Mişcarea, martie 1914 (Anul 6, nr. 48-72)

1914-03-01 / nr. 48

Alegerile comunale Candidaţii partidului naţional-liberal Colegiu­ I Alegerea la 2 Martie 1914 Gh­. Gh. Mârzescu, avocat, deputat D-tor N. A. Racoviţă, mare industriaş D-tor Gh. Demetriade, profesor universitar Ion Peretz, avocat, profesor universitar Petru Cujbă, profesor, proprietar Romulus Sevastos, profesor Petru Iliescu, comerciant Gustav Ulrich, comerciant, mare proprietar Osvald Racoviță, avocat Anastase Triandafil, mare proprietar, fost deputat Colegiul II Alegerea la 4 Martie 1914 Mihai Tomida, profesor Căpitan Al. Ionescu, pensionar Neculai Dobrovici, proprietar Leon Horga, industriaş D. Iosupescu, meseriaş Th. Grigoriu, meseriaş N. Constantinescu, comerciant Manole Jelescu, comerciant Const. Toma, avocat lia parcurile noastre 011 Ungurii Conferinţă ţinută de d-l A. D. Xenopol­la şcoala normală „ V. Lupu“ Iaşi In ziua de 22 Februarie ,­ d-l profe­sor A. D. Xenopol a ţinut o frumoasă şi foarte interesantă conferinţă la şcoala normala „V. Lupu“, cu privire la situ­aţia din afară a neonului românesc, in special a raporturilor noastre cu Un­gurii. Neamul nostru—spune d-sa—a fost cel mai nedreptăţit între neamurile din lume. împărţit In­să de li put­iu la atâtea sta­te, el a dus o luptă uriaşă ca să-şi păs­treze naţionalitatea , dar din această 5­7 luptă el a eşit cu firea lui întreagă şi senină. Aşa că astăzi, cu toata furtuna vremurilor trăite, limba şi sufletul nea­mului românesc se întâlneşte până de­pute­me est­e graniţele României libere. Avem astazi o unitate sufletească, dar ne lipseşte unitatea politica, pe care o aşteptăm de mult. Nu ştim când se va înfăptui această unitate. Ştim numai că e o lege firească şi fatală, aceea ca toţi indivizii de acelaş sânge şi cu acelaş fond sufletesc să fie grupaţi in jurul a­­celuiaş steag. Până atunci noi suntem datori să apărăm cu energie şi interes această legătură naţională, prin unitatea gândirii şi aspiraţiilor. E cea dintâi grijă să păstrăm întrea­gă temelia neamului nostru, pentru că un neam e cu atât mai bine preţuit, cu cât e reprezentat mai bine. Şi reprezin­­tanţii neamurilor, sânt talentele şi ge­niile lor. Acestea sânt cu atât mai nu­meroase, cu cât masa de recrutare este mai întinsă. S’au rădicat multe talente de peste graniţe. Cele mai multe ni le-au dat Ardealul. Aici in leagănul românismu­lui, se păstrează vie conştiinţa originii romane. Nicăen în altă parte, nu avem un element intelectual şi moral mai pre­ţios ca aici. Şi tocmai pentru acest e­­lem­ent atât de sănătos trebuie să avem de­osebită grijă, fiindcă Ungurii urmăresc după un plan bine hotărât, maghiariza­rea lui. Patru milioane de suliete ar fi rupte din corpul neamului nostru. In Basarabia, dacă boerii, în marea majoritate, au trecut la rusism, apoi ţă­rănimea formează încă, un puternic e­­lervent românesc. Şi dacă ne mai gân­dim la libertatea dată limbii în biserică şi gazetelor moldovene, ne putem aş­tepta, la o dezvoltare românească în Ba­sarabia, la Bucovina pericolul este mai mare el sunt pe deo parte din partea Puteri­lor, iar pe de altă din partea germani­zăm în formele de gândire. Romînii din Balcani şi Fund, prin depanarea lor, nu vor putea întră nici­odată în aceiaşi grupare politică cu­­ra­ j­ţi­­i lor din nordul Dunării. Ne mulţu-­ mim cu o comunitate de gândire şi de simţire. Pericolul cel mai mare ne vine astăzi din partea lingurilor. Ei ne sunt dus­­duşmanii cei mai neîmpăcaţi. Puţini la număr—numai 6 milioane—ei au căur­at să-şi mărească naţionalitatea, prin ma­ghiarizarea neamurilor supuse. Aşa au făcut cu Românii, puţin după aşezarea lor în