Mişcarea, decembrie 1913 (Anul 5, nr. 273-294)

1913-12-01 / nr. 273

cat­ ochii în juru-i, pentru a-şi descoperi vrăjmaşul, pe cauzatorii mizeriilor lui, şi a dat cu ochii peste proprietarii de moşii. De aci începe ura şi desnădejdea grămădită în sufletul lui contra celui cu avere. Starea lor sufletească este prin urmare foarte accesibilă relelor îndemnuri, cari de altfel nu le lipsesc. Iată cum a isbuc­­nit revoluţia din 1907. Dacă ţăranul nu răuşeşte prin ură, prin violenţă, aşa cum s’a întâmplat la 1907, el cade din ce în ce mai jos, lene­­vindu-se, lăsându-se decimat de boale, de degenerare fizică. Vin apoi alte rele: exodul la oraşe şi emigrarea, pe cari eu doresc să le putem preîntimpina. Când îndrumarea spre oraşe este o cerinţă nouă de apti­tudini, de progres, ea este un bine; cînd însă întregi familii, vin la oraşe, ea este o nenorocire dublă; ea depopulează sa­tele, şi înmulţeşte gurile de hrănit la o­­raşe, cu toate riscurile faptului. Conferenţiarul analizează această stare de lucruri din Franţa şi Anglia, care stare de lucruri a dus la expopiere în Irlanda. La noi, continuă conferenţiarul, nu se ştie dacă într'un viitor apropiat ţăranii nu vor lua drumul em­igrării, satele noas­tre trăesc foarte strânse între ele şi foarte izolate de oraşe. Este de ajuns prin urmare ca câţiva să dea exemplul, căci curentul va lua repede proporţii. Aceste rele trebue să fie din vreme preintimpinate; trebue să evităm şi e­­venimente ca la 1907, şi exodul la oraşe şi emigrarea. Noi avem datoria să lup­tăm pentru întărirea neamului, nu pen­tru slăbirea lui. Părerea mea este că relele semnalate se pot înlătura, legând pe cât mai mult de pământ pe ţărani, cari să devie apoi zidul de apărare al proprietăţii mari. Este deci o­ datorie de onoare din par­tea marilor proprietari, de a da din pri­nosul lor, pământ la ţărani, căci, roade bune vor culege deopotrivă şi unii şi alţii. Eu aşi schimba cuvântul de expropri­ere în acela de impământenire. Cum să se dea pământ la ţărani, cum să se facă această împământenire ? Reforma trebue îndeplinită aşa fel ca ea să dea cât mai urgente resultate con­crete şi în acelaş timp să asigure viito­rul. Ea să se aplice în acelaş timp în toată ţara şi să se dea pământ de că­tre toţi marii proprietari în următoarea progresiune : Proprietarii a cel puţin 100 h. să fie scutiţi de expropiere. De la 100 la 500­­ h. cele dintâi 100 scutite, iar din rest­­ să se expropieze la la sută. De la 500 h. în sus, reducerea marei proprietăţi să fie făcută în progresiune de 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90 şi 100 la sută la fiecare grupă de 100 h., afară de cele dintâi 500­ h. la cari se vor scuti prima sută şi asupra restului de 400 h. să se expropieze 10 la sută. Dacă s’ar urma această modalitate de expropiere, s’ar da ţăranilor un milion de hectare rămânând marei proprietăţi 2 mii. 800 mii hect. Principiul acestui fel de expropiere va trebui să fie înscris în Constituţie pen­tru a fi la adăpost de eventuale Schim­bări. La fixarea acestei modalităţi­­am a­­juns plecând de la întâlnirea a două prin­cipii opuse: să se dea cât mai mult pă­mânt, ca să se arate că este vorba de o reformă serioasă şi să nu se atingă marea