Mişcarea, iunie 1913 (Anul 5, nr. 119-144)

1913-06-01 / nr. 119

BĂILE SLANIC (MOLDOVA) In regiunea cea mai pitorească a Moldovei, în mijlocul brazilor seculari, 15 kilometri de­parte de Trg.-OCNA APE MINERALE DE BĂUT - AER COMPRIMAT - IN­HALAŢI­UNI - PULVERIZAŢII DE CAMERA - HIDROTERAPIE. Se vindecă următoarele boale : BOALE DE STOMAC ŞI INTESTINE, BOALELE ORGANELOR RESPIRAŢIEI, BOABELE NERVOASE, BOALELE de NUTRIŢIE, (Artritism, Obesitate, Diabet, etc.), BOABE de INIMA şi ARTERE, (Arterioscleroza). Băile sunt puse sub conducerea ştiinţifică a unor distinşi — doctori specialişti din ţară — Sezonul 1 Iunie, 1 Septembrie. Distracţii: Teatru, Con­certe, Serbări, Escursiuni. Jocuri de Tenis, Polo — Cazinoul din nou aranjat,. Restaurantele date unor buni restauratori. Restau­rantul casino­ului dat unui renumit specialist. Hoteluri şi vile de prima ordine. — Vagoane directe până la T.­Ocna, cu reducere de 50 la sută. —Autobuze şi automobile între T.-Ocna şi Slănic. Un funcţionar al băilor va sta în gara Tg.-Ocna pentru scoa­terea şi transportul bagajelor. — Noua administraţie nu va cruţa nici un sacrificiu pentru a ridica Slănicul-Moldova, pe aceiaşi­ treapta cu cele mai renumite Staţiuni balneare din occident. —Pen­tru reţinerea camerilor, a se adresa pînâ la 31 Mai, la sediul ad­ministraţiei, B-dul Elisabeta, No. 8, iar în timpul sezonului, la Slanic-Moklova. — Preţ redus pentru camere de la 1—25 Iunie şi 10—31 August. ruri, ci din chiar neajunsul pungei lui. Sa nu știe sttînga ce bine făcea dreapta lui. A! dar calomnia odată pornită pe ca­­­lea ei de noroiu infect, nu se oprește, ci improşcă tot mai infamant pe vic­tima sa. ,­r Kogălniceane, zice spurcata ei gură, era accesibil la mituire!...» De acolo de unde sâlăşlueşte sufletul tău mare. O ! Kogălnicene,—tu ai zis : —„iartă-le lor Doamne ! că nu ştiu ce fac“ ! Dar noi doi-trei bărr­ni, cari am mai rămas şi ştim cine ai fost, datori suntem, nu să apărăm de calomnii mă­reaţa ta amintire, dar să spunem gene­­raţiunelor inconştiente, neştiutoare de a­­devăratul adevăr din trecut, că nu tu, care din tinereţele tale ai fost conducă­torul şi inspiratorul mişcării oamenilor oneşti* contra pungaşilor dela guvernele Moldovei—începînd cu Mihail Sturza Vo­­evod,—nu tu puteai fi accesibil la infa­manta mituire. Voiu aminti o singură faptă de ale lui Kogălniceanu, care o va da răspuns bun la ori­ce calomnie de specia aceasta. Era în ajunul aplicărei la Moldova, a secularizatei averilor mănăstirilor gre­ceşti. Călugării greci, egumenii, se agi­tau ca nici­odată să împedice această secularizare. Toate influenţile, cele mai puternice streine şi interne erau puse in mişcare pe lingă Kogălnieanu, ca să nu facă secularizarea... Am arătat deja aiurea, cum intr’o di­mineaţa mergind a­casă la Kogălnicea­­nu, care-mi era ministru la culte şi şcoli, unde eu eram secretar general,—auzii, întrînd în salonul caselor, în care dădea uşa biuroului de lucru, o mare gălăgie. Kogălniceanu In glas mare probozia a­­raarnic pe nişte persoane care se aflau cu el in biurou. — Ești un obraznic, strigă ministrul. Cum ai* cutezat să vii cu asemeaea pro­puneri la un ministru al ţarei Moldo­vei ?... Eşiţi, eşiţi pe dată, că vă dau pe mina juustiţiei !... Ce se intîmplase ? Vestitul călugăr grec Nil, însoţit de un mare bancher evreu din Iaşi, veni să propună lui Kogălniceanu cîte­va mii de galbeni mită şi esploatarea fără a­­rendă, pe viaţă, a unei mari moşii, nu­mai să nu facă secularizarea... Şi acel