Mişcarea, martie 1914 (Anul 6, nr. 48-72)
1914-03-01 / nr. 48
Alegerile comunale Candidaţii partidului naţional-liberal Colegiu I Alegerea la 2 Martie 1914 Gh. Gh. Mârzescu, avocat, deputat D-tor N. A. Racoviţă, mare industriaş D-tor Gh. Demetriade, profesor universitar Ion Peretz, avocat, profesor universitar Petru Cujbă, profesor, proprietar Romulus Sevastos, profesor Petru Iliescu, comerciant Gustav Ulrich, comerciant, mare proprietar Osvald Racoviță, avocat Anastase Triandafil, mare proprietar, fost deputat Colegiul II Alegerea la 4 Martie 1914 Mihai Tomida, profesor Căpitan Al. Ionescu, pensionar Neculai Dobrovici, proprietar Leon Horga, industriaş D. Iosupescu, meseriaş Th. Grigoriu, meseriaş N. Constantinescu, comerciant Manole Jelescu, comerciant Const. Toma, avocat lia parcurile noastre 011 Ungurii Conferinţă ţinută de d-l A. D. Xenopolla şcoala normală „ V. Lupu“ Iaşi In ziua de 22 Februarie , d-l profesor A. D. Xenopol a ţinut o frumoasă şi foarte interesantă conferinţă la şcoala normala „V. Lupu“, cu privire la situaţia din afară a neonului românesc, in special a raporturilor noastre cu Ungurii. Neamul nostru—spune d-sa—a fost cel mai nedreptăţit între neamurile din lume. împărţit Insă de li putiu la atâtea state, el a dus o luptă uriaşă ca să-şi păstreze naţionalitatea , dar din această 57 luptă el a eşit cu firea lui întreagă şi senină. Aşa că astăzi, cu toata furtuna vremurilor trăite, limba şi sufletul neamului românesc se întâlneşte până deputeme este graniţele României libere. Avem astazi o unitate sufletească, dar ne lipseşte unitatea politica, pe care o aşteptăm de mult. Nu ştim când se va înfăptui această unitate. Ştim numai că e o lege firească şi fatală, aceea ca toţi indivizii de acelaş sânge şi cu acelaş fond sufletesc să fie grupaţi in jurul aceluiaş steag. Până atunci noi suntem datori să apărăm cu energie şi interes această legătură naţională, prin unitatea gândirii şi aspiraţiilor. E cea dintâi grijă să păstrăm întreagă temelia neamului nostru, pentru că un neam e cu atât mai bine preţuit, cu cât e reprezentat mai bine. Şi reprezintanţii neamurilor, sânt talentele şi geniile lor. Acestea sânt cu atât mai numeroase, cu cât masa de recrutare este mai întinsă. S’au rădicat multe talente de peste graniţe. Cele mai multe ni le-au dat Ardealul. Aici in leagănul românismului, se păstrează vie conştiinţa originii romane. Nicăen în altă parte, nu avem un element intelectual şi moral mai preţios ca aici. Şi tocmai pentru acest element atât de sănătos trebuie să avem deosebită grijă, fiindcă Ungurii urmăresc după un plan bine hotărât, maghiarizarea lui. Patru milioane de suliete ar fi rupte din corpul neamului nostru. In Basarabia, dacă boerii, în marea majoritate, au trecut la rusism, apoi ţărănimea formează încă, un puternic elervent românesc. Şi dacă ne mai gândim la libertatea dată limbii în biserică şi gazetelor moldovene, ne putem aştepta, la o dezvoltare românească în Basarabia, la Bucovina pericolul este mai mare el sunt pe deo parte din partea Puterilor, iar pe de altă din partea germanizăm în formele de gândire. Romînii din Balcani şi Fund, prin depanarea lor, nu vor putea întră niciodată în aceiaşi grupare politică cura jţii lor din nordul Dunării. Ne mulţu- mim cu o comunitate de gândire şi de simţire. Pericolul cel mai mare ne vine astăzi din partea lingurilor. Ei ne sunt dusduşmanii cei mai neîmpăcaţi. Puţini la număr—numai 6 milioane—ei au căurat să-şi mărească naţionalitatea, prin maghiarizarea neamurilor supuse. Aşa au făcut cu Românii, puţin după aşezarea lor în Transilvania. La