proprietate, care este singura ga­ranţie şi singurul miloc care să asigure şi să înlesnească progresul cul­turei agri­cole la noi în ţară,­­ împământenirea aceasta, ar urma să fie efectuată în maximum un an de la data inscrierei ei în Constituţie, prin o stabilire provizorie de către comisiuni provizorii. Aceste comisiuni ar fi compuse din inspectorul agricol respectiv, judecătorul respectiv, administratorul­­financiar res­pectiv, un proprietar şi un ţăran. Hotă­rârile ei vor fi cu recurs la o comisiune superioară, fixându-se pentru aceasta cât mai puţine forme. Azi instanţele judecă­toreşti sunt prea mult ocupate şi în a* fără de aceasta ele oferă prea multe po­sibilităţi de tărăgăneală, în plus că­­nu pot fi competente în asemenea materie. Parcelările, să fie făcute de către ofiţerii topografi. Dacă s’ar mobiliza toţi ofiţerii topografi în rezervă, parcelările ar putea fi complect terminate în cel mult 7 ani, rămânând bine înţeles că pământul ar fi dat de la început în exploatarea provi­zorie a ţăranilor. Parcelarea s-ar face în loturi de cinci hectare, cât cred că ar fi suficient să producă atât ca să se asigure şi hrana proprietarului cât şi plata ratelor­­de cumpărare. In fixarea preţului, să se ţină seamă de valoarea pământului în anii 1913— 1914 din regiunile respective. Plata va fi făcută astfel: Proprietari­lor cari vor primi, li se vor da de către Cassa Rurală,—care ar deveni instituţie de stat—, un titlu nominativ şi rambur­sabil prin anuităţi în timp de 50 ani şi cu dobândă de 6 la sută pe an. Aceste titluri, vor putea fi transformate în obli­gaţiuni la purtător de către Cassa Ru­rală, vor putea fi lombardate la Banca Naţională sau la Casa de Depuneri pen­tru 50 la sută. Celor cari nu vor primi titluri nominative, li se vor da obligaţi­uni la purtător tot de către Cassa Ru­rală, rambursabile prin tragere la sorţi în timp de 50 ani şi purtând o dobândă de 5 la sută pe an. La rândul ei, Casa Rurală va rămâ­ne datoare creditului rural pentru par­­tea respectivă din datoria respectivă i­potecară a proprietarului pământului dat la ţărani şi va încasa In acelaşi timp de la ţărani plata pământului in rate rambursabile în 60 ani cu o dobândă de 5 la sută, rămânând ca diferenţa de dobândă să o plătească statul. Va trebui apoi ca reforma să fie com­plectată prin limitarea dreptului de suc­cesiune, de donaţiune, abintestat sau testatoare pentru pământ rural, numai la părinţi, copii, fraţi, soră şi nepoţi existenţi în momentul deschiderei suc­­cesiunei. Proprietatea mare să fie limitată pe viitor la 2000 hectare ; să se interzică micului proprietar de a împărţi lotul de 5 hect., să se îndrumeze ţăranii spre o producţiune mărită la cari să fie ajutaţi de creditul agricol şi de înfiinţarea unui credit ţărănesc şi să se ajute ţăranii pentru crearea unei industrii agricole şi casnice in care scop să se înfiinţeze în fiecare sat sau la cel mult două sate câte o fermă model compusă din 10 hect., pe cari statul să le dea pe un timp a­­numit în exploatare gratuit absolvenţi­lor şcoalelor de agricultură, cărora în schimb să li se pue obligaţiunea de a fi îndrumători practici şi reali ai ţăcă­ni­­ei. Cu aceasta d-l Pietrari­ şi-a terminat conferinţa sa. In tot timpul