care nu fu accesibil la ase­menea mituire, este calomniat de unii pigmei, pănă şi în „Enciclopedia Ro­mina“ ? Cunosc şi alte numeroase caşuri ana­­loage din viaţa marelui om de stat, dar îmi repungă să insist, căci francezul zice: «qui s’excuse s’accuse !» Accesibil la mituire, acel care a dat pămint, carte şi armă de apărare ţăra­nului român ! Mituibil acel care n’a stat­ pe gînd de a face «Unirea», deşi ea, momentan scădea valoarea imobilelor proprii din Moldova, din Iaşi, fiind că pururea a pus interesele naţiunei mai pe deasupra de ale lui! Da, afirm, uni­rea Principatelor a fost mai cu deose­bire opera lui Kogălniceanu. Puteau fra­ţii munteni să dorească această unire cu ori­cit de intensiv dor ; numai Mihail Kogălniceanu a convins pe moldoveni de necesitatea Unirei... Nu cu : „Hai să dăm mină cu mînă Cei cu inimă romînă“ al lui Vasile Alexandri, ori cu tratatele istorice ale lui Hurmuzaki (Năsdravanul Divanului ad-hoc­­), ori cu sentimentale­le lucrări ale lui C. Negre, Ralet, etc. s’a făcut finirea, ci cu puterea neresis­­tibilă a cuvîntului şi a autorităţei mo­rale a lui M. Kogălniceanu... * Că M. Kogălniceanu să nu fie realizat idealul ca om al vre­unui cap măsu­­rind umbra omului muritor cu umbra lui Dumnezeu, se poate : marii oameni sunt tot oamei­il Summi sunt, homines tam­en ! Dar nu se cade să judecăm viața oamenilor mari, de­cit după faptele care au interesat omenirea sau naţiunea. Nu li se scade nici cu un tenchiu mărirea lor, prin faptul că prin alţi ochilari ve­deau ei lucruri şi oameni decit cum ve­dem lumea noi, prin ochelarii noştri... Ajunge gloriei fără de inserare a lui­­ Kogălniceanu faptele mari ce a rea­lizat ei,în folosul patriei şi al naţiunei. Dar despre aceste fapte neîntrecute ale lui M. Kogălniceanu şi In primul rind despre împroprietărirea ţăranilor şi despre Independenţa Romîniei, scrii D-ta, scumpe amice, cu atîta cunoştinţă de fapte şi cu atîta însufleţire şi iubire de adevăr, că n’aşi face de­cit să repet, mai­­ rece,—ca să­­i în ce sunt,—cele ce D-ta le-ai consignat cu atîta talent şi tinereţe în acest volum, ştiind cum de mulţi ani D-ta eşti in cel mai depărtat judeţ al ţarei un neo­bosit pion al culturei naţionale, eu te-am stimat şi iubit. Azi cind dai tineri mei contimporane un nou exemplu de cum este ea datoare să aibă un cult pentru bărbaţii cari au muncit pentru patrie şi romînism, eu te felicit din adincul i­­nim­ei şi-ţi urez aceeaşi fiiaţă rodnică ce ai avut pînă azi pentru binele şi prosperarea naţiunei romîne. V. A. Urechiă. DIN ZBORU­L V­R­E­M­E­I 1­1 Un paşaport ciudat. Statele europene nu sunt toate de a­­cord in ceia ce priveşte durata cit sunt valabile paşapoartele pe care le elibe­rează supuşilor. Unele Ie emit pentru jumătate de an, altele pentru un an ori doi şi numai Anglia le eliberează pe timp nedefinit. Este însă o provincie rusească numită Criosa, unde se eliberează paşpoarte nu numai în timpul vieţii, ci şi î­n timpul morţii, căci ori şi ce deces ca să fie o­­ficial recunoscut, trebuesc de îndeplinit o serie de formalităţi, printre care cea de căpetenie este eliberarea unui paş­­port care să servească defunctului pen­tru tot drumul cel lung al veşniciei. El se face în două exemplare din care unul se pune în sicriu, iar celalt se păs­trează în copii de ofiţerul stării civile şi nimeni n’are dreptul să călătorească pe lumea cealaltă, fără asemenea act de i­­dentitate. Iată textual conţinutul acestui ciudat paşport, care trebue să fie eliberat de egumenul parohiei. „Noi, prin mila lui Dumnezeu patri­arch în Cripsa, către Domnul şi prieti­­ e­­nCînd vorbesc Năsdrăvanul Să cutremură Divanul Iar cînd vorbeşte Pepelea (bogăl­.). Le frige la toţi pelea!