început, nu i-au recunoscut ca naţie. Au început apoi cu maghiarizarea şcoalelor, a numelor proprii ş. a. m. d. Vor să facă desnaţionalizarea Românilor în cel mai scurt timp. Nu vor ajunge insă niciodată la aceasta. Românul, conştient de valoarea lui etnică, nu-şi va părăsi naţionalitatea lui, spre a îmbrăţişa alta, cu mult inferioară. Bulgarii, prin firea lor barbară, ne sunt duşmani. Ei mai aduc şi un motiv istoric la aceasta. Răpirea Dobrogei, ţară locuită de Bulgari, şi ruptă din pământul bulgăresc. Noi ştim că e o ţară cosmopolita, ruptă din pământ turcesc și căpătată in schimbul Basarabiei iubite. Cu Grecii putem trăi bine, dacă ei vor respecta fugădueine date asupra fra MISCAEIEA ţilor noştri Români. Serbii ne pot fi pietoni preţioşi, având şi ei interese superioare în imperiul habsburgic. Dintre statele mari Turcia nimic nu mai are cu noi. Rusia nu mai poate fi periculoasă de când a renunţat la panul ei de rusificare a statelor balcanice. Mai rămâne un singur stat, Austro-Ungaria, care prinfaptul că are între hotarele ei poporul unguresc, ne este duşmană. De aceia ea s’a opus în toate împrejurările mari din istoria noastră. S’a declarat contra Unirei, contra Principelui străin şi astăzi tot el s’a arătat pentru revizuirea tratatului le Bucureşti. De ce ? Pentrucă ungurii a văzut că orice mişcare energică a Românilor din regat, are un răsunet putenic în sufletul fraţilor noştri de peste Carpaţi. Orice ridicare a noastră, provoacă un nou curaj în lupta lor naţională. Ei voiau o Românie şi o Serba micşorată, pentru că ele sânt focarele de atracţie ale românilor şi şerbilor supuşi. Şi aceste focare vor fi cu atât mai primejdioase, cu cât vor fi mai puternice. Aşa se explică lovirea adusă prin ruteni şi prin biserică fraţilor noştri din Bucovina, pentru că vecinii noştri ştii, că slăbirea părţii, aduce slăbirea întregului. Sântem în tripla alianţă. Austriac a îngăduit cele mai mari nedreptăţi pentru fraţii noştri de peste munţi. Aceasta o fac şi astăzi. Ce trebuie să facem noi ? Să aşteptăm. Poporul nostru e sortit să meargă înnainte. Dar nu voinţa omenească hotărăşte desvoltarea neamurilor —închee d. Xenopol—, ci momentele mari bine întrebuinţate, care se desprind din evoluţia vieţii lor pe pământ. DIN ZBORUL VREMEI )\supra paliméi lui IJachus In Rusia a fost mare fierbere când guvernul rusesc a dat în discuţia ciumei un straşnic proect de lege pentru înfrînarea beţiei, flagel care nicăiri nu operează mai teribil ca în marele imperiu moscovit. Conform art. 18 din lege toate debitele de băuturi spirtoase trebuie să fie închise Sâmbăta şi în ajunul sărbătorilor de la orele 2 în jos. Primăriile au dreptul să fixeze ore mai matinale pentru închidere, cînd voi găsi de nevoie. In Duminici şi serbători trebuie să fie închise toată ziua şi toată noaptea. Poftim de mai bea! a zis guvernul rusesc. ce v.. 1 n„ a aprins mnvantii raformei şi au invocat motivul puternic că orice beţiv prevăzător va avea grijă să ia vutcă acasă şi să bea chiar mai fără ruşine fiindcă nu mai sunt ochii lumii. Ceva mai mult imitaţia va transforma în alcoolici şi familiile beţivilor. Aceste întimpinări au fost făcute şi unui alt proect mai puţin drastic dar pornit din acelaşi spirit de cumpătare, proect depus la Camera franceză din iniţiativa parlamentară. L-au combătut chiar şi socialiştii cari au susţinut că reforma nu-şi poate ajunge scopul de a micşora consumația spirtoaselor. Ajunge să fie oprit fructul ca atracția spre el să fie mai mare.