Mişcarea, iulie 1913 (Anul 5, nr. 145-174)

1913-07-01 / nr. 145

ANUL V No. 145 Redacţia şi Administraţia laşi, Piaţa Ultirei No. 5. Saloanele Clubului liberal ABONAMENT­E la ţară p» im an . . . . . SrO I«ri Im itr&to&tat« pe un an . . . 40 Preoţi ţi învăţătorii rurali . . 60*/« Atitudinea marilor pieri Franţa şi Anglia adoptă în totul poli­tica de neintervenţiune.— Tripla Ali­anţă o adoptă cu restricţiuni.— Ru­sia nu mobilizează. După marele ziar francez „Le Temps“, a cărui autoritate, în chestiile internaţi­onale, e în­deajuns de cunoscută, cance­lariile Europene nu stau inactive. Ambasadorul Franţei de la Viena, ca şi colegii săi din celelalte capitale ale marelor state europene, a comunicat con­telui Berchtold propunerea franco-engleză în favoarea politicei de neintervenţiune în noua fază a conflictului balcanic.’ Austria, după cum era de prevăzut, nu s’a asociat la această propunere de­cit în principiu. Austria își rezervă Informaţii Ziarele din capitală sosite astăzi dimi­neaţă confirmă In întregime ştirile pu­blicate de noi in ediţiile de alaltăeri, cu privire la revoluţia din Bulgaria. Este una dintre cele mai frumoase satisfacţii ce avem pentru însemnatele sacrificii ce facem spre a servi pe cetitorii noştri şi un răspuns destul de dureros pentru con­fraţii care s-au grăbit să desmintă a­­ceste ştiri, pentru simplul motiv că ei nu le-au putut avea la timp. De altfel corespondenţii noştri din ca­pitală, doi dintre cei mai distinşi zia­rişti, d-nii Al. Mavrodi şi Iosif, redactori la „Viitorul“, nu fac nici un sacrificiu pentru a ne informa in modul cel mai prompt si mai exact posibilă. De altfel „Viitorul" este astăzi gazeta cea mai căutată din București, având cele mai exacte știri asupra evenimen­telor la ordinea zilei. * Din partea d-lui dr. Brăescu medic primar al Ospiciului Socola primim ur­mătoarea adresă : Domnule Director, Din munca, bolnavilor de la Ospiciul Socola am creat un fond de 7000 Iei numit: *Fondul Ospiciului Socola». Din acest fond dau un scris fond­ar rural de 1000 lei, 5°/o, sub No. 143.014 cu cuponul pe Ianuarie 1914, rugîndu-vă să-l întrebuinţaţi pentru ajutorul familii­lor celor mobilizaţi. Primiţi vă rog domnule Director dis­tinsa stimă ce vă păstrez. Medic Primar, Director, V. Brăescu * com­entat literetn­­ic ttok Ora 12 a. m. Ni se telegrafîază în ultimul mo­ment că, un comunicat al Ministe­rului de Războiu desminte informa­ţia, publicată azi dimineaţă de zia­rele din Bucureşti «Universul», «Di­mineaţa» şi «Epoca», cu privire la rezistenţa ce Bulgarii ar fi opus la Rusciuc şi Nicopoli. Înregistrăm şi noi această desmin­­ţire oficială şi după amează vom ve­rifica din nou faptul la Bucureşti Desminţirile oficiale însă, în îm­prejurările actuale, nu sunt dovezi serioase că faptul nu s’ar fi produs. Faptul desminţit oficial acum, poate să fie confirmat oficial mai tîrziu. ■a». LUNI 1 M) Iulie 1913 ZIAR NATIONAL LIBERAL SUB DIRECTIUNEA unui COMITST HPIIRE ZILNIC Anunciuri comerciale Linia In pagina II-a 1 leu. In pagina III-aB£L Immi. In pagina IV-a 40 bani ^r. isi - E­D­I­T­I­A a l­a Ifg. Ultimile ştiri telefonice şi telegrafice transmise din Bucureşti de la ora IPS 11 p. m. PESTE DUNĂRE ! Au trecut peste apele Dunărei, intracoace, midie oşti, pe vremuri, cu steaguri verzi, cu iatagane şi cu tuiuri. Şi pustiiau ţara şi se întorceau grele de pradă, după ce răsturnaseră domnii şi ridicaseră altele in locul lor. Noi am cutezat să păşim te­meinic peste Dunăre, o singură dată, in 1 877. Aveam atunci tu­nuri vechi şi puşti puţine. Era armata unei ţări noi, care se în­chegase în pripă. Dar oştirea noastră purta cu­rajul străvechiu şi nepăsarea de moarte , au rupt soldaţii valuri­le întărite,­, ce li s’au pus în cale şi prin colţi de baionete au pă­truns în redute. In războiul neatârnării s'au ri­dicat schelele statului român. Acum, după aproape 40 de ani de muncă şi înnaintare, când ar­mata poartă săbiile celor mai ves­tite fabrici şi in urmă-i vin tu­nurile scoase din turnătoriile ger­mane, acum alta e starea şi mul­ţimea puterii noastre armate. A rămas în soldat însă acelaşi su­flet, nepăsător şi drept. Oastea nouă a trecut Dunărea , calcă pământ străin şi, poate, îşi va sângera steagurile. Aceasta e porunca vremii şi a Dreptăţii ; — că Dreptatea ţine într’o mână ba­lanţa şi în alta sabia,—ca să tac, nu să rupă in degete fărâma tre­buitoare să împlinească echilibrul. Primenirile naţionale şi sociale se fac cu jertfa sângelui. Pietre­le de hotar sânt stropite cu sân­ge şi baricadele mişcărilor popu­lare au fost întotdeauna sângerate. Clătirea