Mişcarea, mai 1914 (Anul 6, nr. 95-118)

1914-05-01 / nr. 95

I. Zamfir & Gh. Vella instalatiuhi ide: Apă, Canal şi Antreprize IAŞI VASLUI Str. I. C. Brătianu No. 1 Str. Sculescu No. 1* Domnilor Proprietari, Aducem prin prezenţa la cunoştinţa D-voastră, că pentru campania anului curent voind a da o desvoltare mai mare afacerei noastre, şi din dorinţa de a servi clientela mai repede şi mai cu îngrijire, am făcut cumpărări mari de mărfuri în străinătate astfel că depozitul nostru e cel mai bine asortat din acest oraş, cu materiale alese dintre acelea pe care experienţa le-a arătat că fiind dintre cele mai solide şi sigure contra îngheţului. De asemeni fiind singurii instalatori speciali în această branşă cu o experienţă de peste 19 ani şi am executat numai în un interval de trei ani peste 800 lucrări în Iaşi. Deci rugăm pe D-nii proprietari a nu preda nici o instalaţie ce au de făcut la proprietăţile D-lor, până ce nu ne va cere şi devizul nostru. Deviza noastră este de a face lucrări multe cu câştig mic şi cu lucrători speciali în această branşă, aşa că combatem orice concurenţă. esenţială, vădită, sincer constatată, cere o expropriere, ca să se facă, să se facă cu garanţiile de care am vorbit şi atunci eu vă invit pe dv. conservatorii, precum noi liberalii fără nici o teamă am adus înaintea ţarei reforma constituţională pen­tru a cere dreptul de a expropria, pen­tru împământenirea ţărănimei, pe un milion de hectare. Cănd veţi fi şi dv. la guvern, să ce­reţi revizuirea Constituţiunei ţarei, pen­tru a expropria Banca Naţională şi a împedica ca acţionarii ei să poată ob­ţine 4 la sută din valoarea capitalului lor. (Aplauze prelungite). Din aceste două acţiuni paralele, lu­mea poate judeca caracterele partidelor noastre. Noi în Banca Naţională, din punct de vedere de Stat, ne-am întrebat,, dacă ea îşi îndeplineşte rostul pe care Statul i l-a dat când a fundat-o. Adică a ajutat ea la desvoltarea co­merţului ? A fost ea un sprijin pentru însuşi Sta­tul în întreaga lui dezvoltare financiară ? Şi dacă va îndrăzni cineva să nege aceste două acţiuni ale Băncii Naţiona­le, dacă va putea cinema să probeze că din acest îndoit şi mare punct de ve­dere ea nu şi-a îndeplinit chemarea deşi nu e ministru conservator care în vre­muri de greutate­­să nu fi adus mulţu­mirile sale acestei Instituţiuni pentru sprijinul capabil, nu pentru intenţiuni, ci pentru rezultatele pe care ea le a obţi­nut pentru Stat—atunci eu voiu zice că au dreptate acei care luptă contra Băn­­cei. Dar nu înţeleg să se aducă argu­mente ca acestea că acţiunile Băncei Naţionale, de la 1880 de când au fost e­­mise, până acuma au crescut până la va­loarea lor de astăzi; contra unor aseme­nea argumente e destul să fac o între­bare. Citea mai deunăzi o statistică de ministru al Domeniilor, în care se arăta că, contrariu celor pertinse de reprezen­tanţii partidului conservator, proprietă­ţile Statului rem­t s’au vândut în loturi mari fuseseră cumpărate în mare parte şi de reprezentanţii chiar iluştri ai aces­tui partid conservator. Eu întreb : con­vine reprezentanţilor acestui partid ca să li se dea azi pentru moşiile ce au cumpărat atunci preţul cu care le-au cumpărat? (Aplauze). D. J. Lahovari: Dar nimeni nu a zis aceasta ! D. Prim-ministru I. C. Br­ătia­iu. Eu zic : Dacă e speculă pe spinarea