Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)

1914-01-01 / nr. 1

de trei ani de în Palestina, şi i-va cuvinte din i era folositoare itură să stea de une, i văzând tristeţa ii. El îi răspunse ,rte de ţara lui, aivitate. 3 de ţara mea, îi e adevărat, cum iubesc şi eu c­­el în fie­care zi. 1 tău ? Sus, făcu cavale­r­­leem îi aduse iciun ale copilă­­:eşti, zăpada, ba­­îrg la biserica cu zise ea, dar ştiu ire profet, de Crăciun. Bethleem, despre ăzilor şi caselor ea se născuse f­­tunci că era com­­ist ar fi trebuit femee; dar toc­­iga de dânsa şi-l şi îi povesti cu e profesiunea la veni Jaffa. Era ca şi sărmanele­le dintăi să adore :ul o însoţi în c­­locuia cu mama , pentru ce.­­ iubire. Şi i se ■ăţişând o nu să­­rât de multă blin- Uarda în des­irre de Ponti­o­­cuţă de toţi. Joinville, Pierre uţiu, şi spunea rtizană poate fi şi o burgheză­ , curioşi, îl ur­­md în casa Uar­­ţa de a se prim­­i durea de porto­­aida nu mai voi dâră de ibovni­­upărară de acest nă, in faţa sire­­­cul lui Pieile de in, Yoinvilie era de flăcările şi el gândi că în dezordinile faţi­lor de datoria sâ­­gelui, şi regele J.­dam li se dote­a două pedepse: licea sa dealmn­­ămaşa şi legat au îşi va pierde gonii din arma­renunţe la ca­­arm­ata lui. I­­cole ii era deab­­­ia care-i cunoş­­ti el însuşi, ştia­i niciodată de a ai cum nu putea să se lipsească cu, ea îl imploră eastă plimbare, uşina de dânsa, să te superi că o frânghie, când ava ta? displăcea ca iubirea noastră proclamată în public ? Nu-ţi i un rău dulcele meu prie­­voi trage prea tare de srân­­iacă ar fi să nu te mai revăd voi mai cunoaşte nici un alt bărbat, şi am să votez, pentru ca inimile noastre să nu fie despărţite nici­odată. Poate chiar ca regele, care este bun, să-ţi dea voie să iei în casa ta o servitoare creştină.* Perechea pedepsită, trebuia s-o por­nească din casa lui Yoinville. Regele, care şedea lângă poartă, avea aerul grav şi trist. Garda se apropie înfăşu­rată în văluri cenuşii. Pierre de Pont­­molain fu îmbrăcat cu o cămaşă lungă şi în jurul gâtului îi se puse o frânghie al cărei capăt îi şe­dete Bethleemitanei. — Mergeţi, zise regele, şi Domnul ai­bă milă de voi. Cavaleri, soldaţi, marinari, sarasini şi oameni din popor, se îngrămădiseră în jurul lor. Mulți din ei, abea se stăpâ­neau ca să nu râdă. Perechea o porni la drum. Pierre o urma pe Uarda. Era palid şi mergea clătinându-se. Deodată, Uarda se întoarse spre Pierre şi înfășură în jurul propriu­lui ei gât frânghia pe care o ţinea, de­sigur ca să arate că ambii erau capti­vii aceleiaşi legâturi. Făcând aceasta, ea isbucni un plâns. Pierre de Pontmo­­lain făcu ca ea, şi în curând toţi asis­tenţii se puseră pe plâns. Regele îşi aminti el de vre-un cântec de dragoste sau de vre-o baladă a pri­etenului său Thibaut conte de Cham­pagne ? Destul că plânse și el ca cei­lalți şi din mânâ făcu un semn câ era deajuns. Atunci, femeia din Bethleem scoase frânghia din jurul gâtului amantului ei, o înfăşură în jurul trupului şi îngenun­­chtă în fața regelui. Ea îi spuse că se căia de păcatele ei, că recunoştea că fusese o nenorocita, dar că, născută la Bethleem şi fiind astfel compatrioata lui Isus, nu putea să rămână roaba lui Mahomed ; de aceea se adresă bunătăţ­i regelui, rugându-l să-i facă graţia de a o boteza. Pierre de Pontmolain îngenunchiă, la rândul său, în faţa ngelui. Mai mulţi cavaleri se apropiară, şi chipurile lor arătau înduioşarea. Pierre şi Varda aşteptau prosternaţi. — Ei bine, dacă este aşa, zise n­gele duhovnicului său, bateaz-o şi cunună-i pe ei ! Traci, de fl. C. 1. PAE-PI110 De câţiva ani, de când se numără zi­lele prieteniei noastre, în fiecare săptă­mână de-, ajun a Crăciunului, amicul meu mai mare Al. Smelţ, îmi cere cu un regret înăbuşit în glas, un articolaş pentru comemorarea