dezvoltării subiectulu­i conferenţiarul şi-a susţinut fiecare părere cu numeroase date, lumi­nând admirabil toate chestiunile ce le aducea la discuţiune. D-sa a fost călduros aplaudat şi feli­citat de numeroasele persoane cari l’au ascultat. In curând d­e Pietrarii va da la lu­­mină o lucrare specială tratând această chestiune. -------------------------------------------------- C­h. Sandulescu - AVOCAT — S’a mu­tat din strada S. Gane 24 in Hhr. PACHTRAKI 16 Orele de consulta fie 8—10 dimi­neata si 7—9 seara ­ H. G. NICOLEANU , DOCTOR IN DREPT | AVOCAT­­ I STRADA SEULESCII NO. 8. | CURA — Cea mai raţională de UNT DE PEŞTE Pentru ADULŢI ŞI COPII E NUMAI ACEA’CU: UNT DE PEŞTE IODOFERAT SIMPLU şi UNT DE PEŞTE IODOFERAT cu FOSFORWEENER Aprobate de Consiliul sanitar superior şi premiate la mai multe expoziţiuni din ţară şi din străinătate, cu cele mai mari distincţiuni. Unt de Peşte Iodoferat simplu e recomandat cu cel mai de­plin succes contra: Anemiei, inflamaţiunilor osoase, scrofuloasă ghinduri, inclinaţiuni spre tuberculoză, guta, reumatism. E un puternic nutritiv pentru persoane slăbite , precum şi un excelent tonic la reconvales­cenţii sifilitice. Pentru copii de şcoală slăbiţi prin munca intelectuală este un neîntrecut reconfortant. Costul unei sticluţe de 1 kgr. 6 lei, în care se a­­daugă porto. Unt de Peşte Iodoferat cu fosfor­a un medicament specia pentru copii rachitici, spre a le întări oasele şi un tonic prim excelenţă în perioada creşterei copiilor în stările limfatice şi a studiului pubertatii. Costul unei sticle de fum Kgr. 3 lei 75 bani, la care se adaugă parte. Depozitul gen. la far. 1. WERNER, furniz. Curţei Regale Jrass Pentru Bucureşti, la Drogheria I. ZAHARIA, str. Lipscani No. 35. Pentru Craiova , la Farmacia ED. IvONTESCHELLER. Cererile din provincie se executa prompt contra ramburi. MIŞCAREA DIN ZBORUL V­RE­MEI Un vis... Ziarele pariziene au vorbit în chip foarte impresionant despre tragica în­tâmplare a sărmanului Francois Reichelt, croitor de meserie şi inventator din vo­caţie. Acest nefericit, boem de origină, dar naturalizat francez, era obsedat de ne­putinţa aviatorilor de a evita moartea în caz de cădere a aparatului lor. De câte ori cetea despre moartea vreunui aviator, bietul Reichelt plângea cu ho­hote. De aceia a căutat din toate pute­rile să inventeze un fel de umbrela, o „parachutâ“ pe tare aviatorul s’o poată anina de dânsul, şi care s-­­ susţie în aer, micşorând considerabil viteza că­­derei în caz de accident. Intr’o noapte Francois Reichelt avu un vis : se părea că găsise invenţia mult căutată. De atunci, socoti că în­suşi Dumnezeu îl îndreaptă pe calea a­­devărată. El comunică visul prietenilor săi şi cu multă răbdare şi stăruinţă, construi un fel de glugă de mătasă, cu un dia­metru de zece metri pe care aviatorul să şi-o poată anina de spate şi care s’ar desface în caz de cădere, ca o i­­mensă umbrelă. Apoi Reichelt, plin de încredere, voi să-şi experimenteze descoperirea. Şi în­soţit de doi prietini nefericitul se urcă pe cea de’ntăi platformă a turnului Ei­fel, şi cu gluga pe spate se aruncă în spaţiu. Groază! Cei cari îl însoţeau vă­zură gluga umflându-se numai într’o parte şi pe Reichelt precipitându-se cu