Statu­lui că se deţin acum pe o valoare mai mare acţiunile ce au fost emise atunci pe altă valoare, este tot aşa speculă pen­tru toţi d voastră cari deţineţi azi aceste moşii, cari acum au o valoare incompa­rabil mai mare. Eu nu consider aceasta. D. J. Lahovari: Am zis pe valoarea de astăzi. D. Preşedinte al Consiliului: D-le La­hovari, dacă ar fi să mă pun din punc­tul de vedere pur subiectiv al Băncei Naţionale sau al altor instituţiuni eco­nomice, eu v-aşi felicita, tot am ajuns la un progres, căci în ultima d-voastră guvernare aţi vrut să confiscaţi Societa­tea Tramvaielor fără revizuirea Consti­tuţiunei (aplauze); acum cel puţin aţi ajuns la o concepţiune mai legală. (Ila­ritate). Eu însă, vă repet dacă sunteţi sinceri, vă invit, după ce vom termina revizui­rea Constituţiunei propusă de noi, să fa­ceţi D-voastră alta care va ilustra par­tidul conservator şi care va pune în lu­mină vie concepţiunile d-voastră conser­vatoare. (Va urma) C. B. Fernescu A VOICAT S a mutat in str. Păcurari 21 IAȘI MIŞCAREA „iscarea“ în Provincie Din nevoile com­. P.-Iloaie Iată o contună rurală din judeţ ce me­rită mai multă luare aminte, prin înseşi formaţiunea ei, de comună rurală şi târg, deci de-un îndoit caracter. Cea mai bogată dintre comuni, e un buget de peste 80000 lei şi fără nici o o pura datorie pănă ’n prezent, cu toate că şi-a făcut singură cladirele necesare instituţiilor principale ca : şcoli primare, biserică, primărie—şi încă ce primărie ? abator, o frumoasă grădină publică, in­stalaţie cu apă din linia Timişeşti şi a­­cuma în lucrare, pavarea trotuarelor cu dale cubice. Venitul ei aşa de frumos nu­­ i-a dat însă vr’o administraţie atât de excelentă, cât mai ales aşezarea ei potrivită, la o mică depărtare de Iaşi, la întreţierea liniilor ferate Iaşi-Tg. Frumos cu Iaşi- Hârlăul; aflarea lângă ea a fabric­ei de exploatare de lemne vagi ; comerţul de cereale şi producte animala ce-i fac ne­gustorii evrei cu arendaşii şi mai cu seamă ţăranii satelor încunjurătoare, mai ales în timpul din urmă de când credi­tul ţărănesc s’a ridicat foarte mult prin ajutorul Băncei Podul lioaie, ce şi-a în­deplinit un îndoit scop faţă de ei, aju­­tându-i să-şi cumpere cei mai mulţi pă­mânt de veci şi scăpându-i în parte de cam­ăta zdrobitoare de altă dată,­rol ce-i avea banca populară din localitate, dar care cu r­egret că prea puţin şi l-a înţeles. Dacă asta-i situaţia financiară, de ce pomenesc în însuşi litia articolu­lui, de nevoile ei . Pentr­u că pănă aci încă n’am redat situaţia in complect, ci numai o parte din ea. Comuna aceasta e un centru comer­cial, dar care­­ duc cu succes numai e­­vreii în­­majoritate. Implicit atuncea vom găsi românilor altă ocupaţie şi anume, agricultura, atât pentru sate cât şi pentru mahalalele târ­gului şi numai puţini din ei, vor între­prinde bulgaria, un contigent măruţ, sa­­lahoria şi o mică parte cu funcţionaris­­mul, inerent ori­cărui târg. Dar cel puţin ocupaţia din urmă cre­deţi că li asigură o situaţie economică bunicică ? Nu. Că nu-i făcută această a­­gricultură sistematic, ba mai rău ca la satele cele mai în urmă, vândută pânea de multe ori înainte de a se culege. Dar înainte de a trece la viaţa cultu­rală a sătenilor şi târgoveţilor, am de arătat şi lipsurile comunei ca aşezăminte şi gospodărie, care vor arunca mai