Mişcarea, august 1913 (Anul 5, nr. 175-199)

1913-08-01 / nr. 175

tiţi cu nesaţ căci va fi de­cât de scur­­a durată... Haideţi domnilor conservatori, aţi trins momentul, trenul tachist a­deră­­at, mergeţi Înainte! cu teleguţa dum­­nevoastră... Haide domnule Tache Ionescu, ia-ţi Ai mai de­vrem­e toiagul pribegirei sin­gur, ia-ţi puţinii dulăi cari ţi-au mai vâ­­nas credincioşi şi cearcă să-ţi mai mâni norma din urmă, de astă dată pe un Irura mai sigur, deschis, pe drumul ru­­jinei, deznădejdii, a căderii... Fii şi d-ta odată filozof.. Succesul­­-tale se reazarcă pe cele două cu viole...A­i fost, sau nu a fost..., la care moşnea­gul pe care l’ai cocoţat acolo sus, cli­pind şiret din ochi, şopteşte radios la urechea d.-lui Morghio­oman,' nici nu va fi.­.. Noi avem multă răbdare, şi... aştep­tăm.... G. rr. ţ. M. Interneval d-lui Beldiman Dl Beldiman, ministrul României la Berlin, a acordat următorul interview zi­arului „Tugu. Cu pacea de la Bucureşti începe o nouă epocă, odată cu repartiţia ţărilor în Balcani, repartiţie care este urmarea primului războiu balcanic. In momentul încheierei păcii, care tre­buie să sperăm, că va fi pentru toţi participanţii restabilirea bunelor relaţi­­uni durabile, nu trebuie de criticat tre­cutul ; trebue, să se exprime, mai bine, dorinţa sinceră, pe care popoarele bal­canice, după un războiu atît de greu, să şi deie din nou mina, pentru a face să se înceapă o eră de conciliară şi de martră comună. Prin intervenţia sa militară şi diplo­matică, făcută de acord cu marele pu­teri, România a fost chemată să asigure pacea. Ea putu, cu atit mai bine, să se consacre acestei întreprinderi, cu cît po­­ziţiunea şi interesele sale sînt în afară de rivalităţile speciale care separă cele­lalte popoare balcanice. Viaţa şi desvoltarea culturală a po­poarelor reunite pentru a Încheia pacea, găsesc ce­a mai mare garanţie in împre­jurarea pe care tendinţa unei naţiuni de a domina politiceşte pe celelalte, a înce­tat să tubure raporturile reciproce şi va face să domnească, în loc de gerosie şi de neîcredere, încrederea mutuală. Dacă a fost posibil să se învingă greutăţile cele mari cari pănă în ultimul moment se opuseră ca să reuşească negocierile, după cum toată lumea o recunoaşte, apoi meritul cel mai mare, revine perso­nal Regelui Carol, care, prin succesul Conferinţei la Bucureşti, a încoronat o­­pera vieţii sale consacrate României în timp de aproape jumătate de secol. Cu privire la evoluţiunea lucrurilor în Balcani şi în special la alianţa balcanică, care preocupă într’ufi grad atât de mare opinia publică, dl. Beldiman a făcut d­e­­claraţiunea următoare: Toate combina­­ţiunile, care apar pe ici-colea, în presa europeană, au tendinţa de a grupa sta­tele cari au semnat pacea de la Bucu­reşti, fie in sensul triplei alianţe, fie în acela al triplei înţelegeri. Noi nu vota putem, inzista destul asu­pra faptului pe care astăzi trebuinţa de repaos şi de pace este din acest punct, dominantă, la popoarele balcanice, care nu se vor ocupa, mulţi atu de acum îna­inte, de cît de ele înşişi. Dacă se ţin în §râmâ SâCflflCiile de oameni şi de bani cari s’au făcut în tim­pul acestor două groaznice războaie, a­­tunci numai, se poate înţelege cît de mult timp de acum înainte trebuie să se evite combinaţiunile