Mişcarea, iunie 1914 (Anul 6, nr. 119-142)

1914-06-01 / nr. 119

mai cu seamă in comisiuni Ele trebuie­­să aibă preocuparea constantă ca lucra­­­­rea lor să­ fie cât se poate de perfectă I şi in acelaş timp ca membrii acestor ma-­­­jorităţi să meargă disciplinaţi în acţiune i şi strâns uniţi pentru realizarea unui­­ ideal comun. Trebuie să se concilieze­­ două cerinţe: I : aceea de a garanta li- j . bertatea alegerilor şi reprezentarea mi-1 |norităţilor; al 2-lea, aceia de a face posi-1 I bilă întocmirea unor majorităţi guverna-1 fmentale de sine stătătoare. I Nu ştiu ce se poate aştepta de la mi- j |noritatea anti-revizionistă. Sper însă că, , în faţa neputinţei sale de a împiedeca jj I mersul înainte al ţarei, cei înţelepţi vor­­­lisbuti să stabilească o doctrină şi un pro­­f gram conservator, care să dirijeze acţiu­nea partidului lor pe o cale mai liniştită,­­dar mai rodnică ca în trecut Consor­ţi­vatorii trebuie să se gândească că exis- I tența partidului lor în viitor depinde de I orientarea ce vor lua în viitoarea sesiune a Constituantei. C. I Brătianu ANUL VI. No. 119 i R O K A », K T *. in L*13 pe un an .2'i'trei in streinătate pe un an 40 $• Pentru preoţi şi­­învăţători ru­rali se face o reducere de ap% Redacţia «i Adminitc.mt ■ai IAŞI, PIAŢA U Vili Pi. No. S. la localul clubului National­,U.bc­ al. Un număr 5 BANI DUMINICA 1 IUNIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON Nr. 121 .4iiiiutdu­ri comerciale 3 leu 5­ b. r0 b. CJTUNEA UNUI COMITET iif clubul natîonal-liberal număr 5 BANI Me sil moraui? A narhf sm.nl Boereso Ziarele boereşti se năpustesc cu o furie nebună împotriva „Ligei reformelor“ şi împotriva d-lui Stere iniţiatorul InU meerei acestei ligi. Incriminările curg cu nemiluita —una mai sălbatecă şi mai odi­oasă de­cât alta. In definitiv, problema reforme­lor acum se pune in adevarata ei lumină şi pe tea­mul ei natu­ral de discuţiune. Dl. Stere na ridicat la Iaşi stin­­darul unei revoluţii. Dl. Stere propunînd înfiinţarea Ligei reformelor, a anunţat înce­putul luptei pentru solidarizarea mordelor sociale la­ înfăptuirea u­­nor reforme ameninţate de a­sis­­tenţa clasei privilegiate. Boerii s’au solidarizat in acţiu­nea lor de aparare a privile­giilor şi de impedecare a reformelor. Şi acţiunea aceasta nu este lipsită nici de violenţa, nici de intransi­genţa unei mişcări revoluţionare. S’au colecţionat sumi fabuloase, s’au tocmit bande de bătăuşi, s’au organizat scandaluri sângeroase, s’au aţiţat patimele şi interesele egoiste ale clasei privilegia­le, şi in mijlocul unei aseminea stări de spirit, nu lipsiau mult—dacă guvernul nu ar fi avut tactul şi prudenţa să dejoace planul infer­nal al boerilor­­ ca alegerile pen­tru Constituantă să degenereze intr’un război civil. Iată unde e anarhia şi spiritul revoluţionar, îşi dau seama boerii de conse­cinţele luptei disperate ce o duc împotriva reformelor ? Şi în această acţiune criminală şi anarhică, boerii voesc să ră­­mînă liniştiţi şi nesuparaţi de ni­meni. Toţi trebue să se închine înain­tea nebuniei d-lui Nicu Filipescu şi să se prosterne înaintea ciocois­mului sec al d-lui Marghiloman. Milioanele de ţarani nu au drep­tul să ştie de soarta ce li se pre­găteşte, nu au dreptul să reven­dice nimic, nu au dreptul să spri­jine nici