multă lumină în constatarea ce voi face­­. Se pavează acum chiar trotuarele cu dale cubice, pentru care lucrare se cheltueşte pănă la 80000 lei şi nu s’au gândit con­ducătorii din trecut că prea puţin folo­seşte târgului aceasta,, înainte de­ o ca­nalizare mai mult cerută şi o pavare a străzilor cu lespezi (bolovani), căci aşa se întâmplă cum am văzut astă iarnă, ca glodul peste măsură de mare să fie dus din stradă pe trotuare şi să nu se mai cunoască ce-i pavat şi ce nu-i pa­vat. S’a hotărât pavarea trotuarelor, stră­zilor, fără a se alege în primul loc cele mai importante, ca de pildă, strada Sco­­bâlţeui, căreia îi ajungea o simplă pie­truire în locul drumului natural cura era şi s’a neglijat strada Naţională, cea mai frecventată şi cea care poate forma bu­levardul cel mai frumos al târgului pe motiv că-i a statului. Dar oare nu se putea face ca Tg. Frumos să contribue şi statul şi comuna şi s’o paveze ? In bugetul din anul acesta, s’a pus pavarea stradei Carol, cea mai princi­pală. E bun, dar cum rămâne cu cana­lul, fără de care sunt de prisos ch­eltu­­elile făcute ? Nu-i lumină şi totuşi n’o avem însă, pănă ce nu se vor face cele mai necesare, dar e o lipsă care-şi aş­teaptă ceasul locuitei,—căci nu-i deajuns să faci ceva, ci cu rost. S’a cumpărat de cătră comună 6 lămpi Wasington numai, şi luminează o parte a târgului. De ce oare atâta grabă ? Pănă nu se isprăvea o lucrare şi apoi cu deplin succes să se păşească la alta ? Bahluiul şi Bahlueţul, străbat târgul prin 3 locuri şi în ele se toarnă gunoaele toate, mărindu-se infecţia. Nu poate fi vorba de o canalizare, dar se poate opri turnarea gunoaelor şi planta malurile cu răchiţi, ca să se dea alt aspect şi să se cură­ţi aerul încărcat de miazmele acuma? Nu există o bae populară şi doar ne­voia o simţim cu toţii. Distribuindu-se apa din conducta Timişeşti, nu era mare lucru şi nici cheltueală dacă se da cîte-o cişmea şi în Piaţa Tescu, Română şi Broscărie,—şi era bine ce se păstra şi vor­bea cişmea din piaţa târgului, care la nevoe ar fi suplinit lipsa apei, pentru cazurile când se strică conducte Timi­şeşti ! Satului Cosiţeni îi trebue o şoseluţă de cel puţin un km, pentru ca să se facă uşoară comunicaţia cu târgul, aşa fiind un drum impracticabil, mai ales când plouă şi revarsă Bahlueţul. Printre cele mai însemnate clădiri e numai biserica dată uitărei — şi care cu o mică sum­ă s’ar putea repara şi sluji în ea. Celelalte două sate cel puţin nu mai au nimica în ele, doar coliba uităriii în timpul verei. Cu aceste nevoi şi cu multe altele pe care nu le mai înălţ, îşi duce Comuna viaţa-i lipsită şi de­ o viaţă culturală după cum voi arăta. Afară de cooperativa „Sf. Treime“ în­fiinţată de negustorii români, de Banca Populară „Buna Vestire" ce abia acum porneşte pe tema principiilor asemenea instituţii, de Cantina Şcolară şi Liga „Deşteptarea“ înfiinţată acum un an, care abia acum îşi va lua acţiunea subt guvernarea partidului ce cuprinde ideile celui mai mare îndrumător al ţărănimei Spiru Haret, nu mai există nimica înăl­ţător atât pe târâmul economic cât­­şi cultural. S’a dat uitărei corul bisericesc şi şezătoreşti săteşti de altădată. Şi de ce ? Pentru câ egoismul a fost pus la bază, şi nu altruismul. Acum e timpul ca tineretul ce crede în altă che­mare, în o nouă viaţă, acum când