălcescu“ din Brăila unde şi-a terminat studiile secundare, după care a trecut la universitatea din Bucureşti. Aici a urmat mai întâi la filologie, de unde a trecut apoi la filozofie la dl. T. Maiorescu, care i-a fost un protector foarte călduros, căci Cerna este sarac de acasă. Unde şi cînd a publicat primele poezii, nu ştiu, la începutul carierei sale literare a fost însă împotriva «Sămănătorului», ba chiar a ţinut la Bucureşti şi o conferinţă împotriva acestei reviste. Dl. N. Iorga, luînd conducerea „Semănătorului“, a descoperit în P. Cerna un talent remarcabil, pe care l-a cîştigat cu timpul pentru «Sămănătorul». Aici au apărut pe rînd mai multe poezii de Cerna, între altele «Cătră pace», care trăda pe viitorul poet mare. A scris apoi, după dispariţia vechiului „Sămănător“ la „Convorbirile critice“ ale d-lui M. Dragomirescu, căruia îi revine meritul de a fi atras atenţia lumii literare asupra acestui nou talent, plin de originalitate şi de profunzime filozofică. N’a stat însă mult la „Convorbiri critice“, căci a intrat între colaboratorii „Convorbirilor literare“, unde a aliat mai mult decât o apreciere platonică. D-nii Maiorescu şi Mehedinţi au stăruit să capete o bursă, cu care să plece la studii în Germania, unde avea să se ocupe cu filozofia, cu estetica şi cu istoria literaturilor. In ţară avea să capete la întoarcere o catedră la universitatea din Bucureşti. Prima universitate din Germania, la care a urmat mai întăi, a fost cea din Heidelberg, unde a stat numai un semestru, căci de aci a plecat la Berlin, apoi la Lipsea. La Heidelberg a cercetat cursurile lui Wilh. Windelband, renumit prof. de filozofia antică; în Berlin a fost elevul vestitului anglist Alois Brandt, a lui Erich Schmidt, prof. de istoria literaturei germane şi a lui Alois Riehl, filozof. In Lipsea s’a ocupat foarte mult cu limba engleză, cu istoria literaturei universale, cu filozofia şi estetica. Ţinea mult la profesorul Foerster, dar mai ales la Volkelt, prof. de filozofie şi estetică. La Volkelt, care-l avea pe Cérna foarte drag, a luat drept teză de doctorat: „Die philosophische Gedanckendichtung“, o teză caracteristică pentru Cérna. Primul referent al tezei a fost Volkelt, iar conferent Ed. Spranger, pedagog şi filosof, elev al marelui Paulsen. Teza lui Cérna a făcut o excelentă impresie asupra lui Volkelt, care a admirat cunoştinţele din literatura universală, zicându-i : „Ich bin entzückt von ihrer Arbeit“. (Sunt încântat de lucrarea d-tale). In 25 Februarie a. c. şi-a luat doctoratul cu excelenţă. Anul trecut volumul lui de poezii, primit aşa de bine în lumea literară, a fost premiat, în urma raportului d-lui Duiliu Zamfirescu, de Academia Română cu 3000 franci din premiul „Adamachi". Cerna a primit fericita ştire într'o Duminecă după amiază din luna Mai a anului trecut. Tocmai cetea împreună cu d-l Dr. Cândea un capitol din teza, pe care am araintit-o. O biografie asupra lui Cerna încă nu s’a publicat până acum. D-şoarele Volcinschi din Cernăuţi, eleve ale d-lui Puşcariu, au rprimit însă de la Cerna date autentice pentru biografia d-lor şi care-i destinată pentru „Crestomaţia" ce va apare în curând sub îngrijirea d-lui Puşcariu. Cerna, curios poate să ştie cine-s d-soarele din Bucovina care voesc să-i scrie biografia, a plecat anume la d-lor in Boian (Bucovina) ca să le dee informaţiile dorite. In timpul din urmă umbla cu gândul „să plece la Italia, unde avea să se întâlnească cu d-l S. Mehedinţi, care ia parte zilele aceste la congresul geografic din Roma. II muncea mult gândul în vremea din urmă să publice o antologie românească, pentru care voia să ceară concursul d-lui Vlăhuţă, care