într’un fel acţiunea ace­lora cari luptă pentru revendică­rile legitime ale clasei ţărăneşti. Milioanele de ţarani nu au drep­tul să ştie cine luptă împotriva lor şi nu au dreptul elementar ca pe cale paşnică să se apere împotriva boerimei reacţionare. La această concepţie a conser­vatorilor şi la sistemul lor de luptă, noi spunem hotărît: Liga reformelor. La acţiunea violentă a ciocoimei disperate, noi opunem acţiunea pacinică a acestei ligi, menită a redeştepta şi a solidariza massele populare cu opera marilor reven­dicări democratice. Liga reformelor va fi un instru­ment de propagandă şi de pacifi­care socială. Zadarnic se sbuciumă, zadarnic insultă, zadarnic incriminează con­servatorii. Reformele vor triumfa împo­triva lor—împotriva anarhiei reac­ționare. O importanta mare politică a domnului C. I. Brâtiaşa Alegerile sunt astăzi terminate şi re­zultatele obţinute trebuie să satisfacă şi guvernul care a obţinut majorităţi mai mult de­cât cele necesare şi opoziţia care este bine reprezentată în camerele de re­vizuire. Nici­odată lupta electorală nu a­­ fost mai dificilă per­tru guvern, care se prezintă înaintea colegiilor I cu un pro­gram de reforme, cerând alegătorilor pri­vilegiaţi să renunţe la privilegiile lor. De mulţi ani luptele electorale s-au dat mai mult pe nume de persoane sau pe interese personale, in special conser­­vatorii au corupt colegiile­­ de Cameră şi de Senat. Acţiunea politică a acestui partid a fost îndreptată aproape exclu­siv de preocuparea să-şi creeze partizani legaţi prin satisfacerea intereselor lor materiale, în dauna statului sau a ser­viciilor publice. Cu cât organizarea cen­trală a acestui partid a slăbit cu atât acţiunea lui a devenit mai corupătoare. Pe un atare târâm, lupta din partea par­tidului liberal, care nu vrea să urmeze acelaş sistem, ar fi fost foarte greu de dat, dacă mulţi din cei îmbuibaţi ar fi fost mai recunoscători şi dacă nu ar fi părăsit pe amicii lor de ori când treceau în opoziţie. Aceasta zestre guvernamen­tală a determinat multă vreme majori­tăţile guvernamentale, prin deplasarea voturilor ei, reducând din ce In ce mai mult la neputinţă pe cei ce aveau un crez politic. In ultimele alegeri, partidul liberal a cerut alegătorilor să renunţe în viitor pentru un interes general, la spe­cularea votului în interesul lor personal. După revizuirea Constituţiei, alegăto­rul colegiului I, pentru a însemna ceva, pentru a nu deveni un glas pierdut în­tre alte mii, va fi silit să aibă o acţiune făţişe asupra mulţimei în care trăesc şi­ să-şi solidarizeze interesul său cu acela a celor mulţi. In special alegătorii colegiilor I din o­­raşe vor pierde o mare parte din impor­tanţa lor electorală. De aceia în ultimele alegeri lupta electorală a fost mai apri­gă în oraşele mari. S’au văzut mulţi a­­legători cari, deşi convinşi de necesita­tea reformelor, totuşi aruncau câte un vot conservatorilor, reprezentând cu a­­ceastă ocaziune, simţimântul de egoism al personalităţei lor. De aceia mulţi alegători au votat de­odată doi candidaţi din care unul revi­zionist altul antirevizionist. Cred că modificarea legei electorale va infuza un sânge nou, mai puţin corupt corpului, şi va schimba şi terenul lupte­lor politice. începutul va fi greu şi va cere multă muncă, rezultatele