tre­cem prin frământările sociale de deter­minarea soartei ţăranului român , acum când soarta României să hotărăşte, zi­cem, tineretul să fie la înălţime. Doresc ca târgul acesta sâ fie model de gospodărie, să fie un centru comer­cial şi cultural. Ş­coala de adulţi, şăză­­torile săteşti, mână în mână, să lumi­neze şi explice locuitorilor dreptul de vot ce mâne-i capătă şi să li să arăte sistemul de muncă a pământului ce me­reu li se dă : sfaturi higienice , întări­rea credinţei, educare patriotică, forma­rea copiilor , Banca Populară întărită ! Cor bisericesc, teatru sătesc şi Intr’un cuvânt tot ce e gospodăresc, inimos şi luminător, in această comună singură şi chiar şi In unire cu cele vecine. Aceste-s nevoile, parte din ele, aşa văd îndreptarea şi tot ia cuprinsul a­­cestor rânduri, se poate vedea tema de acţiune. 14. O. Popovici. Avocat: „S’au întâlnit strămoşii Dv. şi ai noştri pe câmpul de bătae, au fost când unii când alţii învingători, dar învingătorul a stimat pe cel învins, căci gloria pen­tru una şi aceiaşi luptă o avea şi unii şi alţiii. „Acestor virtuţi comune celor două neamuri se datoreşte faptul că un Şte­fan cel Mare şi Sfânt, după peste 40 de ani de experienţe pe tronul ţarei sale în care timp s’a războit de peste 40 de ori cu toţi vecinii, in testamentul său recomandă fiului său ca să nu aibă în­credere în nici un alt n­eam vecin decât în turci, căci sunt mai buni ca toţi cei­lalţi. Acelaş lucru ni l-au spus şi moşii noştri. „Iată de ce când văzând pe români şi oastea română o admirăm, o iubim din inimă şi-i urăm ca la victoriile­ câştigate să adauge încă tot mai multe pentru prosperitatea şi mărirea­ României“. „Fiţi dar bine veniţi între noi ostaşi ai Ţarei noastre“. „Să trăiţi". U­nii Andrei Guntff şi Andrei Mut­zt­ff, prim-ajutor de primar, ale căror cuvântări regretăm că nu le putem da în întregime neputându-le procura în ro­­măneşte, prin entuziaste cuvinte urează bun sosit noilor ofiţeri şi nu doreşte alta de­cât ca opera de înfrăţire înce­pută de Reg. 35 infant, care a plecat de aici, de Reg. 5 roşiori ,ce se află în garnizoană şi de autorităţile civile şi fie continuată şi cimentată de conducătorii noului regiment. D-Ior declară în numele populaţiunei bulgare că se simt fericiţi de modul cum autorităţile civile şi militare prin înţă­­leapta lor conducere au ştiut să infil­treze o unire sufletească în întreaga po­pulaţie din Dubrici. Beau în sanatatea noilor veniţi şi a tuturor celor de faţă. D. colonel Herăscu urează viaţă feri­cită populaţiei turce şi bulgare. Seria cuvântărilor a încheiat-o d. Ne­­culau directorul prefecturei de judeţ, care, în numele d-lui prefect Ghi. Geor­­gescu, care din interes de serviciu lip­seşte din localitate, urează bun sosit noi­lor prieteni, pace şi înfrăţire populaţiei din Bazagir. In tot timpul mesei a fost o animaţie şi lin entuziasm de nedescris acompa­niat de fanfara B*ig. 40 Călugăreni. Cosmopolis , MluxIcA de cameră.—După cum am anunţat, Iaşul va avea în curând o inovaţie artistică, concerte denumite „muzică de cameră“ care vor fi date de către asociaţia profesorilor de la „Con­servatorul de m­uzica“ din Iaşi, secţia instrumentelor de vânt şi piane. Primul concert va avea loc în seara de 9 Mai în „Sala Conservatorului“ cu concursul membrilor asociaţiei respec­tiv, d-nii: Hie I. Sibianu, piano, Alexan­­dru Roşea, flaut, Gheorghe Ionescu, cla­rinet, Petru Nitzulescu, corn, Ioan Vasi­­lescu, fagot. Programul cuprinde următoarele: 1) Beethoven: Quintet în mi bemol major; a) grave, Allegro ma non troppo; b) Andante cantabile; c) Rondo. 