ţinea foarte mult la Cerna. Ideea cu antologia i-a venit poate cetind „Hausbuch deutscher Lieder“, compus de poetul german Ferdinand Avenarius, care este — după părerea lui Cérna — cea mai bună antologie germană. Pentru antologia lui avea nişte poezii admirabile de nişte poeţi obscuri, ca bunăoară un oarecare Corbea, acum magistrat, pe cari îi descoperise prin nişte reviste socialiste vechi. Dintre scriitorii români morţi avea o profundă pasiune pentru Eminescu, iar dintre cei în viaţă îi iubea mai ales pe Vlăhuţă şi Delavrancea, simpatiza însă şi cu Iosif şi Goga. La d-nii Maiorescu, Iorga şi Mehedinţi privea cu multă admiraţie şi recunoştinţă. Planul lui în timpul din urmă era să se puie în înţelegere cu d-nii Coşbuc, Vlăhuţă şi Gorun, ca să reînvie vechiul „Sămănător“ şi să-l puie din nou sub conducerea d-lui Iorga. Poezii scrise şi nepublicate nu avea multe, căci el le ţinea aproape pe toate în cap şi numai după cizelare le punea pe hârtie. Avea un admirabil ciclu de poezii asupra “Vârfului cu dor“ şi asupra munţilor Sinaiei. Poezia „După un veac“, scrisă anul trecut cu ocazia serbărilor pentru Basarabia şi publicată în „Convorbiri literare“, în două zile dupăolaltă. Cérna avea o inimă deosebit de nobilă. D-l Dr. Cândea ne povesteşte relativ la aceasta următoarea întâmplare: O văduvă din Iaşi, sărmană şi cu mai mulţi copii, ceruse printr’un ziar din regat, sprijinul publicului. Cérna cetind acel apel, s’a înduioşat şi a trimis acelei femei, pe care o chema Paulina, vreo şase franci, primind o epistolă de mulţumire de la biata femeie. Luni la 1 Aprilie, fiind rugat cu multă insistenţă de d-l Er. Cândea, s’au fotografiat amândoi. Cerna avea de gând să trimită o fotografie şi mamei sale. Sărmana mamă !... Cât de zdrobită-i va fi inima la auzul tristei ştiri despre moartea prin străini a marelui ei fecior, după care jăleşte un neam întreg ! Şi tocmai acum i-a cuprins sufletul şi trupul acea „pace", pe care a cântat-o în tinereţe, acum când reînvie natura şi se găteşte cu podoabe pentru a fi cântată de poeţi... Arad. « Românul» Cine vrea să mănînce şi să bea bine şi eften sa viziteze renumitul restaurant unde va găsi în orice oră de zi şi de noapte mîncările şi băuturile cele mai bun şi cu preţuri modeste. Se primesc şi abonamente cu cartele sau cu luna. Se angajază şi pentru banchete, ş i I i I I MIŞCAREA Pepinierele de viţe algeriene altoite Olge Gustave Nicolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCŢIE ANUALA 8.000.000 viţe altoite Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Nicolina livrabile la Toamnă sunt: Selection camere, chasselas, doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra superioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile deoarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vîndute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comenzile din timp, pentru a le putea rezerva vitele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratia la cerere întrunirea Cuiunei Meseriaşilor din Iaşi Meseriaşii protestează contra legei meseriilor şi modificărilor aduse ei şi cer facerea unor anchete riguroase la corporaţii. —Apariţia unui ziar pentru apărarea intereselor Ier. — Dl deputat Gh. Mârzescu şi meseriaşii.—Cuvîntările rostite.Moţiunea. ori la ora 4, a avut loc întrunirea «Uniunei meseriaşilor din Iaşi“. La această întrunire asistă un număr foarte mare de meseriaşi, în afară de cei înscrişi în Uniune. Cel dintăi ea cuvintul d. Constantinescu, care propune ca preşedinte al întrunirei pe d. Vlădescu. 