“. Aşa se zicea de popor în Iaşi—pe timpul Di­vanului ad hoc. % mișcarea nul nostru Sfîntul Petru, portarul lui Dumnezeu! Vă facem cunoscut că zilele acestea a încetat din viaţă un rob al lui Dumnezeu, şi vă poruncim să-i daţi voie să între fără intîrziere în împărăţia ce­rurilor, de­oare­­ce noi l’am ereat de toate păcatele şi i-ara dat bine-cuvînta­­rea, aşa dar bine voiţi a vă conform a­­cesteia, pentru care i-am dat şi această scrisoare. Turcia în plina anarhie - In jurul asasinatului Marelui Vizir — Asasinatul politic e o armă des în­trebuinţată în ţările înapoiate. In ţările înaintate, cu opinie publică, unde discernămîntul politic e desvoltat, lucrurile sunt judecate în înlănţuirea lor intimă, şi dacă sunt rele cari legitimează plîngeri,’ nimeni nu atribue răspunderea lor persoanelor, ci unui sistem. Răul public e considerat drept ceea ce este : ca o manifestare colectivă și nimănui nu-i vine în gînd să caute îndreptarea pe calea unei vindicte individuale. Răul fiind social, lupta împotriva lui la un carecter social şi numai arareori, la o excepţie, se găseşte cite un spirit aprins care să ceară unui om ispăşirea pentru o stare generală de lucruri. Nu tot aşa în ţările înapoiate. Aci lu­mea, nedeprinsă cu cercetarea tenorme­­lor sociale, face lesne răspunzători pe oameni de neajunsurile stărilor sociale. In ţările cu regim reacţionar, asasina­tul politic e considerat ca o temeinică operă de îndreptare. In ţările cu viaţă publică nedesvoltată persoanele cărora li se cere tot binele, sânt menite să ispăşească tot răul. Numai aşa se explică asasinatul care a avut de urmare moartea nefericitului Mahmud Şefket-Paza, marele vizir al Turciei. Nu se cunoaşte încă, în întregimea lui, caracterul politic al acestui asasinat. Pa­re sigur că Mahmud Şefket­ a căzut vic­tima unei răzbunări politice. Motivul acestei răzbunări e metoda de guvernământ a tinerilor turci, a cărora cea mai înaltă expresie era considerat Mahmud Şefket. Iar rostul acestei mari răzbunări e un mare non-sens. Mahmud Sefket a fost unul din fii cei mai glorioşi ai Turciei de azi. Patriot luminat, el unea, ca bărbat de stat, tra­diţionalismul turc cu concepţia unui ci­vilizat din apus. Devotat ţarei sale, a avut curajul să ia toate răspunderile şi în clipele grele ale revoluţiei din 1908 şi ale războiului din 1912 a fost omul situaţiilor. N’a desăvîrşit decit greşelile inerente oricărei firi politice, dar binele ce Ta făcut Turciei întrece cu mult sur­sa greşelilor sale. Dar la Constantinopol lucrurile sunt încă judecate prin prisma răspunderilor personale și un glonte criminal a ucis pe acela a cărui mină abilă se pregătea­­să panseze rănile Turciei sîngetinde. Poate că moartea lui Mahmud Sefket nu va aduce nici o schimbare. In orice caz, dacă va fi schimbare, nu va fi schim­bare în bine. Dar şi Turcia trebue să treacă prin faza fatala a mutualităţei inferioare, care atribue oamenilor răspunderea sisteme­lor. Ca auditori la cursurile publice sunt printre om­ şi cari persoane (cursurile ti­părite cu litere cursive sunt publice). Studenţii şi ospitanţii acestei şcoale, cari doresc a urmă cursurile universităţii din Heidelberg trebue să se conformeze condiţiunilor impuse ospitanţilor acelei universităţi. Taxa de înscriere este de 20 de mărci, iar