2) Onslov; Sextett in mi bemol ma­jor; a) Largo, Allegro vivaceassai; b) Me­­nuetto allegro; c) Andante con variazio­­ne; d) Finale allegro. Partea de Contrabas va fi executată de Ed. N. Ecciulescu prof. Conservato­rului. Biletele se găsesc la librăria Iliescu, iar în seara concertului la cassa conser­vatorului. * Dl. Vasile C. Dimitriu, a fost nummit magistrat stagiar la judecătoria ocolului Podul Iloaie din jud. Iaşi.­­ La 1 Mai încep examenele pentru ajutori de învăţători. Candidaţii admişi vor fi înştiinţaţi de către preşedinţii comisiunilor examina­toare, indicându-li-se în acelaş timp şi şcoala normală unde vor da examenul. Candidaţii cari n’au depus încă actele necesare, vor avea la ei aceste acte în ziua examinării şi le vor înmâna pre­şedintelui comisiunii.­­ i icon. — La Ciasornicăria Frantz Engbel din Piaţa­ Unirii a sosit un trans­port nou de ciasornice Paul Garnier, în aur, argint mat şi metal. Deaseme­­nea au sosit pendule electrice de pe­rete cu întoarcere automată. ■ Prima reprezentaţie a ansamblului teatrului naţional din Bucureşti va avea loc Luni 5 Mai a. c. când se va juca „Denisa“ de Al. Dumas­ fiu. Rolurile principale vor fi ţinute de d-ra Tina Barbu, d-nii C. Nottara, I. Mano­­lescu, P. Iancovescu, Al. Mihailescu, I. Petrescu ş. a. Marţi seara „Dolorosa“ de G. Dia­­mandi, şi Mercuri a treia şi ultima re­prezentaţie „ Trecu o femee“ de R. Corlus. Biletele la agenţia teatrală „Maxi­­movici“.­­ In astă seară la „Sidoli“, program nou cuprinzând: „Onoarea Contesei“, film danez de mare artă, in trei părţi mari cu d-ra Lilly Bect în rolul principal. Apoi: „Prince" în scene umoristice, „Duo Solo“ scene artistice de varieteu, „Din greşală“ comedie daneză, „Neno­rocirea lui Tândală“ etc. Mâine, «O călătorie în ţara sfântă».­­ Epitropia Sf. Spiridon a luat ho­­târârea ca să admită ca eleve la şcoala de moşii de la institutul „Grigori Ghn­ca- Vodă“din Iaşi pe absolventele cursului primar. Cererile de înscriere se vor înainta directorului institutului pănă la 1 Sep­tembrie a. c. , Senatul Universitar în şedinţa de ori a recomandat pentru ca Ministerul Instrucţiunei publice să aleagă un mem­bru în comisiunea de judecată a profe­sorilor secundari pe d-nii : M. B. Can­­tacuzino, Paul Bujor şi Ilie Barbula­scu. ® Mâne se deschid şedinţele Curţii cu Juri din Iaşi. ® In urm­a cercetărilor făcute s’a con­statat următoarele in privinţa crimei din corn. Tiganaşi . Locuitorul Gheorghe A Petrei şi-a ucis pe fiica sa Varvara în ^ noaptea de 13 —14 Noembrie 1912 din ^ imprudenţă. Fiica sa Varvara a eşit în grădină şi ducându-se la şira de Jpopu­­şoi a Început a desface popuşoi de pă­­nuşi. Tatăl său eşind mai pe urmă a­­fară şi auzind foşnind la şira de popu­­şoi crezând că e un câne s’a întors In casă şi luându­-şi puşca încărcată a tras UU loc asupra fiicei sale, omorijnd-o pe loc. In urmă a declarat la printărie că moartea fiicei sale a provenit în urma unei căderi. Cercetările continuă. ■ Ministerul de industrie şi comer­ţ a însărcinat o comisiune pentru a studia în Rusia condiţiunile