politice. Apoi a­­ceste popoare atât de epuizate prin răz­boiu, vor trebui să îndeplinească marile datorii ale păcii, nu numai în regiunile care le posedă, dar şi în acelea pe care le-au cucerit. Sunt de rezolvat mari pro­bleme economice şi culturale. Pentru a duce la bun sfârşit aceste toate, li tre­buie linişte şi timp. La toate discuţiu­­nile cu privire la noua alianţă balcanică, nu se poate respunde de­cât aşa : „A­­lianța­ va fi pacifică, sau nu va fi*. ­rupei bulgare datoria de a nu se arăta ruşnaânoc­sâ faţă cu trupele române. In potriva tuturor aşteptărilor, s’au semnalat insă cazuri, nu numai de ati­tudine duşmănoasă, dar chiar de atacuri pe furiş cu mâna armată din partea lo­cuitorilor contr­a soldaţilor şi ofiţerilor­ noştri. Nu rare ori se trag focuri noaptea a­­supra convoiurilor noastre, iar in ulti­mele zile un ofiţer a fost rănit cu trei focuri de revolver in vecinătatea satului Lipniţa, ia altul de asemenea a fost rănit în apropiere de Lucoviţ. Asemenea fapte nu pot fi cu nici un preţ îngăduite. . Invit de aceea populaţiunea de a se abţine dela porniri duşmănoase faţă cu trupele române, şi se aduce la cunoş­tinţa obşteasca cum câ se vor­ lua ma­surile cele mai severe in contra făptui­torilor şi complicilor, făcând răspunză­tori de orice atentat şi pe aceia cari ar fi put­ut să-i oprească şi nu S’au oprit. Comandantul de căpetenie al armatei. FERDINAND Principe al României Şefii statelor Balcanice şi i.S. Regele Caro! Telegramă Regelui Serbiei. — : Telegramele Regilor Ferdinand al Bulgariei şi Constantin al Greciei Omagii aduse M. S. Regelui şi ţârii Cu ocazia semnarei definitive a proto­colului prin care s’a restabilit pacea in Balcani, şefii statelor Balcanice, au a­­dresat telegrame M. S. Regelui, prin care i se mulţumeşte pentru munca de­pusă în realizarea cit mai grabnică a păcei, atât de mult dorită de toţi. Telegrama Regelui Serbiei: Aflăm din telegrama preşedintelui Meu de consiliu că tratatul de pace a fost semnat in capitala Majestâţei Voastre, cred de datoria Mea de a exprima Ma­­jestăţei Voastre toată recunoştinţa Mea pentru primirea atât de curtenitoare ce a bine­voit să facă plenipotenţiarilor Mei, şi pentru concursul luminat al Majestă­­ţei Voastre şi al guvernului său în ve­derea unei grabnice restabiliri a păcei, bazată pe echilibrul balcanic. Primul tratat din Bucureşti de acum 100 de ani a pus temelia existenţei in­ternaţional© a Serbiei liberate de sub ju­gul otoman de Bunicul Meu, şi de cola­boratorii lui. Prezentul tratat va inau­gura, nădăjduesc, o eră de muncă consa­crată pe deantregul prosperităţii popoa­relor noastre. Am mulţumirea de a a­­minti în aceste momente că raporturile între România şi Serbia au fost în tre­cut totdeauna însufleţite de simţiminte de prietenie şi de vecinătate, din cele mai cordiale. Solidaritatea intereselor co­mune ne fac să sperăm că în viitor a­­ceste relaţiuni vor fi încă şi mai intime. PETRE Telegrama M. S. Regelui Greciei:­­ Mulţumesc din toata inima Majestatei Voastre pentru telegrama prin care îmi anunţă semnarea păcei. Nu voi uita nici­­­odată chipul cum Majestatea Voastră s’a­­ purtat faţă de Mine în timpul acestei 8 perioade glorioase şi dificile şi îi mulţu­mesc nn deosebi pentru urările de pro­păşire paşnică ce face pentru ţara