vor fi însă rodnice, cu condiţiunea ca alegerile să se facă pe chestiuni de principii şi de programe Va trebui neapărat adoptat scrutinul de lis­tă cu reprezentarea minorităţilor. Scru­tinul de listă va învăţa pe alegători să-şi dea votul nu persoanelor, dar programe­lor şi partidelor cari le vor inspira mai multă încredere. El va face să înceteze­­ compromisuri de conştiinţă şi în multe­ cazuri şi reaua credinţă între pretinşi partizani politici. Reprezentarea minori­tăţilor va permite opoziţiei să între în parlament prin voinţa corpului electo­ral. Oamenii mai de seamă nu vor mai fi excluşi din corpurile electorale. Lup­tele electorale se vor îmblânzi şi concu­renţa pentru „tariful urcat“, se va mic­şora. Majorităţile liberale de la cari depinde înfăptuirea reformelor trebuesc să le exa­mineze de aproape să le discute larg. . NOTE Cele două ziare necunoscute „Presa“ şi „Naţiunea“ au fuzionat între ele pentru a representa astfel o singură necunoscută. O schimbare totuşi e posibilă în noua­­ redacţie: cei de la „Presa“ vor putea de­­­­veni mai . . . naţionali, iar cei de la „Nu- i punea“ nădăjduiesc să capete un aspect­­ mai de . .. presă.­­ * I Amestecându-se și el în discuţia asupra I apei, după cele ce scrie poetul Syr-Ardeal prin „Evenimentul" se vede cât de colo că ii s'a suit apa la cap ... * O nouă nenorocire pentru zeţarii de la „Evenimentul". Dl. Moscovici care plecase la Viena a­­cum c&te­ va zile, s'a și reîntors în loca­litate !... I LISA REFORMELOR Adessunete primite sunt o dovadă a democratizărei forfu­niei publice In timp ce presa con­servatoare nu mai seon­­teneşte cu injuriile cele mai triviale şi cu atacu­rile cele mai filipescane la adresa fruntaşului par­tidului naţional-liberal, d. C. Stere care după a­­legeri, a făcut o nouă chemare democratică. „Liga Reformelor“ anunţată la Iaşi capătă pe fie­ce zi nouă adesiuni din toate părţile ţării. Acest al douilea răsu­net ce l-a avut chema­rea d-lui C. Stere pen­tru sporirea armatei de­mocrate din ţară nu ne mai îngăduie să răspun­dem atacurilor furibunde a­l­e presei conserva­toare. Adesiunele ce le pri­meşte şeful nostru, iniţia­torul „Ligei Reformelor“,­­ acela care prin glasul seu vibrator de cinste şi de adevăr trezeşte şi chiamă la luptă toată suflarea democratică din ţară , instituie cel mai frumos respuns ce se­­ poate da adversarilor noştri de toate nuanţele şi de toate speciile. „Liga Reformelor“ va aduna în jurul ei toate­­ elementele democratice cinstite şi va forma ast­fel o armată numeroasă şi pacinică, care va re­vendica îndreptarea tu­turor nedreptăţilor poli­tice şi sociale şi împo­triva căreia nu va mai îndrăzni să se rezvră­­tiască mica şi furioasa oligarhie conservatoare­ , înscriind pe fie­ce zi noui adesiuni la „Liga Reformelor“ dăm, impli­cit, adversarilor noştri cel mai drastic respuns ce li s’ar putea da şi în acelaş timp cea mai fru­moasă dovadă de gra­dul de democratizare a opiniei publice luminate și cinstite. I Propăşirea cai­­i tarata la sala I ♦ _____ | Crearea a 650 posturi noi de învăţători ! Credincios tradiţiunei şi menirei sale,­­ de a răspândi lumina în popor şi de a I contribui din toate puterile la înălţarea­­ culturală şi la propăşirea economică a­­ i ţărei, partidul naţional liberal îşi urmea- ] , ză şi de astădată cu credinţă şi hotărâ-­­ re, opera sa patriotică. î Acesta a fost de altfel scopul venirei \ 'la guvern a partidului liberal: ajutora­­­rea şi luminarea celor mulţi; ridicarea ] păturei ţărăneşti la nivelul de civilisaţi­­­­une al ţarei; scoaterea din mizeria cum­­­­plită în care zac muncitorii de pământ,­­ prin împroprietărire, înfrăţirea socială a­­ tuturor claselor de cetăţeni, prin colegiul unic.