o iuţeală vertiginoasă către pământ. Când se apropiarâ de el il găsiră mort, cu şira spinării sdrobită, de o paliditate în­grozitoare, şi cu ochii holbaţi de spai­ma teribilului său sfârşit. — Sărman naiv inventator, a îndu­rat şi el adevărul parabolei lui Crist: „Credinţa ta te va mântui“. M­ote Literarei A­bsolutio este titlul unei noui publica­ţiuni apărută în localitate pe ziua de as­tăzi. Revista redactată de câţiva tineri pseud­o-simbolişti sau pseudo-neo-roman­­tici, cuprinde proză şi versuri semnate de Geri Spina, E- D- Relgis, P. Cornel, şi I. Ludo. Povestea intitulată „Tikona* n’ar fi de loc japoneză, dacă autorul ei n’ar fi avut inspiraţia să citeze o strofă japoneză din volumul lui Lafeadio Hearn. Singur prin citatul acesta povestea d-lui Relgis vrea să fie o poveste japoneză.­­ Formatul și coperta revistei arată de ■ altfel cunoscuta martă literară pe care din când In când o imprimă tipografia „Progresul“ . -L^incolo este intitulat un volum scris de d. H. G. Lecca, care-şi descrie im­presiile şi observaţiile pe cari le-a cu­les în campania militară de peste Du­nărea. . Volumul apărut în Editura «Flacăra», costă un leu. Nni­oua Revistă Română, cuprinde ur­­­mătoarele: Campania liberalilor pentru ?reforme: Unde sunt conservatori ?—O „anchetă pedagogică.—Ioan T. Ghica: Re­­f­­orma electorală.—H. Sanielevici: Oa- i menii din ziua de azi.—C. Sudeţeanu : 9 La o reprezentaţie a lui «Faust» la Deut­sches Theater din Berlin.—Dr. Eugen Spirt: Noul tratament al febrei tifoide (Bacteriotherapia).—C. Moteanu : Echili­brarea cheltuelilor budgetare. —însem­nări.—Revista Revistelor. Informaţii . Pentru mărirea fondului societăţei „Cantina Şcolară" va avea loc în sala de 5 Decembrie o reprezentarie la Tea­trul Naţional. Se va juca frumoasa comedie „Zile vesele după război“. „ In astă seară se joacă la Teatrul Naţional, pentru prima oară, spectacu­loasa şi senzaţionala melodramă „Mihail Strogoff“—pentru a cărei montare s’au cheltuit câteva mii de lei. Rolul prim va fi ţinut în astă seară de d-1 I. Profir, iar mâine seară de d-1 M. Popovici. Punerea în scenă este fă­cută de d-1 V. Cuzinschi. p Din Brăila.— De câteva zile, mai ales de când timpul s’a stricat (ninge, plouă), piaţa noastră e susţinută. In special grâul şi orzul. Pe de altă parte, comercianţii au nevoie de a­coperiri pen­tru străinătate. Morarii pe de altă parte au şi ei ne­voie de grâne şi iată concurenţă. Po­rumbul nou deasemenea se menţine de şi sosirile sunt cam mici, înainte de a se strica timpul sosirele cu carele erau foarte mari, 2000—3000 de care pe zi, azi 250—300. Cu timpul înaintat, în port se află sub încărcare 20 de va­poare. Laboratorul de Analize Medicale şi Industriale Doctor A­ Râtianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAŞI-STRADA CUZA-VODA (GOLIA) 46 — IAŞI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de ve­dere chimic şi microscopie, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului în lină, bumbac sau matasă, etc. etc. Cereți instrucțiuni pentru ori­ce analiză. — Navigaţia fluvială Română cum şi celelalte companii de vapoare regulate au suspendat cursele din cauza timpului nefavorabil şi temându-se ca să nu fie surprinşi de vreun