mea. Sacrificiile au fost enorme dar gloria şi faptele dobândite sunt demne de ele. Sunt cu totul mişcat de expresiunea sentimentelor afectuoase ale Majestâţei Voastre, şi o asigur de cea mai vie şi intensă dorinţă a Mea de a vedea res­­trângându-se raporturile dintre ambele noastre ţări, şi voi lucra la aceasta din toate puterile Mele CONSTANTIN Telegrama M. S. Regelui Bulgariei: Ţin să mulţumesc Majestâţei Voastre pentru cordiala telegramă ce mi-a adre­sat la încheierea actului care pune ca­păt unei perioade tragice în istoria po­porului Meu, şi in timpul căreia, după ameţeala victoriilor strălucite a cunoscut incercările cele mai crude şi îngrămădi­rea tuturor nenorocirilor. De aci înainte în pacea întăritoare şi muncă continuă vom căuta uitarea relelor şi pregătirea unui viitor mai bun. Trebue să recunosc că sforţărilor continue ale Majestăţii Voastre şi colaborărei guvernului Său, datoreşte lumea sfârşitul acestui război sângeros şi devastator, şi Vă exprim recunoştinţa mea şi a poporului Meu. Mă bucur că această operă umanitară şi înţeleaptă constitue punctul de plecare al stabilirei relaţiunilor de prietenie şi de bună vecinătate dintre ambele noastre ţări, relaţiuni ce Eu şi guvernul Me­u, le dorim şi pe care ne vom sili să le facem mai intime de­cât un trecut. Nădăjduesc că Majestatea Voastră, care Mi-a dat dovezi de simpatie şi d© afecţiune şi care se inspiră de la aceleaşi simţimente ca şi Mine, Mă va ajuta să şterg repede urmele dureroase ale eve­nimentelor recente şi să desvolt, pe baza unor relaţiuni de strinsă prietenie intre România şi Bulgaria, propăşirea popoa­relor noastre. FERDINAND Telegrama M. S. Regelui Muntene­­grului: Preşedintele consiliului Meu de Miniş­trii, delegat la conferinţa de la Bucureşti, mă n­ecunoştiinţează că pacea între Sta­tele balcanice a fost semnată in fru­moasa capitală a României, sub bine viitoarele auspicii ale Majestăţei Voas­tre. Aceasta pace, eveniment conside­rabil in viaţa Statelor balcanice, la care numele Majestâţei Voastre va rămâne legat pentru totdeauna, va forma o eră nouă pentru fericirea ulterioară şi des­voltarea intelectuală şi economică a po­poarelor din Balcani, care trebue să fie­­ pururea unite. Felicit din toată inima pe Majestatea Voastră de acest rar suc­ces pentru care li exprim recunoştinţa Mea. NICOLAE­­ proclamaţia generalismului român către populaţia bulgară A. S. Prinţul Ferdinand al JRomâniei, generalisimii armatei române, a adresat proclamaţia de mai jos către populaţia bulgara din zona de operaţiuni. Această proclamaţie s’a tipărit in lim­ba bulgara şi a fost afişată in toate sa­tele din zona de operaţiuni a armatei române. Plevca, 28 Iulie 1913 Proclaraatiune * Populaţia bulgară a fost chiar de la început pusă în cunoştință ut armata româna a intrat în Bulgaria ca sa pună capăt unei stări de lucruri apăsătoare şi pentru locuitorii acestei ţâri. Trupele noastre nu au paşi, deci pe pământul Bulgariei cu duşmănie pentr­u­ poporul bulgar, iar autorităţile militare şi-au dat necurmat silinţa ca sâ uşureze cât mai uiult sarcinele şi neajunsurile ce duc nelipsit cu sine operaţiunile de războiu. S’a ordonat ca tot ceea ce se ia pen­tru armata, să fie plătit şi nu se ia de cât prin autorităţile administrative lo­cale, iar pe de altă parte toate