2). Vlădescu luînd cuvîntul, mulţumeşte celor de faţă, pentru încrederea ce i se arată, rugind auditorul să dea cea mai mare atenţie celor ce se vor discuta, urmind să se spună lucruri importante în ceia ce priveşte marea cauză a meseriilor. D-sa dă cuvintul d-lui Ilie Rozen. D-sn spune că de aproape un an de zile Uniunea Meseriaşilor din Iaşi, luptă pe toate căile pentru modificarea legei meseriilor, fie prin întruniri publice, prin memorii. Această luptăa ramas insă fără de nici un rezultat, doleanţele meseriaşilor rămănînd neluate în sama. D. Neniţescu venind în Iaşi cînd era ministru, a declarat unei delegaţii de meseriaşi care venise să-i ceară modificarea legei, că de îndată ce se va convinge că legea conţine lacune, aceasta va fi imediat modificata, lucrul ce d-sa mi l-a făcut. Cotizaţiile ce le plătesc meseriaşii de sigur că sunt prea urcate. Pină acum s’au stins de la meseriaşi mai bine de 4 milioane lei, fără ca în schimb meseriaşii să se poată folosi cit de puţin de pe urma lor. In această privinţă s’a prezentat o delegaţie de meseriaşi şi actualului ministru d. N. Xenopol, care deşi a promis toate înbunătâţirile, la modificarea actuală a legei, n’a ţinut însă seamă de plingerile meseriaşilor. Săptămîna trecută s’au trimis memorii cu cererile meseriaşilor, Corpurilor legiuitoare, Casei Centrale a meseriilor şi d-lui Gh. Mîrzescu deputat. Ursa încheie îndemnînd pe meseriaşi să lupte înainte pentru modificarea legei, cerînd să se respecteze în totul articole 72 și 79 din lege, Casa centrală neavînd aierde nimic prin aceasta. Comitetul a hotărît să scoată o gazetă proprie, pentru ca interesele meseriaşilor să fie mai bine aparate. Dl. Teleman arată greutăţile morale şi materiale pe care le îndură comitetul Uniunei, greutăţi însă, care cea mai mare parte sunt învinse. Uniunea care la început număra ciţiva membri, astăzi este o forţă reală, care pe zi ce trece se măreşte. D-sa protestează contra faptului că deşi legea meseriilor e făcută de atîta vreme, totuşi nici pănă astăzi nu există un regulament de aplicarea ei. Aceasta ne poate dovedi cu prisosinţă concepţiile de care au fost călăuziţi cei de sus la facerea legei. Relele de astăzi ale legei nu sînt nimic faţă de relele ce vor decurge pe viitor şi de aceia trebuie să luptăm a-i cum din toate puterile noastre pentru modificarea legei, căci mai in colo să nu * fie prea tîrziu, iar sforţările noastre zaj darnice. Modificările actuale aduse legei * făcute în înţelegere cu fontul ministru dl. Neniţescu, sunt modificăriticăloase, care nu le aduc absolut nici o îmbunătăţire, ci din contrarele şi mai multe. Astfel este transformarea amenzii în închisoare, ceva absolut neuman, atingînd orice pic de demnitate a meseriaşilor. Legea nouă prevede pedepse pentru funcţionarii abuzivi, lucru ce nu s’a presscris şi controlorilor şi contabililor de la unele corporaţii din ţară găsiţi cu nereguli şi falsuri. Dacă pentru sermanii meseriaşi atunci cînd n’au cu ce plăti amenda, s’a pus sancţiunea închisorii, cu atît mai mult faţă de aceşti funcţionari necinstiţi să se aplice aceasta, iar nu să se mărginească numai la destituirea lor. Protestează contra acuzaţiilor aduse de un domn deputat în Cameră că administratorii foastelor corporaţii condiuse numai de meseriaşi, au ajuns în faţa parchetelor lucru absolut neexact, cele spuse nefiind decit o calomnie mai mult, ce se aruncă pe spatele meseriaşilor. Funcţionarii de astăzi sunt abuzivi şi cere pedepsirea lor, pentru că lucrurile să nu ajungă acolo încît să-şi faca singuri dreptate. D-nul Virgil Arion ne-a promis că va lua cuvîntul în parlament, la modificarea legei meseriilor, promisiune de care insă nu s’a ţinut de cuvint. Modificarea făcută legei e absolut insuficientă: să luptăm