îngheţ. — „România“, noua societate de navi­­vigaţie Română, cu un capital de 10 milioane fr., şi a luat de acum fiinţa suma de 2.500,000 a şi fost subscrisă şi vărsată de către iniţiatorii Baca Ro­mânească, Banca Marmorosch, Banca Agricolă, Banca de scont. Restul acţi­­unelor au fost puse la dispoziţia publi­cului şi constatăm cu mare plăcere că acţiunele se iau cu asalt. Noua socie­tate e menită a umple golul de care suferea portul nostru în ceia ce priveşte lipsa de vapoare şi comunicaţia cu şle­puri şi remorchere pe Dunăre. Ne bu­cură că cele 50 — 70 milioane ce plă­team navlu nu se vor mai duce în străi­nătate şi vor rămânea în ţară 30—40 de milioane. Sediul societăţii e la Bucureşti, insă toată administraţiea va fi la Galaţi- Brăila. Deasemenea se vor infinţa su­cursale în toate porturile Dunărene mai principale precum şi la Mare. — Societatea „Caritas“ va da în seara de 1 Decembrie o serată dansantă In salonul de dans al Teatrului Regal. — In curând artiştii Teatrului Naţio­nal din Iaşi în frunte cu eminentul ar­tist Gh. Cârjă, va da o reprezentaţie la Teatrul Regal. Se va juca Manasse. Azistenţa Publică Fentribolnavi descarlatina In urma refuzului Direcţiei gene­rale a Serviciului sanitar de a întreţine în pavilioanele de izolare pe bolnavii de scarlatină din oraşul nos­tru şi în urma scrisoarei ce ne-a a­­dresat-o d-l profesor dr. M. Mani­cat­de, redaţia ziarului nostru a des­chis o listă de subscripţie pentru strângerea sumelor necesare întreţi­­nerei acestor bolnavi. Sumele se primesc la redacţia zi­arului nostru între 9—12 dimineaţa şi 2—5 p. m. Facem un apel călduros că­ repu­blicul caritabil al Iaşului, rugându-l să subscrie pe această listă, pentru a veni în ajutorul bolnavilor şi în a­­celaş timp pentru a feri oraşul de o epidemie periculoasă cum e scarlatina . Mâine corul de la Sf. Spiridon, de sub conducerea d-lui Teodorescu, va executa la sfârşitul leturghiei, frumosul concert „La râul Vavilonului*. Până astăzi s’au făcut următoa­rele subscrieri : Ziarul «Mişcarea« Dr. M. Manicatide loan Motăş Dr. Eugen Mironescu Dr. P. Fior Ch. Gh. Mârzescu Grig. Gr. Iamandi M. Mavrodin P. Iliescu I. Streit D-tor C. Stoian Studentul X, medicinist Dr. I. Manolescu-Struga D-na M. Petrovanu Hermann Nelken Dr. G. Demetriade C. Gheorghiade Inginer V. Costin Ilie Boureanu, pensionar Preot I. Gotcu Ath. Ath. Gheorghiu Gr. Trancu, avocat Galaţi X. X. D-ra Florica Gheorghiu D-na Nathalia I. Motăş Dr. S. Eigher D. P. Bogdan, prof. universitar Economu C. Ştiubeiu D-na Natalia Popescu 20 lei 20» 20 » 10 » 5 » 20 » 20 » 10 » 5 » 5» 5» 3 » 20» 10 » 20» 20» 5 » 20 » 5 » 10 » 10 » 20 » 20 » 5» 5 » 15 » 10 » 20» 5 « Total 363 lei a întrunirea funcţionarilor judecă­toreşti.„Mâine la ora 2 p. m., va avea loc în sala de şedinţă a Tribunalului secţia II-a, o întrunire a tuturor func­ţionarilor judecătoreşti din Iaşi, în nu­măr de peste o sută. La această întrunire vor lua parte şi funcţionarii judecătoriilor rurale din ju­deţul nostru, precum şi din alte oraşe, care vor trimite delegaţi. Funcţionarii, printr’un apel au invitat la această întrunire şi pe reprezentan­ţii Iaşului în Parlament, pentru a le as­culta doleanţele şi a le susţine pe cât, posibil in Parlament cu ocazia