Transilvania. La început, nu i-au recunoscut ca naţie. Au început apoi cu maghiarizarea şcoalelor, a numelor pro­prii ş. a. m. d. Vor să facă desnaţio­­nalizarea Românilor în cel mai scurt timp. Nu vor ajunge insă niciodată la aceasta. Românul, conştient de valoarea lui etnică, nu-şi va părăsi naţionalitatea lui, spre a îmbrăţişa alta, cu mult in­ferioară. Bulgarii, prin firea lor barbară, ne sunt duşmani. Ei mai aduc şi un motiv istoric la aceasta. Răpirea Dobrogei, ţa­ră locuită de Bulgari, şi ruptă din pă­mântul bulgăresc. Noi ştim că e o ţară cosmopolita, ruptă din pământ turcesc și căpătată in schimbul Basarabiei iu­bite. Cu Grecii putem trăi bine, dacă ei vor respecta fugăduein­e date asupra fra­ M­I­S­C­A­EI­E­A ţilor noştri Români. Serbii ne pot fi pietoni preţioşi, a­­vând şi ei interese superioare în impe­riul habsburgic. Dintre statele mari Turcia nimic nu mai are cu noi. Rusia nu mai poate fi periculoasă de când a renunţat la panul ei de rusifi­care a statelor balcanice. Mai rămâne un singur stat, Austro-Ungaria, care prin­­faptul că are între hotarele ei poporul unguresc, ne este duşmană. De aceia ea s’a opus în toate împreju­rările mari din istoria noastră. S’a de­clarat contra Unirei, contra Principelui străin şi astăzi tot el s’a arătat pentru revizuirea tratatului le Bucureşti. De ce ? Pentrucă ungurii a văzut că orice mişcare energică a Românilor din regat, are un răsunet putenic în sufletul fra­ţilor noştri de peste Carpaţi. Orice ridicare a noastră, provoacă un nou curaj în lupta lor naţională. Ei voiau o Românie şi o Serba micşorată, pen­­tru că ele sânt focarele de atracţie ale românilor şi şerbilor supuşi. Şi aceste focare vor fi cu atât mai primejdioase, cu cât vor fi mai puternice. Aşa se ex­plică lovirea adusă prin ruteni şi prin biserică fraţilor noştri din Bucovina, pen­tru că vecinii noştri ştii, că slăbirea păr­ţii, aduce slăbirea întregului. Sântem în tripla­ alianţă. Austriac a îngăduit cele mai mari nedreptăţi pentru fraţii noştri de peste munţi. Aceasta o fac şi astăzi. Ce trebuie să facem noi ? Să aşteptăm. Poporul nostru e sortit să meargă înnainte. Dar nu voinţa ome­nească hotărăşte desvoltarea neamurilor —închee d. Xenopol—, ci momentele mari bine întrebuinţate, care se desprind din evoluţia vieţii lor pe pământ. DIN ZBORUL V­R­E­M­E­I )\supra paliméi lui IJachus In Rusia a fost mare fierbere când gu­vernul rusesc a dat în discuţia ciumei un straşnic proect de lege pentru înfrînarea beţiei, flagel care nicăiri nu operează mai teribil ca în marele imperiu moscovit. Conform art. 18 din lege toate debitele de băuturi spirtoase trebuie să fie în­chise Sâmbăta şi în ajunul sărbătorilor de la orele 2 în jos. Primăriile au dreptul să fixeze ore mai matinale pentru închidere, cînd voi­ găsi de nevoie. In Duminici şi serbători trebuie să fie închise toată ziua şi toată noaptea. Poftim de mai bea! a zis guvernul rusesc. ce v.­. 1 n„ a aprins mn­vantii ra­­formei şi au invocat motivul puternic că ori­ce beţiv prevăzător va avea grijă să ia vutcă acasă şi să bea chiar mai fără ruşine fiind­că nu mai sunt ochii lumii. Ceva mai mult imitaţia va transforma în alcoolici şi familiile beţivilor. Aceste întimpinări au fost făcute şi unui alt proect mai puţin drastic dar pornit din acelaşi spirit de cumpătare, proect depus la Camera franceză din i­­niţiativa parlamentară. L-au combătut chiar şi socialiştii cari au susţinut că reforma nu-şi poate ajun­ge scopul de a micşora consumația spir­toaselor. Ajunge să fie oprit fructul ca atracția spre el să fie mai mare.