reclama­­ţiunile şi contestârile au fost ascultate cu bunâ-voinţa şi s’a dat satisfacţiune chiar pănă şi celor neîntemeiate. Trupele bulgare car­i s’au predat nouă, au fost puse in libertate, lăsându-se oa­menii să meargă la căminele lor. O asemenea linie de purtare din par­tea armatei noastre, impune și popula- ...... —-— ■­­...... Informaţii : Regele Ferdinand al Bulgariei a telegrafiei M­­Sale Regelui Carol Im­ul­­ţuminc, pentru că prin înţelepciunea Suveranului nostru şi a guvernului ro­mân s’a pus capăt prin actul de la Bucureşti unei tragedii. Suveranul Bul­gariei îşi exprimă dorinţa ca o cât mai strânsă prietenie să se lege în viitor între România şi Bulgaria.­­ Eri s’au efectuat la Constanţa ale­gerile comunale pentru c­olegiul I-iu, fi­ind în frunte lista naţio­na­l-liber­ală care a întrunit 212 voturi, faţă de 74 voturi întrunite de lista conservatoare-democra­­tă şi 167 cta conser­vatoare. * Din cercetările făcute, în ceia ce privește începutul de incendiu declarat in str. Apeduc Nr. 2, s’a găsit în po­dul casei, mai multe cârpe unse cu gaz. Căzând banueri câ proprietarul casei ar fi dat singur foc, a fost arestat. * Amicul nostru, dl. Theodor Vasi­­liu, fost depelat, împreună cu d-na, au plecat în strâinâtate, unde vor petrece vacanţa. „ Azi dimineaţă a fost adus in loca­litate corpul defunctei Emma Brumă, fiica defunctului dr. Philippescu şi a d-nei Mustea soţia amicului nostru Al M­us­­tea din Roman. înmormântarea a avut loc azi la ora 5 în cavoul familiei. Condoleanţele roasl’e întristatai fa­­imlu.­­ I. P. S. Mitropolit Gherasimos al Cob­anului, va vizita in ursul saptâmi­­nei viitoare, mănăstirile din Moldova, cu care ocaziun­e va vizita şi laşul. După toate prob­lemit­aţile I. I.S. Mi­tropolit va fi oaspetele I. P. S. Mitropo­lit Pim­en.­­a Dr. dr. Stoian C. de la spitalul Sft. Spiridon, a fost detaşat la laboratorul de bacteriologie din oraşul Brăila, pe tot timpul cât va dura pericolul holerei.­­ Arendaşul B. Lebel, aflându-se în trenul accelerat Iaşi-Bucureşti, in apro­piere de staţia Vaslui, i s’a furat un portofel cu 3 hârtii a 100 lei, un carnet de abonament pe C. F. R. c­. I-a, un paşaport, două poliţi, una a 7000 şi alta de 2000 lei, precum şi un carnet cu note comerciale.­­ Serviciul apelor având nevoie, de un număr de tuburi de oţel cu t­urse sudate, s’a făcut cunoscut la mai multe f­abrici din localitate, să-şi formuleze 0­­fdatele.­­ Eri a avut loc la Primărie o cons­fătuire a directorilor şi directoarelor de şcoli primare din oraş, la care a luat parte şi ut. Ambel Cu eu. S’a discutat ch­stiunea mobilier­ului ne­cesar şcolilor primare şi pent­ru care s’a acordat suma de 2300 lei. S’a numit in acest scop o comsiune conipusă din d-nii D. Saibelaresiu, Ce­zar Tăzlăorou şi Cucu­, care vor repar­tiza suma necesară fiecărei şcoli. „ Mâine va avea loc la Mitropolie, o consfătuire a membrilor sp ritualului consi­storiu, cu care ocazie se vor dis­cuta diferite chestiuni interne, p­recum­ şi alcătuirea r­stelor de procese ce ur­mează a se judeca.­­ Pacea fiind restabilită, Mitropolia Moldovei a hotărât se acorde coneedu preoţilor din Eparohie.