taxa pentru cursuri şi exerciţii, este de 120 de mărci pentru *fie­care semes­tru). Pentru exerciţiile practice din labo­ratorul de chimie se plăteşte o taxă se­mestrială de 25 de mărci. * Ospitanţii şi audienţii plătesc 5 mărci pentru o oră pe săptămînă ’)•­ Şcoale dle înalte studii comer­ciale din München Această şcoală, ale cărei cursuri ţin 2 ani, a fost înfiinţată în 1910 din comuna München, jajde camera de comerciu din München. Unele din cursuri se ţin în lo­calul şcoalei, iar altele la universitate şi la şcoala de înalte studii technice. (va urma). Şcoalele de înalte stat comerciale deR. 10NHSC0 Se primesc următoarele categorii de studenţi şi studente: a) Studenţi ordi­nari, b) Studenţi extraordinari, c) Ospi­­tanţi, d) Audienţi. Ca studenţi ordinari sunt primiţi: 1) Absolvenţii liceelor germane. 2) Co­mercianţi, cari au dreptul de un an de armată şi cari şi-au sfârşit ucenicia. 8) Cei ce au instrucţiunea ceruta pentru a fi primiţi la examenul de profesori pentru scoalele comerciale în unul din statele uniunii germane. 4) Străinii cari au o instrucţiune egală. 5) Persoanele, cari­­nu îndeplinesc aceste condiţiuni, dar cari după părerea senatului şcoalei pot dovedi, că au instrucţiunea arătată la punctele 1—3. Ca studenţi extraordinari (fără dreptul de a se prezenta la examenele de ab­solvire) sunt primiţi: 1) Comercianţii, cari au absolvit, cari au absolvit cursu­rile serale comerciale pentru ucenicii de prăvălii şi cari au o practică cel pu­ţin de doi ani. 2) Absolvenţii şcoalelor technice secundare. Ca ospitanţi pot fi primiţi la cursurile şi exerciţele, ce doresc a le urma: 1) Persoane, cari din causa vlăstei înaintate, din causa­­ocupaţiei, etc. sunt împedecaţi a se înscrie ca studenţi. 2) Studenţii universităţii din Heidelberg. 3) Funcţionarii, cari au trecut examenele cerute pentru a intră în­ serviciul statu­lui sau cari au trecut examenul de în­văţători. 4) Alte persoane, cari prin instrucţiu­nea lor dau dovadă că pot urmă­ri acces cursurile. Informaţii­ ­ Militare.—La examenul de ofiţeri de rezervă ce va avea loc la 23 Iunie 1913, pe lingă tinerii cu termen redus, se vor putea prezenta şi subofiţerii re­angajaţi cum şi toţi tinerii cu termen redus absolvenţi ai unei şcoale de co­merţ, cari îndeplinesc condiţiunile legii ofiţerilor de rezervă şi cari doresc să devină administratori sublocotenenţi de rezervă. In consecinţă comandamentele sunt rugate a pune î­­n vedere corpurilor şi serviciilor să înainteze şcoalei militare de infanterie cererile candidaţilor din categoria de mai sus, însoţite de actele cerute şi în ziua de 23 iunie să-i tri­mită la examen. — D. doctor în medicină şi chirurgie Dimitriu C. Vasile, recrutat ia judeţul Suceava (cercul de recrutare Suceava) cu clasa 1910 şi repartizat companiei­­ sanitară, a fost înaintate la gradul de medic sublocotenent stagiar, însumîndu­­se în reg. 7 roşiori «Cuza-Vodă», unde va executa stagiul de un an ce este o­­bligat a face. — Dl. general Hîrjeu, ministru de răs­­boiu a făcut cunoscut printr’un ordin circular că la inspecţiunile corpurilor de trupă serviciilor şi stabilimentelor militare nu au voe a pătrunde în curţi­le cazărmilor şi în locale de cu­ persoa­nele chemate în mod oficial şi acele prevăzute de regulamentul inspecţiilor în armată. ■ Dl. A. Aurescu profesor la conser­vatorul din Iaşi a fost medaliat cu me­dalia «Răsplata mancei» el. I. — Dl. dr. D. Mezincescu subdirectorul serviciului general sanitar, a fost meda­liat cu medalia Bene