- Informaţii : Decanatul facultăţii de medicină din Iaşi se adresează către toţi foştii ei studenţi, bursieri ai fondului „Ada­­mache, cu rugămintea a-i comunica— de urgenţă—funcţiunile trecute şi actu­ale ce ocupă, publicaţiunile lor, precum şi domiciliul lor actual. Aceasta în vederea jubileului de 20 de ani de când s-a instituit fondul „A­­damache“,festivitate ce va avea loc sub preşident­ia d-lui P. Foni.­­ de la cercul meseriaşilor. In şedinţa de alaltăeri 26 Februarie­­. Co­mitetul cercului meseriaşilor a încheiat următorul proces-verbal. Comitetul cercului răzând diferitele invective publicate la adresa Cercului de către o gazetă din localitate, dispu­ne a se da prin publicitate, următorul comunicat care să fie cunoscut în gene­ral de către toţi meseriaşii şi de întrea­ga opinie publică. Societatea Cercului Meseriaşilor Ro­mâni din Iaşi prin Comitetul ei de Ad­ministraţie, aduce la cunoştinţa publică că e organizată în mod oficial din ziua de 24 ianuarie a. c. şi că scopul cercu­lui este aşi susţine şi apara interesele meseriaşilor ei pe toate căile posibile şi legale aşa fel că prestigiul, cinstea şi demnitatea de meseriaş să fie puru­rea la gradul cerut de bunul simţ. Pe aceste baze cercul va stărui, şi chiar va insista ca ori­unde, ori­cînd şi pe orice căi să căutăm a ne im­pune buna noastră organizare. Pe aceste motive chiar am şi cerut prin o delegaţie a noastră recomanda­rea unui membru meseriaş în Consiliul Comunal pentru a apara drepturile bres­lelor noastre.—Totodată vom proceda şi pe viitor tot aşa ia ori­ce chestiune pri­vitoare la interesele breslei şi a bresla­­şilor noştri. Acest comunicat se va da publicităţii. Preşedinte, (ss), I. S. lonescu tipograf secretar, Al. Carp, membri, Luca Bog­dan, Leon Horga industriaș, C. Paladi­ferar, Ion Zamfir electrician, C. Pancu, electrician, Gh. Neculau bărbier, St. Cos­­taiescu constructor, Codreanu maistru tinichigiu, Emilian Vrînceanu timplar, Grigoriu tinichigiu. Admiterea Sî* Şcoala de răs­­b­oiu­.­— Concursul pentru admiterea în şcoala superioară de războiu va începe în ziua de 25 Aprilie 1914. Comandanţii de corpuri şi servicii nu r-» »— Su.­­*.***. 4? cv A o —A-4. pornurile uiitorilor’ Pfd­'J îndeplinesc strict condiţiunile art. 6 şi 7 din regulamentul școalei, modificate prin ordinul circular din 27 Februarie 1912. Cererile ofițerilor împreună cu actele prevăzute la art. 7, se vor înainta pe cale ierarhică, ministerului de războiu (mare stat major), astfel ca ele să fie primite aci cel mai târziu la 1 Aprilie 1914. Rezultatul cercetărei actelor se va fa­ce cunoscut ofiţerilor candidaţi până la 15 Aprilie 1914­. Ofiţerii admişi la concurs se vor găsi în loc­ul şcoalei la 25 Aprilie a. c., la orele 9 dimineaţa, cănd se va începe e-­­xamenul de admitere,­în conformitate cu­­ art. 8 din regulamentul modificat prin decretul din 21 Aprilie 1912. După terminarea probelor scrise, can­didaţi se vor înapoia la corpurile lor. Comisiunea de admitere, după exami­narea probelor scrise, va hotărî cami din candidaţi pot fi admişi la ulima probă, examenul oral. Aceştia vor fi chemaţi pe grupe şi la anumite date. Numele celor admişi definitiv se va publica prin decizie ministerială. ® Trupa de operete de sub conduce­rea d-lui Al. Bărcănescu va juca în astă­­seară amuzanta operetă „Soldatul Vi­teaz“ cu d-na V. Miciora. Mâne sara „Băiat ori fată ?“ ® In vederea congresului general al funcţionarilor ceferişti ce se va ţine în Bucureşti. Duminică 2 Martie, comitetul filialei societăţii „Locomotiva-Iaşi“ roa­gă pe membrii tuturor filialelor ca îna­inte de începerea congresului, să fie pre­zenţi mâine Sâmbăta orele 9 dim, la sediul din Bucureşti al societăţei, spre a se sfătui. ® D-l V. Bantaş, in sector general sil­vic cl. I-a, membru în consiliul technic al pădurilor, a fost pus în retragere din o­­ficiu pentru a-şi regula drepturile la pensie. ® In amintirea lui Anton Carp, Banca Naţională a primit de la „Banca Steriu & Co.