­­ E­tnomul I. Tinco ca protoereul Ju­deţului, obţinând un concediu de­ o lună de zile, va pleca la O­dessa şi Moscova. * Faţă de primi­nd­a holerei, care tot mai mult ne ameninţă, m­inisttrul de i­n­­terne a ordonat, închiderea tuturor bal­aurilor şi targurilor periodice. * Grădina Cuza Vodă. Astăzi Mer­­curi 31 Iulie 1913 splendid program de fim m­atograf va debuta şi celebra dan­­satoare inter­naţională D-ra CHIÁRINA SESPREN cel mai mare număr de atracţie de la Majestic din bucureşti va dansa : 1. ORIENTALE. Dansul voalului 2. AMERICAN. Dans original 3. NAPOLITANA. Dans caracteristic la caz de timp nefavorabil reprezen­taţia are loc în sala Cinema­ Modern. ULTIMA OARA — Telegramele Agenţiei Romíne — Ordinul­­ zi al Regelui Fetru­­ Turcii se întăresc la Kirkilisse­ jj Chestia insulelor Egeice. Răzvrătirea triburilor Al­baneze. Logodna principelui Alexandru al Serbiei. Belgrad. — Regele Petru al Ser­biei a adresat armatei Sârbe ordi­nul de zi următor: Eroi­­lei­­ pacea a fost încheiată la Bu­cureşti, prin această pace a fost deasemenea stabilita şi graniţa nouă, Sîrbo-Bulgara, care afară de terito­riile cucerite în războiul contra Turciei, cuprind de asemenea a­­ceastă parte însemnată din Mace­donia, în care se găsesc localităţile importante ca Egri-Palanca, Krotovo, Coceana, Istip, Petsovo, Adovici, Tzaredozelo, Ud­ran cu o parte din lacul Donau. Eroi! prin sângele vostru, prin eroizm şi abnegaţie, voi şi glorioa­sele voastre victorii a­ţi făcut ca Serbia să-şi desăvârşească visul ei secular, a răzbunat Cosova şi spă­lat pata de la Stivniţa. Aţi justificat toate jertfele pe care poporul şi le-a impus în mod vo­luntar în acest război. Aţi justificat speranţele coman­dantului vostru a­ţi făcut ca Serbia să devină cunoscuta în lumea în­treagă, ca cea mai eroica şi glori­oasa armată. In curînd va urma ordinul meu de demobilizare. Cu bucurie va ve­ţi înapoia la vetrele voastre. Mi se rupe inima cînd mă gîndesc că numeroase fa­milii nu vor m­ai vedea eroii lor căzuţi pe cîmpul de onoare. Veşnică glorie eroilor căzuţi pe cămpul de onoare, celor care au dat sîngele şi viaţa lor pentru fe­ricirea şi mărirea Patriei. Voi eroi supraveţuitori, care aţi biruit toate obstaculile vă ve­ţi re­întoarce pe lingă ai voştri spre a continua munca voastră şi se vă odihniţi pe gloria voastră încunu­nată de flori. Să trăiască viteaza şi nebiruita Mea armata. s.s. PETRU Londra.—Agenţia Reuter află că ambasadorii Franţei şi Halter ■au primit azi dimineaţă autori­zarea din partea guvernelor lor de a adera la formula propusă de Sir Grey în chestia insulelor Egeice şi să comunice lui Grey această hotărâre. Această afacere fiind regulată s’a hotărât că nu mai era nevoe de o altă şedinţă cel puţin până când diferitele comisiuni vor fi terminat lucrările lor. if Sofia.—Agenţia bulgară află că du­pă informaţiunile primite la cartierul general bulgar, turcii se întăresc la Kirkilisse.* Cetinge. —Biroul presei desminte şti­rea după care triburile albaneze Noti şi Gruda s’ar fi răsvrătit în contra Muntenegru ui. E adevarat numai că agenţii provo­catori au fost trimişi din Scutari la triburile de mai sus, dar încercările lor au fost zadarnice. Belgrad.—Biuroul presei declară ca invenţie tendenţioasă ştirea zia­relor despre despre logodirea prin­cipelui Alexandru al Serbiei cu prin­cipesa Elena a Greciei, flota Bulgăriei Sofia.