umbrei diafane a poetului concetăţean I. Paun-Pineio. Şi anul acesta scena s’a repetat cu decorul ei simplu şi înduioşător. „Iată un articol în chestie a lui An­gliei şi Iosif­ îmi spune liniştit tovară­şul meu de idei mai ai un minunat portret s­ciţat de G. Diamandi şi repro­dus de hoi acum doi ani în »Moldova", citeşte şi prefaţa volumaşului de poezii, şi vezi tu, de scoate câteva rânduri în­grijite pentru „Avântul“. Poţi să reproduci şi câteva versuri răzleţe, cari vor pune în evidenţă sufle­tul ales al bietului Păun. A fost o fire prea aleasă, ca să-l dăm cu totul uită­rii. Mie mi-a fost nespus de drag“. Aici s’a încheiat dialogul rece şi ne­am despărţit. Dar sub liniştea stăpâ­nită a acestor vorbe, am pipăit ducerea adâncă a unei prietenii entuziaste, plină de admiraţie şi iubire, desfăcută de mult de pragul mormântului rece. Această nobleţă de sentiment m­ă înduioşat cu totul. Eu ,l cunosc pe Paun-Pineio foarte de aproape. Nu că l’am văzut vreodată, căci pe vremea lui însemnam prea pu­ţin—a murit la 30 Decembrie 1894,— dar l’am citit cu plăcere, cu lăcomie şi l’am admirat. E ţăranul român inspirat, sfios în ve­selie, cuviincios în ironie şi stăpânit la durere. Un altul ca dânsul n’am avut. A murit în vârstă de 211 ani. Ce dar MIŞCAREA binecuvântat ar fi fost pentru literatura­­ noastră, de ne-ar fi lăsat o parte mai mare din sufletul lui. Dar n’am avut acest noroc. Nici el n’a fost cu noroc. De mic s’a văzut orfan în târguşorul lui natal Mi­haileni din judeţul Dorohoi, alături de o mumă şi o surioară, chinuite de lip­surile vieţii. Liceul încearcă să-l faca in Pom­ârla, Botoşani şi Iaşi, dar nu-l poate isprăvi din lipsă de mijloace. La Bucureşti îi merse tot aşa. Făcea gazetărie săracă la „Lumea Nouă“ foaie socialistă, pănă într’o zi o meningită năprasnică îi puse sfârşit necazurilor. Mai deosebită îi fu înmormântarea, de­cât viaţa ; căci socialiştii— între cari el figurase mai mult cu inima, de­cât cu mintea,—au ţinut să facă o demonstra­ţie din funeraliile acestui poet. „Un simplu dric —ne spune Şt. O. Io­sif—fără preot, fără cruce, aşa l’au dus. Flamura roşie le-a înlocuit pe toate. O ceata de muncitori rebegiţi. Singua figură de care-mi aduc aminte e aceea a criticului Gherea. De atunci cine-şi mei aduce aminte de acest drumeţ genial, care a trecut ca o umbră neobservată printre noi ! Doar câte o fire senzibilă, care ma iubit şi apreciat, cum­ e amicul meu Smelt, dacă încearcă să mai evoace la ocazii şi pentru alţii, figura lui minunată şi su­perioară. Când vor dispărea şi prietenii lui Pin­­cio, va fi şi el cu totul dat uitării. A­­ceasta e soarta de martir ! Cum scria Pincio — care-şi luase pseu­donimul de la o grădină publică din Roma, ce-1 impresionase mult,—cum se înşiruiau gândurile lui nevinovate şi su­blime, puteţi aprecia din rândurile ce le publicăm in acest număr, cari sunt cele mai revoltate din volumaşul său me­lancolie şi duios. Şi acum, după 19 ani de la moartea acestui nenorocit copil al firei, care n’a avut vreme să se manifeste, care din faşă a fost ursit sutei iuţii, care a visat şi a murit visănd, se cuvine sâ-i con­sacrării o clipă de admiraţie şi aducere aminte, căci a fost al nostru prin suflet şi origina. Intr’o zi cu negură deasă, socialiştii l’au scoborât in mormânt, fără cruce şi cântări ; şi totuşi el era o fire mistică şi religioasă cum o spun prietenii lui. Viaţa lui a fost o ironie a so­artei şi­­ moartei ş­i trebuia să fie la fel. „ Oare şi posteritatea îi rezervă aceiaşi [tragică şi dispreţuitoare ironie, prin in­­­­diferenţa ei?... Cine ştie!.. . „Avâatul". D. D. Hangan. ” . Numărul viitor al ziarului nos­tru va apare joi 2 Ianuarie. * Revelionul „Societăţii de Gimnas­tică".