“ următoarea scrisoare: Suntem în posesiunea stimatei Dv. din 21 ale curentei, din care cu mult regret, am luat cunoştinţă de încetarea din via­ţă a d-lui Guvernator Anton Carp, unul dintre cei mai vechi conducători ai insti­tutului Dv. Pentru memoria d-sale, avem onoare a vă alătura aci anexat, Lei 200 (două sute), cu rugarea să bine­voiţi a-i preda „ Ligei culturale pentru unitatea tuturor Românilor“, cu destinaţia de a fi între­buinţaţi pentru scopuri culturale. In loc de a depune pe mormântul neuitatului dn. Anton Carp coroane de flori, am gă­sit de cuviinţă această soluţiune. Cu mare durere încheem această scri­soare, dorind perpetuă prosperitate, pri­mului institut de credit al ţarei, (Banca Naţională) care nici o dată nu a lipsit de a ajuta şi în vremuri grele, ţara noas­tră şi întregul comerciu. ♦ Salla Kideli. In astă seară are loc la Cinematograful „Patrici-Fréres“ un nou program cinematografic cuprinzând o emoționată dramă intitulată „Logod­nica Blestemată“ cu rolul prim inter­pretat de celebra Protea. * Mai sunt cuprinse în noul program : Căsătoria lui Lory, comedie daneză în­­tr’un act —Primblări prin Japonia, inte­resante şi instructive călătorii etc. Afară de noul program cinematografic, care va cuprinde ca de obiceiu patru părţi mari, apare in pauza de orchestră MICA FOUGERE dansatoare, o artistă extraordinară In dansuri moderne şi in­ternaţionale. Mica Fougere, apare ea însăşi pe scena circului nostru, ca nu­măr de varieteu.­­ A apărut în editura Librăriei Al­­calay & Co. din Bucureşti , Constituţia Ţârei textul complect şi cu modificările din 1879 şi 1884. Preţul 50 bani. Se trim­ete teanco contra valoarei tri­­m­esă anticipat prin mărci poştale. Asemenea textul: Legei Electorale pentru Cameră Senat şi Cons. Comunii i-.ujumi mod­oi procedura electorală. Preţul 50 bani şi se expediază franco contra valoarei remisă prin mărci poştale.­­ Astă seară la Coloscul Banu pro­gram nou. Gelozia fatală dramă de sen­­saţie din viaţa ofiţerilor. O dramă sub stare 1200 metri lungime , prăzile lui Ceilan (vederi după natură), Jncot şi Statua comedie etc. EPITROPIA GENERALA a­nei Spitaler şi Ospiciilor SIL Spiridon DIN IAŞI Aduce la cunoştinţă că: In ziua de 8 Martie a. c.­oarele 3—5 p. m. se va ţine în camera acestei Epitropii licita­ţie publică prin oferte sigilate pentru în­chirierea caselor prenumite Cervmov str. Lascăr Catargi No. 32 din Iaşi, pro­prietatea acestei Case, pe termen de 3 ani cu începere de la 23 Aprilie 1914. Licitaţia se va ţine conf. Art. 72—83 din legea contabilităţei generale a Sta­tului. Concurenţii pentru a fi admişi la li­citaţie vor trebui să depue o garanţie provizorie în sumă de 300 lei, în efecte publice sau numerar. Condiţiunile şi orice informaţiuni se pot vedea şi lua în orice zi de lucru în cancelaria Epitropiei, serviciul ad-tiv. 14) WILLIAM LE QUEUX CAPITOLUL III. Povestea unui secret — Apoi ne urmarăm drumul şi după câte­va momente mergeam cât puteam mai iute pe şoseaua uscată, bine între­ţinută şi egală ce duce spre răsărit în­spre graniţa belgiana. Ea vedea şi vorbea mereu, pe când vremea trecea. Fusese la Londra în primăvară, după cum îmi spuse, că şezuse la Savoy h­o­tel. Englezii erau aşa de caraghioşi şi n’aveau cachet, de­şi hotelul era şic, mai ales cina de seară. „Trecem prin Donai“ observă ea de o dată, după ce traversaserăm repede multe sate şi orăşele mici. „Trebue să întreb acolo de o teogramă“. Şi apoi, rămase întru câtva tăcută şi gânditoare.