discuţiei budgetului pe 1914. Mâine fiind ultima întrunire în vede­rea congresului care va avea loc în a­­cest scop la Bucureşti, se vor discuta şi lua ultimele hotărâri, cu privire la adresarea unui memoriu d-lor miniştri, parlamentului şi M. S. Regelui, care să cuprindă doleanţele funcţionarilor jude­cătoreşti, în ceia ce priveşte îmbunătă­ţirea soartei lor. Se va insista in primul loc asupra mărirei salariilor care astăzi nu mai corespunde faţă de scumpirea continuă a traiului, precum şi garantarea stabi­lităţii funcţionarilor­ judecătoreşti, înce­­pând de la judecătoriile rurale şi până la Curtea de Casaţie. Al doilea punct de o absolută nece­sitate este şi Înfiinţarea de gradaţii şi pentru aceşti funcţionari, gradaţii care să meargă din 5 in 5 ani, dupa norma gradaţiilor ce se fac celorlalte catego­­rii de funcţionari. Al treilea punct este aranjarea ore­lor de serviciu astfel, ca şi aceşti func­ţionari să poată lua masa la 12, ceia ce astazi nu se întâmplă. Acestea sunt punctele mai importante din memoriul ce se va înainta autori­tăţilor şi care vor forma obiectul de discuţie în congresul ce se va ţinea cât de curând în Bucureşti. Congresul va decide asupra modali­tăţii înmânârii doleanţelor către cei in drept alegând în acest scop o delega­­ţiune şi care va fi însărcinată şi cu re­dactarea memoriului. Cu ocazia intrunirei de Duminică se va alege şi delegaţia funcţionarilor ju­decătoreşti din Iaşi, care va lua parte la congresul din Bucureşti, şi care va fi compusă din reprezentanţi ai judecăto­riilor, Tribunalului şi Curţii de apel. ♦ D-nul Gh. Săndulescu avocat s-a mutat de la 26 Octombrie a. c. în strada Păcurari 16. Orele de consultaţiuni sunt de la 8—10 a. m. şi 7—9 p. m. ♦ Sâmbătă 7 Decembrie 1911, «So­cietatea Studenţilor in medicină» va da o serată­ dansantă în saloanele societăţii de gimnastică, sport şi muzică sub pa­tronajul dlui Rector al Universităţii şi a d-lui Decan al Facultăţii de medicină din Iaşi, pentru mărirea bibliotecei. Onor. public invitat, d-rele studente şi d-nii studenţi sunt rugaţi a da con­cursul. Ţinuta după plăcere. La serată va cânta muzica Reg­­ii infanterie. ■ Astăzi Sâmbătă 30 Noembrie şi mâine Duminică 1 Decembrie la Cinema Modern din Piaţa Unirei, atât la mati­­neurile de la ora 2 jum. şi 5 p. m. cât şi seara la orele 9 rulează pentru ulti­ma oară partea I-a din celebrul roman a lui Dumas, Cei trei Muşchetari. Deosebit de această grandioasă însce­nare programul mai cuprinde şi o nouă piesă foarte bine reuşită şi cu subiectul interesant. Pentru salvarea Reginei Luni 2 Decembrie începe partea a II-a din Muşchetari, actele 7 până la 12 in­clusiv. Partea cea mai gingaşă şi mai senzaţională din aventurile Muşchetari­lor D’Artagnan, Atos, Portos şi Aramis, sunt desfăşurate în 6 acte finale. Programul va cuprinde şi alte piese de valoare. Vineri 6 Decembrie tragi­die în 5 acte a lui Jules Severin, Tosca revoluţiune franceză adoptată după piesa lui Victo­­rien Sardou. Execuţiunea fotografică a acestui film de mare artă clasică este de o fineţă rară, imprimat după noul procedeu chimic, direct în culori natu­rale, e unicul până azi în acest gen, și lucrarea i­ se datorește mondialei case Leon Gauraont din Paris.

Next