—Se afirmă cu certitudine că guvernul bulgar, a adresat ma­rilor puteri o notă prin care de­clară că Bulgaria aşteaptă salva­rea de la mărite puteri, şi că ele nu vor ratifica tratatul de la Bu­cureşti de­cât după ce va fi fost revizuit. Rectificarea graniţei albaneze Londra. — In conferinţa ambasa­dorilor de eri s?a discutat rectifi­carea graniţei de nord a Albaniei? cerută de M­untenegru. Această rectificare a fost apro­bată de Sir Grey, Cambon şi Ben­kendorf, rămânând a fi supusă a­­probarei celorlalte guverne, împăratul Wilhem şi pacea în Balcani Berlin.—Ziarele de aci discută cu aprindere rolul ce Ta avut Împăra­tul Wilhelm în chestia păcei şi că în tot timpul tratativelor din Bucu­reşti, a fost în legătură permanentă cu ministrul de externe, german. Miniştri germani din Sofia, Bu­cureşti, Belgrad şi Atena au desfă­şurat o activitate febrilă în tot tim­pul tratativelor. Meetingul femeilor bulgare Bucureşti (ora 4 p. m.). O tele­gramă din Sofia anunţă că feme­­ele bulgare întrunite într’un me­eting, au votat o moţiune prin care spun că pacea din Bucureşti e un act de extorsiune şi apelează la Puteri pentru revizuirea tratatului şi a stabili altă bază pentru o du­rabilă pace în Balcani. Schimb de telegrame între Frantz Iosif şi I. S. Regele Carol Bucureşti (ora 4 p. m.), împă­ratul Frantz Iosif, a trimes Rege­lui Carol, următoarea telegramă : Rog primeşte felicitările mele cele mai cordiale cu prilejul ope­rei de pacificare săvîrşită sub con­ducerea Ta, operă care a pus ca­păt vărsării de singe şi ai asigu­rat pacea ţerii tale. Ca şi în trecut, Voiu purta şi în viitor cel mai viu interes pentru toate cele ce vor urma şi a con­tribui la binele tău şi al ţări Tale. FRANTZ IOSIF M. S. Regele Carol, a respuns la aceasta prin următoarea tele­gramă : Felicitările tale atît de cordiale şi călduroase, precum şi partea ce o iei la încheerea păcii. M’a bu­curat foarte mult, şi-ţi mulţumesc pentru această nouă dovadă de prietenie, ce mi-ai aratat în mo­mentele grele. Facă Ceriul ca pacea de acum să fie durabilă şi să readucă în sfîrşit, pentru binele statelor noas­tre, liniştea in Balcani, atît de crud încercată în ultimii ani. Interview cu d. Emil Costinescu București fora 4 p. m­.­D-l E­­mil Costinescu, a acordat un inter­­vino corespondentului din Bucureşti a ziarelor „Berliner-Tageblatt“ şi „Il Secollo“. Acest interview va abate în nu­mărul de mâine al „Viitorului“. Iată unele din declaraţiile mai importante făcute de d. Costinescu : In chestia ţărănească: » D-l Costinescu spune că toată grija partidului liberal-naţional se îndreaptă acum înspre ţarani. Ceea ce s’a făcut azi, s’a făcut prin po­pulaţia de la ţara. Ţaranii au dat dovada de mai mult entuziasm de­cît orăşenii. Taranii sînt adevara­­ta ţară, ejar situaţia lor este into­lerabila. Statul, nu mai poate rămîne ne­păsător. Taranul e un element admirabil, ar trebui luat în seama şi să fie făcut şi el adevarat cetăţean. S’a făcut o lege agrară, dar a­­această lege a ramas literă moarta. Partidul liberal-naţional va veni cu noi legi şi-l vom face pe ţaran să participe la adevărata viaţa ce­tăţeneasca, făcând reforma electo­rală. Legislaţia viitoare se va ocupa de populaţiunea de la ţară. Asupra situaţiei guvernului D-l Costinescu a spus categoric, că situaţia actualului guvern ar fi bună în urma reuşitei intervenţiei Ro­mâniei în