­­ La Arras oprii şi îi adusei un pahar de lapte cald. Apoi pornirăm iar, căci declară că mi-e foame şi preferă să a­­jun­gă la Bruxelles de­cât să întârzie pe drum. Pe şoseaua cea largă în­spre Donai merserăm cu viteza cea mai mare pe care o putui obţine de la cele şase cilicidre ale maşinei mele, motorul mer­gând perfect şi trăsura ca un ceasornic. Norii de praf ce se rostogoleau în jurul nostru devenirâ supărători, şi fusei silit să-mi pui ochelarii pe când voaleta cu geam de late proteja perfect faţa sen­sibilă a tovarăşii mele de călătorie. La Douai se scoborâ şi intră la poştă, întorcându-se cu o telegramă şi o scri­soare. Cea din urmă mi-o întinse mie şi văzui că-mi este adresată şi fusese trimisă poste­ restante. Deschizănd-o cu mirare, citii cele câ­­te­va rânduri scrise în grabă ce cuprin­dea, instrucţiuni scrise de mâna Conte­lui, cari erau foarte bizare, ca să nu zic altfel. Iată cuvintele pe care le citii : „După ce vei trece graniţa vei lua numele de Conte de Bourbriac şi Valen­tina va trece drept Contesă. Un aparta­ment convenabil vi s’a reţinut la Grand Hotel, la Bruxelles, unde veţi găsi ba­gajul la sosirea voastră. D-şoara îţi va da sumele necesare. Voi fi la Bruxelles, dar nu mă voi apropia de voi. B. di F.“ Drăguţa Valentina care trebuia să treacă drept nevasta mea mototoli tele­grama în buzunarul hainei, se sui la foc se înfăşură din nou cu tartanul şi îmi porunci să urmez drumul înainte. Mă uitai la ea, dar după toate apa­renţele habar nu avea de extraordinarul conţinut al scrisorei contelui. Mergeserăm vre­o douăzeci de kilo­metri în tăcere când la urmă pe când suiam o coastă repede, mă întorsei la ea şi îi găsesc. „Contele ne-a trimes nişte instrucţii cu totul extraodinare. D-şoară. Trebue după ce voi trece graniţa să devin con­tele de Bombriac şi D-ta trebue să treci drept Contesa !“ „Ei’!"intrebă ea rîdicîndu-şi sprinceni­­le în sus. „Şi e aşa de greu, D-le ? Poa­te nu-ţi face plăcere să-mi îngădui de a trece cu soţia D-tale“. „Nici de cum răspunsei eu“, surizînd. „Numai...de...e ceva...ştii...neobicinuit, nu e aşa ?“ «Mai mult o aventură nostimă de­cit altceva“ zise ea şezînd. «Am să-ţi spun mon cher Guton, şi d-ta... o să-mi spui ma petite Dane Dane de Bombriaci o să sune bine la ureche, nu e aşa «Da. Dar pentru ce trate schimele astea?» intreba­i eu. „Mărturisesc, D-şoară că nu pricep de Ioc“. «Pricepe Bindo. Intreabă-l“. Apoi după o mică pauză, adaogă:« E într’adevăr o nouă experienţă, şi rise voios, ca şi cum s’ar fi bucurat foarte mult de aven­tură. Fără să micşorăm viteza mersei îna­inte pe scurta nămiaza de iarnă. Găl­beneala slabă a soarelui ce apunea dis­păru la spatele nostru şi amurgul veni Cu inseratul frigul deveni foarte mare şi când oprii ca să aprind fanarele din faţă îmi scosei cravata de caşmir şi i-o înfăşurai împrejurul gâtului. In fine a­­junserăm la sătuleţul de la graniţă un­de oprirăm în faţa vămei Belgiane, plă­tirăm depozitul pentru automobil, şi ob­ţinurăm permisul. Apoi după ce luarăm fie­care cîte un păhăruţ de coniac într’o raieu cafenea ce era în apropiere, por­nirăm din nou pe drumul lung şi larg ce duce prin Ath­ia Bruxelles. O spătură la un pneu într’o localitate numită Leuze ne făcu să întârziem pu­ţin, dar pseudo-contesa se scoboarâ şi îmi ajută, chiar şi la umflatul noii ca­mere, declarând câ exerciţiul acesta o s’o încălzească. (Va urma) De închiriat tărie, pivniţă, lumină electrică, instala­­ţiune de apă, în strada Sf. Sava No. 8. A se adresa d­nei E. Vlaicu strada Cuza-Vodă (foastă Golia) No. 32.

Next