—Societatea de Gimnastică, Sport şi Muzică, credincioasă tradiţiilor înră­dăcinate în­ spiritul public, a organizat şi anul acesta splendide serbări, care vor atinge şi delecta în chip minunat pe locuitorii vechei Capitale a Moldovei. Astfel, pentru copii s’a aranjat pen­tru astăzi 31 Dec. între orele 3—8 o frumoasă serbare — cu un program cu foarte multă grijă și cu un bun gust în­tocmit. Se va începe printr’o alegorie de 12 splendide tablouri vivante, organizate de către d. profesor I. Bejan, cu subiecte luate din Sf. Scriptură şi referitoare la sărbătorile prin care treceai. Vor urma apoi coruri, cântece de stea şi urâturi, iar la sfârşit un bal de copii. Natura­, nu va lipsi nici frumosul pom cu totul variat împodobit, nici ademeni­­toarea tombolă, la care au colaborat toate magaziile de jucării din străinătate, inclusiv Nürnberg«­. A doua serbare, va­n în astă-seara, constituind „Revelionul". La orele 11 - Cea mai raţională de: UNT DE PEŞTE Pentru ADULŢI ŞI COPII E NUMAI ACEA’cu: UNT DE PEŞTE IODOFERAT SIMPLU şi UNT DE PEŞTE IODOFERAT cu FOSFORVESSEfi Aprobate de Consiliul sanitar superior şi premiate la mai multe expoziţiuni din ţară şi din străinătate, cu cele mai mari distincţiuni. Unmi «ie Peşte ledd­­erat miopiti e recomandat cu cel mai de­plin succes contra: Anemiei, inflama­ţiuiţilor osoase, scrofuloasă ghinduri inclinaţiuni spre tuberculoză, guta, reumatism. E un puternic nutritiv pentru persoane slăbite , precum şi un excelent tonic la reconvalescenfii sifilitice. Pentru copii de şcoală slăbiţi prin munca intelectuală este un neîntrecut reconfortant. Costul unei sticluţe de 1 kgr. 6 lei, în care se a­­dauga portof Ilul de Peşte Kodelerat cu­­«»Nl­»l­a un medicament special pentru copii rachitici, spre a le întări oasele şi un tonic prim excelenţă în perioada creşterei copiilor în stările limfatice şi a studiului pubertăţii. Costul unei sticle de fumigr. 3 lei 75 bani, la care se adaugă parte, im­pozitul gem. la far. 1. WEBHER, furniz. Curţei Regale (lagt Pentru Bucureşti, la Drogheria I. ZAHARIA, str. Lipscani No. 35. Pentru Craiova , la Farmacia ED. KONTESCHELLER. f'«rertie «im provincie Ne executa prompt contra ram­bur«. jum., pe scena de teatru a societăţii a­­nume ameni­cata, va trece anul „1913" lu­ând să urmeze cel nou „1914“, care va saluta lumea prin urări de noroc şi fericire. Apoi va urma masa. Finalul seratei, care va putea fi cât de mult prelungit, îl va constitui „balul“. Ultima distracţie din acest ciclu, pe care în iarna aceasta, societatea de gim­nastică o va oferi publicului nostru, va fi mult așteptatul bal costumat din ziua de 8 Februarie. Cea din urmă veste plăcută, pe care o mai facem să fie de asemenea cunos­cută de pe acum, e că la toate aceste serbări, Societatea și-a asigurat concursul m­uzicei reg. Kill, pusă direct sub con­ducerea valorosului ei şef, căpitan Vlă­­duţi, 35 Mu­zoid Niaţtonitta.—Numele per­soanelor donatoare pentru Muzeul Naţi­onal al Moldovei pe luna Noembrie şi Decembrie 1913: Inginer V. Halăceanu Iaşi, N. Petres­­cu inspector financiar Iaşi, Inginer Cas­­seli inspector principal C. F. R. Iaşi, V. Manoil Focşani, Ministerul de răsboi Bucureşti, Inginer Dimitrescu din Direc­­ţia Regiei Monop. Statului Bucureşti, So­cietatea Regală de Geografie Bucureşti, C. Motăş din Ministerul de Domenii Bu­cureşti, Inginer C. Haritonovici Bucu­reşti, C. Agapiade Bucureşti, D-na Ma­ria G. Dornescu Iaşi, C. Manoliu inspec­tor silvic Zvoriştea, D-na Ana Konta Kernbach inspectoare polară Iaşi, D-na Eliza Căpitan Negoescu Iaşi. „ Pentru provenienţele şi călătorii din regiunea Basarabiei, s’a deschis şi punc­tul Oancea din judeţul Covurlui, supu­nându-se tuturor măsurilor sanitare. 3 D. Justin Braghina, medic veterinar al circumscripţiei Drăganeşti Olt, a fost transferat la oraşul Vaslui, ca medic ve­terinar stagiar. 