Merenti cl. I, pen- tru lucrările sale ştiinţifice. — Dl. C. Buzdugan membru la Curtea de Apel şi în comisia disciplinară a cor­pului didactic primar din Iaşi, a fost medaliat cu Răsplata Muncei cl. 1. „ Sâmbătă 1 Iunie orele 9 seara, va avea loc în sala circului Sidoli o fru­­moasă Serată Itfuimnfa organizată de societatea „Unirea“ a lucrătorilor ti­pografi din Iași. La această frumoasă Serată dansantă la care va cânta «masca militară a­­reg. Ștefan cel Mare No. 13, se pregătesc multe surprize dansatorilor. D­­n astă-seară are loc adunarea mem­brilor din comitetul societății de gim­nastică. D dr. C. Parhon, profesor la cli­nica boalelor nervoase şi mintale la fa­­cultatea de medicină din Iaşi, actual me­dic primar definitiv al ospiciului Mărcuţa, a fost transferat definitiv în postul va­cant de medic primar la ospiciul de alie­naţi Socola din Iaşi. D. dr. Apotecher a fost numit defini­tiv medic primar al consultaţiunilor chi­rurgicale din spitalul central al Epitro­­piei Sf. Spiridon din Iaşi. D-ra dr. Eufrosina Ispir a fost numită provizoriu, până la concurs, medic se­cundar la spitalul din Focşani, în locul d-nei dr. Olga I. Popescu, transferată definitiv în postul creat prin noul bud­get de medic secundar la spitalul din Roman. ■ Serbările Societăţei Ortodoxe.— Comitetul societăţei Ortodoxe Naţionale «secţiunea Iaşi» organizează 2 mari ser­bări în grădina Copou şi anume : Duminică 2 Iunie orele 4 — 11 p. m. Luni 3 Iunie orele 4 — 8 p. m. şi roagă pe Onor. public să bine­voiască a da tot sprijinul pentru reuşita lor, căci scopul este înfiinţarea de grădini de copii pen­tru cei săraci. „ Din întreaga promoţie a liceului in­ternat, au fost proclamaţi reuşiţi „cum laude“, un număr de 110 elevi cu media generală peste 8. EPITROPIA GENERALA a Casei Spitalelor­­ Ospicii­­ Spiridon DIN IAŞI . Face cunoscut că, în ziua de 25 iunie 1913, orele 10 dimineaţa se va ţine în camera acestei Epitropii licitaţie publică prin oferte sigilate, pentru fur­nizarea materialelor de pînzeturi, posta­vuri şi altele notate mai jos, necesare spitalelor acestei Case şi anume : 7000 m. pînză de bumbac fire resueite sau pînza Romburg de 15 c.m. 1. 2000 „ idem, idem, de 100 m . 600 pachete bumbac Harland No. 8, de 453 gr. 1000 bucăţi şerveţele olandă de 60/85 centi­metri. 200 perechi papuci pe talpă de piele viţei gălbie No. 24, 26 şi 28, 100 perechi papuci buşmachii idem, No. 26, 28 şi 30. Concurenţii sunt invitaţi a se presenta în acea zi, însoţiţi de o garanţie provi­zorie de 2000 lei pentru pînzături şi 150 lei pentru papuci, iar cea definitivă va fi de 10 la sută asupra sumei rezul­tată la licitaţie. Licitaţia se va ţinea conform art. 72-83 din legea contabi­­lităţei g­rave a statului. Licitaţia se va face în parte sau în total, după apreciarea Epitropiei. Condiţiunele şi orice alte informaţiuni se pot vedea şi lua în orice zi de lucru la serviciul administrativ din cancelaria Epitropiei. No. 33d­. Articole de Reclamă la magazinul Dr. I. MANOLESCU Strada Z.apuşneanu No. 1B Urdă cu mărar, caşcaval de Penteleu, brînză în coaje de brad şi in burduşele — — — — —- — — 3.20 3) Unt. de masă Kgr. 520; V* Kgr. 1.80; '/« Kgr. 0.70 4) Vinuri: In sticle Terenti Bordeaux 2.50; Grasă de Cotnari 8 lei; Rohr, alb şi roş de masă 1.70; Ottonel 2.20; roş superior, 2.20; grasă de Cotnari a 3 lei sticla. 1) Şuncării: Mezeluri amestecate — _ — — Şuncă proprie ca de Praga — Ciinaţi romîneşti pentru fript — — — — 2) Brînzeturi: Kg. 8. - » 5.80 » 2.—

Next