unui neam e semn de tărie; acel ce nu vrea să-şi îm­bunătăţească traiul, nu vrea să trăească. Dar în ţara asta s’a ridicat o oaste însufleţită şi noro­dul i-a eşit în cale şi a întovără­­şit-o în cântece şi urări. Popo­rul întreg vrea războiul. Vrea o înnoire a vieţii ţării, vrea drep­tate, sânge. De aceia să ne fie inima plină. Din zguduirea de o clipă a sta­tului nostru, vor răsări orându­iri mai bune şi mai drepte; acei ce-şi încrucişează armele cu duş­manii, pe celălalt ţărm al Dună­rei, se vor înturna ţinând, în un­ghiile sângerate, dreptul lor de train îndestulat şi dreptul ţării umilite până azi. Rdo, dreptul de­ a interveni în cazul in care, în acest conflict, interesele austro-ungare ar fi lezate. In asemenea caz ea îşi va lua întreaga libertate de acţiune. Italia a făcut restricţiuni analoge şi Germania, deşi aprobă în totul iniţiativa franceză, crede ca şi Austria că puterile nu pot să-şi lege necondiţionat mîinile. Astfel, ne-intervenţiunea nu este, în realitate, admisă de toate marile puteri de­cât cu restricţiuni care dovedesc că atitudinea Triplei­ Alianţe va atârna de împrejurări. Ceea ce este câştigat este numai a­­tâta: că, marile Puteri nu vor interveni în luptă. Aceasta se poate garanta numai în ca­zul în care marile puteri vor rămânea în credinţa că teatrul răsboiului trebuie să fie cantonat în Balcani. In ce priveşte atitudinea Rusiei ea este în totul de comun acord dictată de preocupările cari stau la baza propunerii franco-engleze. De aceia presa oficioasă a şi fost autorizată să declare ca lipsită de ori­ce temei informaţiunea, răspândită in străinătate, după care Rusia ar urma să procedeze fără întârziere la mobiliza­rea armatei ei. In Rusia n’a fost vorba nici macar de o mobilizare de încercare şi mişcările mi­litare la care s’a făcut aluziune nu sunt de cât exerciţiile obicinuite pe care le fac rezerviştii în vara fie­cărui an. Bulgarii au opus rezistenţa la trecerea Dunărei Bucureşti.—Ziarele din Capitală apărute astăzi dimineaţă dau senzaţionala ştire că la trecerea Dunărei de către armata română, bulgarii s’ar fi opus. In unul din punctele prin cari a trecut armata romînă, Bulgarii au atacat trupele de acoperire, încercînd să distrugă lucrările podului de pontoane. Soldaţii români au răspuns cu ultima violenţă, aşa că în cîteva momente podul a putut atinge ţărmul bulgar. Artileria noastră şi-a făcut întreaga datorie, re­ducând la tăcere artileria bulgară. Bulgarii s au predat. „Universul­" în ştirile particulare ce a primit, anunţă că rezistenţa armatei bulgare, s’a produs în două puncte, la Rusciuk şi Nicopoli. La Rusciuk artileria română a răspuns ener­gic artileriei bulgare, aşa că în cele din urmă Bulgarii au arborat drapelul alb. Conferinţa de la la Palat Bucureşti.—In locul consiliului de miniştri ce urma sa se ţină aseară, a avut loc la Palat o lungă conferinţă, la care au luat parte numai d-nii Maiorescu, Take Ionescu şi Marghiloman. In această conferinţă s’a avizat asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru acoperirea nevoilor Statului şi a particularilor mobilizaţi. Suveranul a fost pus în curent cu tot ceia ce guvernul a făcut în a­­ceastă privinţă. S-a discutat şi asupra acţiunii militare a României şi M. S. Regele a avizat că ea nu trebue să se mărginească numai la ocuparea liniei Tur­­tucaia-Balcic. DESCHIDEREA PARLAMENTULUI Bucureşti.­Toţi deputaţii şi senatorii au fost încunoştiinţaţi oficial că Corpurile Legiuitoare sunt convocate în şedinţă extraordinară pe ziua de 3 iulie. Parlamentul va lucra o singură zi şi, dacă va fi nevoie, se va ţine şi o şedinţă de noapte. Scurta convocare a Parlamentului e motivată de preocuparea de a nu distrage pe miniştri de la­ mersul evenimentelor din afară. Proclamarea stârii de asediu. Bucureşti.—In şedinţa Corpurilor Legiuitoare care va avea loc Mercuri, se va cere votarea stării de asediu Probabil că pănă Sîmbătă starea de asediu va fi proclamată. Acţiunea militară a României Bucureşti. Din sursă guvernamentală se asigură că acţiunea militară a României nu se va mărgini la ocuparea liniei Turtucaia-Dobrici-Balcik. Scopul acţiunii militare fiind nu numai rectificarea frontierei, ci garanta­rea echilibrului balcanic, aşa cum îl doreşte ea, armata va înain­ta şi peste această linie. Guvernul Bulgar protestează contra României Bucureşti.—Guvernul bulgar a protestat la cabinetele europene contra în­trărei trupelor române în Bulgaria. D-l Titu Maiorescu a raportat însă M. S. Regelui că pănă acum nici o Putere n’a obiectat nimic contra României şi a acţiunei ei militare.

Next