Balcani, dar sînt multe dezbinări în sinul guvernului, din care cauză este ameninţat. Partidul liberal-naţional nu va duce campanie pe chestia externă, pentru că nu avem nimic de reproşat. Vom afirma un program de re­­orme care trebuiesc introduse nu­­mai­de­cît. Guvernul n’are durată din cauza neînţelegerilor din sinul său. Un nou guvern de colaborare sau un guvern Take Ionescu, e imposibil. Un guvern conservator, ar fi, însă, de foarte scurtă durată. Partidul liberal-naţional e gata să primească puterea, şi o va primi. în chestia evreiască In chestia evreească, dl. Costinescu a Acut­ declaraţiuni foarte importante. Am convingerea, a spus dl. Emil Cos­­tinescu, că se va schimba şi situaţia lor. Nu este admisibil ca toţi evreii care se găsesc astăzi în armată şi care au luat parte la operaţi­unele ei, să nu li se a­­mrde cetăţenia romînâ. Prin participarea lor în campania ac­tuală, ei au dat ţării cel mai mare tribut sei puteau da; prin urmare trebuie­­să li se dee toate drepturile cetăţeneşti. Cred, a spus dl. Costinescu că o Ca­meră de revizuire a Constituţiei, va pu­tea vota un articol unic în care să fie înglobaţi toţi evreii cari au luat parte in campania actuală a armatei. Demisia d-lui Brăteanu Tot ce s’a spus de demisia d-lui­­. I. C. Brăteanu din şefia parti­dului Liberal-Naţional, e cu desă­vârşire inexact, ca şi informaţiu­­nile despre neînţelegerile din sinul partidului liberal. A fost o părere personală, a mea, zice d. Emil Costinescu, că liberalii puteau întră într’un gu­vern naţional chiar sub d. Maio­­rescu. Partidul liberal, însă, n’a admis această părere a mea, şi eu m’am­ supus. Guvernul Naţional Asupra unei promisiuni făcute de M. S. Regele pentru formarea unui guvern naţional, n'a fost de cât o dorinţă a Regelui; n’a fost însă, nici un moment, vorba des­pre modalităţile in care s’ar fi putut­ face un asemenea guvern, Politica Austro-Ungariei Asupra politicei Austro-Ungari­a. Costinescu declară că politica de la Viena e vexatorie pentru Romănia, şi dacă ea va continua atunci Romănia se va îndepărta de Austro-Ungaria, cu care to­­tuşi doreşte a trăi în termenii cei mai buni. Or- Aspasie Macard­fiîscli Asistenta clinicei infantile spe­cialistă în bol* «le copii - Str. LASCAR CATARGIU — I GRIG. DIMITRESCI) J |i Prof. universitar—fost magistrat ^ $ == AVOCAT« I li s’a mutat în strada. Buzdugan ^ H (Fasole Teodor) | % Consultaţiiim 7 — 8 seara tg ANUNCIU Aduc la cunoştinţa onor. public, rfi am pus in vinzare, poama coapta ila culoare verzui, busuioacă, bine coaptă, la magaziei© D­ior farmacov şi viş-a-gia de cofetăria 'luth, cu 2 lei kile. Anton D. Pat­roşeau n Viticultor Tomeşli Vînzara o vie !­ă tare vie americană pe rod, cast, cramă, fânaţ, livadă, pădure, si­tuată în comuna Aroneanu, cotui­a Şorogari. A se adresa ra A­ţia ziarului. — din Iaşi — De­­nviciriat. Crâşma supranumită „Anghel“ din strada Anastasie Panu No. 77 ocupată astăzi de d. N. Nedelcu, este ce­dat cu chirie de la 26 Octom­brie 1913. Amatorii pentru închiriere vor pre­zenta ofertele lor până la 20 August st. v., însoţite de câte o garanţie de una mie lei, la oficiul Creditului Urban din Iași, în toate zilele de lucru, de la oarele 10 dim., pănă la ora 1 p. m. Direcţiun­ea. Prepenicar rusă­ cumpăr. A se adresa la Pitro Bel.

Next