înainte, pentru ca cerinţele noastre să fie îndeplinite, şi meseriaşii din întreaga ţară să ne unim. De la mişcarea «UniuneD atira începutul nostru. Se vor organiza sucursale ale Uniunei în toate oraşele Moldovei, pentru ca viitoarele alegeri să ne găsească organizaţi şi uniţi. Modificările aduse de dl. Xenopul legei nu sunt decit crearea de posturi noi pentru partizani, plătiţi din spinarea noastră, meseriaşii trebuind să protesteze cu toată energia, contra încălcărei sistematice a dreptului lor. Dl. Cupa, spune că e un vechi luptător, contra legei meseriilor, o lege care loveşte greu in interesele meseriaşilor. Pentru a lupta mai cu folos, am pus bazele acestei „Uniuni“ care astăzi are înscrişi aproape pe toţi meseriaşii. D-sa vorbeşte de activitatea „Uniunei“ în această direcţie şi dă cetire unui memoriu al corporaţiei constructorilor din Bucureşti la care au aderat 22 de oraşe din ţară. In acel memoriu sunt formulate cerinţile meseraşilor şi modificările ce trebuesc aduse legei meseriilor. Protestează contra modului autocrat cu care sunt administraţi, ceia ce loveşte crud in meseriaşi.* D-sa aduce laude d-lui deputat Gh. Mârzescu, singurul care le-a susţinut interesele la modlificarea legei, îndemnând pe meseriaşi să nu menteze lupta o clipă, căci păna la sfârşit izbânda va fi a lor. S D-1 Costantineanu arată foloasele ne- tăgăduite ce le-ar trage meseriaşii dacă ar fi uniţi. Numai prin unire lupta noastră va avea un rezultat. Modificarea adusă legai, ne îngroapă şi mai mult. Cei mari caută pe toate căile să-şi bată joc de noi, să ne distrugă crezând că suntem ca şi în trecut dezorganizaţi. Protestează contra d-lui deputat Scorţescu care a spus că „Uniunea Meseriaşilor“ din Iaşi nu e nimic, e plină numai de evrei, lăudând în acelaş timp atitudinea d-lui Gh. Mârzescu care le-a luat apararea în Cameră, susţinându-le plângerile. Face apel la unirea tuturor meseriaşilor, care acum când sunt loviţi atât de crud în drepturile lor, trebue să uite orice considerente. D-1 D. Păun arată cât de folositoare este „Uniunea Meseriaşilor“ in actuala lupta ce-o duc contra legei meseriilor. D-1 Vasilescu e contra întroducerei politicei în „Uniune“, căci astfel mişcarea începută nu va da rezultate favorabile. D-1 Arsene spune că „Uniunea“ a fost înfiinţată pentru combaterea legei meseriilor, care i-a găsit desorganizaţi. Modificarea actuală a legei s’a făcut, după cum s’a făcut şi legea, adică cum au vroit cei de sus. Să continuăm lupta inainte şi să cerem organelor superioare să inceaptă a face anchete severe pe la corporaţiile din ţară, unde s’au săvârşit grave nereguli. La sfârşitul întrunirei sa votează următoarea moţiune : Meseriaşii întruniţi în ziua de 31 Martie în localul Cercului Uniunei meseriaşilor din Iaşi, ascultând cuvântările rostite de meseriaşi la această mare întrunire contra sistemului modificării legei meseriilor, declarăm că acţiunea noastră de luptă nu va înceta, dacă glasul nostru n’a fost ascultat, căci noi am cerut modificarea legei în senzul de a uşura starea deplorabila în care ne aflăm cu această lege, şi în senzul memoriului pe care l’am trimes d-lui ministru şi corpurilor legiuitoare şi care memoriu 11 vom menţinea in întregime. Va declarăm domnule Ministru, chiar cu sacrificiul vieţei noastre, nu ne vom da înapoi, deoarece această clasă producătoare nu i se ia în consideraţie nimic din strigătele ei şi fiind daţi pe mâna zapciilor de la Casa centrala şi exploataţi de către funcţionarii cooperaţilor, după cum se vede din fraudele făcute de aceşti funcţionari, cari unii sânt trimişi la puşcărie, după cum sântem noi trimişi după actuala lege. Totodată d-le