- Informaţii : Decanatul facultăţii de medicină din Iaşi se adresează către toţi foştii ei studenţi, bursieri ai fondului „Adamache, cu rugămintea a-i comunica— de urgenţă—funcţiunile trecute şi actuale ce ocupă, publicaţiunile lor, precum şi domiciliul lor actual. Aceasta în vederea jubileului de 20 de ani de când s-a instituit fondul „Adamache“,festivitate ce va avea loc sub preşidentia d-lui P. Foni. de la cercul meseriaşilor. In şedinţa de alaltăeri 26 Februarie. Comitetul cercului meseriaşilor a încheiat următorul proces-verbal. Comitetul cercului răzând diferitele invective publicate la adresa Cercului de către o gazetă din localitate, dispune a se da prin publicitate, următorul comunicat care să fie cunoscut în general de către toţi meseriaşii şi de întreaga opinie publică. Societatea Cercului Meseriaşilor Români din Iaşi prin Comitetul ei de Administraţie, aduce la cunoştinţa publică că e organizată în mod oficial din ziua de 24 ianuarie a. c. şi că scopul cercului este aşi susţine şi apara interesele meseriaşilor ei pe toate căile posibile şi legale aşa fel că prestigiul, cinstea şi demnitatea de meseriaş să fie pururea la gradul cerut de bunul simţ. Pe aceste baze cercul va stărui, şi chiar va insista ca oriunde, oricînd şi pe orice căi să căutăm a ne impune buna noastră organizare. Pe aceste motive chiar am şi cerut prin o delegaţie a noastră recomandarea unui membru meseriaş în Consiliul Comunal pentru a apara drepturile breslelor noastre.—Totodată vom proceda şi pe viitor tot aşa ia orice chestiune privitoare la interesele breslei şi a breslaşilor noştri. Acest comunicat se va da publicităţii. Preşedinte, (ss), I. S. lonescu tipograf secretar, Al. Carp, membri, Luca Bogdan, Leon Horga industriaș, C. Paladiferar, Ion Zamfir electrician, C. Pancu, electrician, Gh. Neculau bărbier, St. Costaiescu constructor, Codreanu maistru tinichigiu, Emilian Vrînceanu timplar, Grigoriu tinichigiu. Admiterea Sî* Şcoala de răsboiu.— Concursul pentru admiterea în şcoala superioară de războiu va începe în ziua de 25 Aprilie 1914. Comandanţii de corpuri şi servicii nu r-» »— Su.*.***. 4? cv A o —A-4. pornurile uiitorilor’ Pfd'J îndeplinesc strict condiţiunile art. 6 şi 7 din regulamentul școalei, modificate prin ordinul circular din 27 Februarie 1912. Cererile ofițerilor împreună cu actele prevăzute la art. 7, se vor înainta pe cale ierarhică, ministerului de războiu (mare stat major), astfel ca ele să fie primite aci cel mai târziu la 1 Aprilie 1914. Rezultatul cercetărei actelor se va face cunoscut ofiţerilor candidaţi până la 15 Aprilie 1914. Ofiţerii admişi la concurs se vor găsi în locul şcoalei la 25 Aprilie a. c., la orele 9 dimineaţa, cănd se va începe e-xamenul de admitere,în conformitate cu art. 8 din regulamentul modificat prin decretul din 21 Aprilie 1912. După terminarea probelor scrise, candidaţi se vor înapoia la corpurile lor. Comisiunea de admitere, după examinarea probelor scrise, va hotărî cami din candidaţi pot fi admişi la ulima probă, examenul oral. Aceştia vor fi chemaţi pe grupe şi la anumite date. Numele celor admişi definitiv se va publica prin decizie ministerială. ® Trupa de operete de sub conducerea d-lui Al. Bărcănescu va juca în astăseară amuzanta operetă „Soldatul Viteaz“ cu d-na V. Miciora. Mâne sara „Băiat ori fată ?“ ® In vederea congresului general al funcţionarilor ceferişti ce se va ţine în Bucureşti. Duminică 2 Martie, comitetul filialei societăţii „Locomotiva-Iaşi“ roagă pe membrii tuturor filialelor ca înainte de începerea congresului, să fie prezenţi mâine Sâmbăta orele 9 dim, la sediul din Bucureşti al societăţei, spre a se sfătui. ® D-l V. Bantaş, in sector general silvic cl. I-a, membru în consiliul technic al pădurilor, a fost pus în retragere din oficiu pentru a-şi regula drepturile la pensie. ® In amintirea lui Anton Carp, Banca Naţională a primit de la „Banca Steriu & Co.