3 S’a acordat „Răsplata Muncei" d-nei Ana Cihodariu, institutoare în Iaşi. „ S-au declarat vacante catedrele de clinică oftalmologică şi cea de clinică genito-urinară la facultatea de medicină din Iaşi.­­ Cea mai frumoasă distracţie de săr­bători a sosit la teatru „Cinema-Modern“ unde, cu începere de azi, rulează pe pînza cinematografică istoricul şi naţio­nalul film «Cetatea Neamţului» de V. Alexandri, pusă in scenă de d-nii Em. Gârleanu şi C. Moldovanu,­­ cu concursul artiştilor teatrului din Craiova.­­ In urma iniţiativei I. P. S. S. Mi­tropolitului Pimen, s’au distribuit notari­lor care au participat la congresul de la Iaşi, liste de subscripţie pentru strân­gerea fondului necesar ridicărei monu­mentului lui Vlaicu la Cetăţuia. ■ Primim la redacţie «Calendarul ca­tolic» pe anul 1914 compus după stilu vechi şi nou. * ]­ow& aniversari.—Astăzi se­­ plinesc doused şi patru de ani de moartea marelui prozator moldov­in Io Creangă. Tot astăzi se împlinesc nouă-spre-st ani de la moartea regretatului poet, proape necunoscut marelui public ce­tor, Ioan Păun-Pincio. O datorie pioasă impune tuturor o­di­ratorilor acestor scriitori fruntaşi să amintească cu drag de ambele aceste iiversări pentru a cinsti şi opera memoria lor. 0 Memoriul notarilor, va fi Inain autorităţilor superioare după vacul Crăciunului. Memoriul va fi înmânat de d. I. nescu-Ce -"^pHintele congresul ♦ Fun din laşi, a nouei corp, pe să sărbe. ♦ Ece­nii ii, ai căutat s publicul In ac un mare din cele mai fine, a ren Ulllliniti. I Paul Qarnier, Loogines, Towane, î land etc. Au sosit de asemenea Pendule e­trice care se întorc în mod autom­ (singure), ciasornice-fantezii de m lanțuri de cîasornice, etc. Cele mai moaşe cadouri, într’un cuvânt, nu so­sesc de­cât la ciasornicăria Enghel.­­ Sesiunea de Ianuarie a examenu Universitare va începe din ziua de şi va ţinea până la 1 Februarie.­­ Eroicul episod din trecutul gle al României: C­etatea trebuitului a fost rec­tituit după opera marelui Alexandr înregistrat pe cale cinematografică prima casă română pentru fabricat de filme, Leon Popescu, şi cinem­graful „Modern“ care nu cruţă nie cheltuială pentru a fi la nivelul cim­tografelor de adevărată artă, posedă cesiunea acestui interesant film vise pe locurile unde faptele au avut fi Afară de această măreaţă operă­ţională programul mai cuprinde­re de la Sinaia şi actuala Dinastie roii in palatul de la Sinaia precum şi o ic interesantă scenă înregistrata în­ sal muzică a Castelului Peleş, unde în unitate îşi trec orele M. S. Regina r­ară împreună cu Principesa de Vi. Aceste piese vor rula Mercuri 1, 2 şi Vineri 3 Ianuarie la matineuri la 2 juni. şi 5 ziua precum şi la­­­tacolul seral la orele 9. Spectacolul va fi acompaniat cu zică românească, după piesa Ce Neamţului, care a fost representati sute de ori pe scenele ţarei noastr Atenţiune!! Deschis cea mai spaţioasă şi :ă sală de cinematograf, ant şi cafenea. ■ESEUL , BiiNU' (Post Bragadiru) onducerea renumitului şef buca aslovici, aranjat cu totul din nou. isc mâncării calde şi reci la ori lin zi şi de noapte. Diferite ape­­e primesc abonamente lunare, şi :• Toate felurile de băuturi străine vie. Preţuri moderate. Administraţia G. NICOLEANU DOCTOR IN DREPT la pzinul de Confecţii PENTRU DAME Maximilian Demek »’a mutat in strada 1 (Casele d-nei D Magazin ocupat înainte de Se recomandă pentru C« de b­uc­hii Tailleur şi ree, etc. - Pălării -M, Se vând Stofe, Garnituri bracă bumbi din stofa cli­seaza orice stofe. Expoziţie de modele de rodin­ ultima creațiune. Doctor L. Silberstein «le Stadial ] ORIG. DIMITRESCU . Prof. universitar—fost m­agistra­ I === avocat== W wutnt o ti otvnffs* "Ru.9ifhi­on*. se serveşte Gulaş. Ţap sau şpriţ, cu pt 55 baui Băuturi indigene . Precum și m­incarî *“ "*•«-*»« nri din zi i

Next