Ministru, vă rugăm, noi meseriaşii ieşani, de a se face o anchetă riguroasă, în întreaga ţară, de a se constata fraudele făcute de funcţionari, de exemplu cazul de la Iaşi. In spiritul acestei legi nu se prevede altceva, de cit căpătuiala partizanilor politici, iar nici de cum adăpostul meseriaşilor, după cum s’a crezut că va fi menirea ei. Deci meseriaşii declară luptă pină la sfirşit. De închiriat de la Sft. Gheorghe a. c. Un epartament din imobilul situat în Strada Vasile Conta No. 18 compus din 5 odăi şi 2 intrări, bucătărie, odae pentru servitori, şură, pivniţă, canal, apă, lumină electrică, actualminte ocupat de d. consilier Buzdugan. De asemenea de închiriet de la Sit. Gheorghe 2 odăi din imobilul situat în Str. Ştefan cel Mare No. 37 fost ocupate de Leo Popper precum şi 4 magazii în curte. A se adresa d-lui Avocat Theodor C. Ionescu Toma Coma No. 50, Iaşi Informaţii ♦ II In Ruşi».— Prin^ Meşcerschi se ridică contra celor ce i aranjat banchete in numele Rusiei p *ru Bulgarii veniţi în Petersburg. „De ajuns în aşa murdară comedie. Danevii vin să caute bani şi în chip viclean cere binecuvîntarea Monarhului de a ocupa Constantinopolul. E aproape ziua cînd Bulgarii vor preferi Austria Rusiei. — Se aşteaptă în Petersburg sosirea ia misie a lui Novacovici din Serbia. — Pănă la plecarea lui Danev se regulase a decide definitiv asupra chestiunei băniei slavice. Cocovzev cere garanţii de la aliaţii slavi şi conlucrarea băncei pentru exportul rus. — Duminica trecută s’a făcut in Petersburg o mare manifestaţie. Au făcute deumuri pe la diferite biserici, au făcut oraţii la palatul imperial prinţulu moştenitor şi apoi prinţului Nicolai Nicolaevici şi armatei. Consulilor Angliei, Bulgariei, Greciei şi Serbiei, au strigat „Jos Austria“ «Jos Germania", „Scutarii Muntenegrenilor», Crucea pe Sofiageamia Const“. N’au lipsit ciocniri cu poliţia. — In ziua de 25 Mart în Petersburg, a fost o întrunire provocată de societatea galiţiano-rusă, la care au participat cinci mii de oameni. Moţiunea votată de adunare cuprinde rugăminte cătră sf. Sinod de a se face rugăciuni în bisericile Rusiei şi Americei pentru fericita pomenire a celor chinuiţi şi ucişi în Galiţia şi Rusia Ungurească pentru credinţă. Celor din viaţă Ie trimite asigurări de dragoste şi compătimire. Cer de la guvern intervenţie ca să le asigure celor din Austro-Ungaria deplină libertate de cult, precum o are biserica latină în Rusia, că dacă se va admite protecţia Austriei pentru biserica latină din teritoriile cucerite Muntenegru, să se admită şi Protecţia Rusiei pentru biserica ortodoxă din Austria. — O manifestaţie la fel cu cea din Petersburg a avut loc şi în Kiev.. . La, liceul naţional sunt vacante numai 8 oare de latină, nu 12 după cum se anunţase din greşală în „Monitorul Oficial“ de la 28 Martie. Această vacanţă s’a făcut prin numirea d-lui Traian Bratu la catedra de limba şi literatura germană la Universitatea din Iaşi. ® Ministerul de instrucţie în urma cererei d-lui director al liceului naţional, a trimis liceului 12 tobe pentru a servi elevilor în excursiuni. ® Consiliul comunal al oraşului a fost convocat pentru Joi 4 April, la ordinea zilei fiind mai multe expropieri, cereri de scutiri de taxe şi alte chestii de administraţie. „ Epidemia de scarlalină e în creştere în oraş. Pe ziua de astăzi s-au declarat 4 cazuri, din care 3 în Ţicăul de sus. Serviciul Sanitar a luat riguroase măsuri pentru că epidemia să nu se întindă. ♦ Mercurie April ora 3 p. m. va avea loc concursul pentru ocuparea catedrei de patologie ce se află vacantă la facultatea de medicină. Colegiul va avea loc în amfiteatrul Institutului de anatomie.