“ următoarea scrisoare: Suntem în posesiunea stimatei Dv. din 21 ale curentei, din care cu mult regret, am luat cunoştinţă de încetarea din viaţă a d-lui Guvernator Anton Carp, unul dintre cei mai vechi conducători ai institutului Dv. Pentru memoria d-sale, avem onoare a vă alătura aci anexat, Lei 200 (două sute), cu rugarea să binevoiţi a-i preda „ Ligei culturale pentru unitatea tuturor Românilor“, cu destinaţia de a fi întrebuinţaţi pentru scopuri culturale. In loc de a depune pe mormântul neuitatului dn. Anton Carp coroane de flori, am găsit de cuviinţă această soluţiune. Cu mare durere încheem această scrisoare, dorind perpetuă prosperitate, primului institut de credit al ţarei, (Banca Naţională) care nici o dată nu a lipsit de a ajuta şi în vremuri grele, ţara noastră şi întregul comerciu. ♦ Salla Kideli. In astă seară are loc la Cinematograful „Patrici-Fréres“ un nou program cinematografic cuprinzând o emoționată dramă intitulată „Logodnica Blestemată“ cu rolul prim interpretat de celebra Protea. * Mai sunt cuprinse în noul program : Căsătoria lui Lory, comedie daneză într’un act —Primblări prin Japonia, interesante şi instructive călătorii etc. Afară de noul program cinematografic, care va cuprinde ca de obiceiu patru părţi mari, apare in pauza de orchestră MICA FOUGERE dansatoare, o artistă extraordinară In dansuri moderne şi internaţionale. Mica Fougere, apare ea însăşi pe scena circului nostru, ca număr de varieteu. A apărut în editura Librăriei Alcalay & Co. din Bucureşti , Constituţia Ţârei textul complect şi cu modificările din 1879 şi 1884. Preţul 50 bani. Se trimete teanco contra valoarei trimesă anticipat prin mărci poştale. Asemenea textul: Legei Electorale pentru Cameră Senat şi Cons. Comunii i-.ujumi modoi procedura electorală. Preţul 50 bani şi se expediază franco contra valoarei remisă prin mărci poştale. Astă seară la Coloscul Banu program nou. Gelozia fatală dramă de sensaţie din viaţa ofiţerilor. O dramă sub stare 1200 metri lungime , prăzile lui Ceilan (vederi după natură), Jncot şi Statua comedie etc. EPITROPIA GENERALA anei Spitaler şi Ospiciilor SIL Spiridon DIN IAŞI Aduce la cunoştinţă că: In ziua de 8 Martie a. c.oarele 3—5 p. m. se va ţine în camera acestei Epitropii licitaţie publică prin oferte sigilate pentru închirierea caselor prenumite Cervmov str. Lascăr Catargi No. 32 din Iaşi, proprietatea acestei Case, pe termen de 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1914. Licitaţia se va ţine conf. Art. 72—83 din legea contabilităţei generale a Statului. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor trebui să depue o garanţie provizorie în sumă de 300 lei, în efecte publice sau numerar. Condiţiunile şi orice informaţiuni se pot vedea şi lua în orice zi de lucru în cancelaria Epitropiei, serviciul ad-tiv. 14) WILLIAM LE QUEUX CAPITOLUL III. Povestea unui secret — Apoi ne urmarăm drumul şi după câteva momente mergeam cât puteam mai iute pe şoseaua uscată, bine întreţinută şi egală ce duce spre răsărit înspre graniţa belgiana. Ea vedea şi vorbea mereu, pe când vremea trecea. Fusese la Londra în primăvară, după cum îmi spuse, că şezuse la Savoy hotel. Englezii erau aşa de caraghioşi şi n’aveau cachet, deşi hotelul era şic, mai ales cina de seară. „Trecem prin Donai“ observă ea de o dată, după ce traversaserăm repede multe sate şi orăşele