in care funcţio­nează standardul de cereale, pentru a se putea înfiinţa şi la noi in ţară. „ In casele nouă, proprietatea d-lui A. Braunstein, ce se cons­­truesc pe strada Cuza-Vodă, în lo­­cul caselor Neuschotz, se va des­­chide în curând „Librăria Nouă" a d-loi P. & D. Iliescu, care va fi instalată în dreptul chioşcului, de ziare de lângă administrația fi­nanciară. ♦ Corespondenţă «Un Bnzargic. In ziua de 22 Aprilie a sosit în oraşul nostru Reg. 40 de infanterie Călu­găreni care a fost primit cu flori la bariera o­­raşului de ofiţerii reg. 5 Roşioni, de au­tor­ităţile civile şi un mare număr de ce­tăţeni. Sara, din iniţiativa d-lui Colonel Herascu comandantul Regimentului şi a d-lui Raicu, primarul oraşului, s’a dat o masă în onoarea ofiţerilor noului regi­ment la care au luat parte toţi ofiţerii regimentului sărbătorit In frunte cu d. colonel Herascu, toţi ofiţerii reg. 5 Ro­şiori în frunte cu d. Raicu primarul o­­raşului, d. Neculau, directorul Prefecturii Jol de Judeţ, toţi domnii magistraţi, di­rectorii băncilor, avocaţii, doctorii, o de­­legaţiune a populaţiunei musulmane şi o delegaţie a populaţiunei bulgare. La şampanie cel dintâi ia cuvântul d. col. Herascu care trastează pentru M. S. Ragele şi urează bun venit noilor ca­marazi. D-l Primar Raicu în numele oraşului Ba­za­rg­ic saluta ofiţerii noului regiment. D-l col. Scărişoreanu în numele Reg. 40 de inf. Călugă­eni, mulţumeşte cetă­ţenilor din Bazargic pentru entuziasta primire. D-l A. Heisepin, Preşedintele comuni­­taţei musulmane şi membru în consiliul comunal, urând bun sosit noului regi­ment spune că nu este decât ecoul unei populaţiuni ce vede, în legitimă dragoste de mândrie, în ostaşul român­ pe copilul ei, in valoroasă ofiţerime pe şefii ei şi în idealul românismului, pavaza propă­­şirei ei. „Noi musulmanii din acest ţinut din legendele păstrate din moşi, stră­moşi, din filele istoriei şi din memoria noastră, apreciem mai bine ca oricare alt neam valoarea românului ca popor cult şi bun în timp de pace, viteaz şi mărinimos în timp de răsboi. Soc. anonimă română-italiană a industriilor­­­xtile - Iaşi CONVOCARE D­nii acţionari ai acestei societăţi sunt convocaţi în adunare generală ordinară, care va avea loc In ziua de 18/31 Mai a.­c. ora 10 a. m­. în sala de şedinţa a Băncei Moldova—Iaşi. La ordinea zilei: 1) Raportul consiliului de adminis­traţie. 2) Raportul cenzorilor. 3) Aprobarea bilanţului şi descărcarea consiliului de administraţie de gestiunea exerciţiului 1913. 4) Repartizarea beneficiilor şi fixarea îndemnizărei cenzorilor pe anul 1913. Pentru a putea lua parte la această adunare, d-nii acţionari vor trebui să depună acţiunele lor până în ziua de“* 14/27 Mai inclusiv. La Iaşi: la casa societăţei sau la Banca Moldova. La Bucureşti; la The Bank of Rou­­mania Ltd., sau la Banca Marmoroch, Blank & Co., S. A. La Paris : la Soré’é Generale de France. p. Preşed. consil. de ad die Ing. I. Vignali Laboratorul de Analize Medicale şi Industriale Doctor A- Ratianu Chimist diplomat de la­ Universitatea din Geneva IAŞI—STRADA CUZA-VODA (GOMA) 40­­IAŞI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de ve­dere chimic şi microscopic, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului în lînă, bumbac sa­l ma­lasă, etc. etc. Cereți instrucțiuni pentru ori­ce analiză.

Next