mici. „Trebue să întreb acolo de o teogramă“. Şi apoi, rămase întru câtva tăcută şi gânditoare. La Arras oprii şi îi adusei un pahar de lapte cald. Apoi pornirăm iar, căci declară că mi-e foame şi preferă să ajungă la Bruxelles decât să întârzie pe drum. Pe şoseaua cea largă înspre Donai merserăm cu viteza cea mai mare pe care o putui obţine de la cele şase cilicidre ale maşinei mele, motorul mergând perfect şi trăsura ca un ceasornic. Norii de praf ce se rostogoleau în jurul nostru devenirâ supărători, şi fusei silit să-mi pui ochelarii pe când voaleta cu geam de late proteja perfect faţa sensibilă a tovarăşii mele de călătorie. La Douai se scoborâ şi intră la poştă, întorcându-se cu o telegramă şi o scrisoare. Cea din urmă mi-o întinse mie şi văzui că-mi este adresată şi fusese trimisă poste restante. Deschizănd-o cu mirare, citii cele câteva rânduri scrise în grabă ce cuprindea, instrucţiuni scrise de mâna Contelui, cari erau foarte bizare, ca să nu zic altfel. Iată cuvintele pe care le citii : „După ce vei trece graniţa vei lua numele de Conte de Bourbriac şi Valentina va trece drept Contesă. Un apartament convenabil vi s’a reţinut la Grand Hotel, la Bruxelles, unde veţi găsi bagajul la sosirea voastră. D-şoara îţi va da sumele necesare. Voi fi la Bruxelles, dar nu mă voi apropia de voi. B. di F.“ Drăguţa Valentina care trebuia să treacă drept nevasta mea mototoli telegrama în buzunarul hainei, se sui la foc se înfăşură din nou cu tartanul şi îmi porunci să urmez drumul înainte. Mă uitai la ea, dar după toate aparenţele habar nu avea de extraordinarul conţinut al scrisorei contelui. Mergeserăm vreo douăzeci de kilometri în tăcere când la urmă pe când suiam o coastă repede, mă întorsei la ea şi îi găsesc. „Contele ne-a trimes nişte instrucţii cu totul extraodinare. D-şoară. Trebue după ce voi trece graniţa să devin contele de Bombriac şi D-ta trebue să treci drept Contesa !“ „Ei’!"intrebă ea rîdicîndu-şi sprincenile în sus. „Şi e aşa de greu, D-le ? Poate nu-ţi face plăcere să-mi îngădui de a trece cu soţia D-tale“. „Nici de cum răspunsei eu“, surizînd. „Numai...de...e ceva...ştii...neobicinuit, nu e aşa ?“ «Mai mult o aventură nostimă decit altceva“ zise ea şezînd. «Am să-ţi spun mon cher Guton, şi d-ta... o să-mi spui ma petite Dane Dane de Bombriaci o să sune bine la ureche, nu e aşa «Da. Dar pentru ce trate schimele astea?» intrebai eu. „Mărturisesc, D-şoară că nu pricep de Ioc“. «Pricepe Bindo. Intreabă-l“. Apoi după o mică pauză, adaogă:« E într’adevăr o nouă experienţă, şi rise voios, ca şi cum s’ar fi bucurat foarte mult de aventură. Fără să micşorăm viteza mersei înainte pe scurta nămiaza de iarnă. Gălbeneala slabă a soarelui ce apunea dispăru la spatele nostru şi amurgul veni Cu inseratul frigul deveni foarte mare şi când oprii ca să aprind fanarele din faţă îmi scosei cravata de caşmir şi i-o înfăşurai împrejurul gâtului. In fine ajunserăm la sătuleţul de la graniţă unde oprirăm în faţa vămei Belgiane, plătirăm depozitul pentru automobil, şi obţinurăm permisul. Apoi după ce luarăm fiecare cîte un păhăruţ de coniac într’o raieu cafenea ce era în apropiere, pornirăm din nou pe drumul lung şi larg ce duce prin Athia Bruxelles. O spătură la un pneu într’o localitate numită Leuze ne făcu să întârziem puţin, dar pseudo-contesa se scoboarâ şi îmi ajută, chiar şi la umflatul noii camere, declarând câ exerciţiul acesta o s’o încălzească. (Va urma) De închiriat tărie, pivniţă, lumină electrică, instalaţiune de apă, în strada Sf. Sava No. 8. A se adresa dnei E. Vlaicu strada Cuza-Vodă (foastă Golia) No. 32.