­­ ) Aceasta este marea operă patriotică­­ , şi naţională pe care o va săvârşi, prin­­ actuala Constituantă, partidul şi guvernul naţional-liberal. * In ceia ce priveşte învăţământul rural, care până acum lasă foarte mult de do­rit, guvernul liberal va înfiinţa anul a­­cesta un foarte mare număr de posturi de învăţători la şcoalele existente, de şcoale rurale din nou, acolo unde nu e­­xistă, şi de grădini de copii. Răspândirea luminei la sate se va fa­ce astfel în mod mai temeinic. Lumina învăţăturei va străluci până în cele mai pierdute şi uitate locuri, în văile adânci şi întunecoase ca şi în creerii munţilor. D. I. G. Duca, ministrul cultelor şi I instrucţiunei publice, în dragostea sa ne­­­­mărginită pentru populaţiunea rurală, va­­ înfiinţa în toamna viitoare 440 posturi noui de învăţători în ţară, precum şi 250 de posturi numai în Cadrilater. In total deci vor fi numiţi într’un an de odată, un număr de aproape 700 de­ învăţători, ceea ce nu s’a pomenit până­­ acum de când există ţara românească. f Cu modul acesta se va răspândi lumi- j na învăţăturei şi cultura românească nu I numai în cătunele şi văgăunele uitate î până acum din ţară, dar mai ales în noul f teritoriu cucerit graţie vitejiei acelora f pentru cari se înfiinţează această sume- j denie de învăţători şi de şcoale. Sporirea deci a învăţătorilor şi şcoale-­ lor rurale, pe tot întinsul ţarei româneşti,­­ va complecta marea operă patriotică* şi naţională a desrobirei muncitorimei a- I­gricole.­­ * ■ In afară de cele vre-o 700 de posturi I de învăţători şi şcoale noui ce se vor înfiinţa pe întregul teritoriu al ţarei, mi- I nistrul instrucţiunei a mai luat hotărâ­­­­rea de a spori in mod considerabil gră­dinele de copii. Se vor înfiinţa grădini noui de copii in toata ţara şi mai ales în noua Do­­broge, unde se simte cea mai mare ne­­voe de asemenea, instituţiuni de educaţie. S’a dovedit, lucru de altfel este iade obşte recunoscut, că cel mai bun, mai frumos şi mai eficace mijloc de a face e­­ducaţia copiilor şi de a-i pregăti pentru şcoală sunt grădinele de copii. In aceste grădini se luminează min­tea copilului, i se cultivă inima şi sufle­tul, i se formează caracterul. Copilul iese din aceste grădini mai cu minte, mai bun, mai disciplinat şi familiarizat cu şcoala. In afară de toate acestea, grădinele de copii sunt o adevărată binefacere pentru părinţi, cari nu au în fiecare moment grija copiilor şi spaima că li se poate întâmpla cine ştie ce accident nenorocit. * Noul personal didactic rural va fi re­crutat din absolvenţii tuturor şcoalelor normale din ţară, de băeţi şi fete. Restul ce va mai lipsi, după numirea acestor absolvenţi, până la completarea numărului de 700 învăţători şi învăţă­toare, va fi recrutat dintre acei cari au absolvit cel puţin patru clase secundare. Aceştia vor fi numiţi ca învăţători-su­­plinitori O mică parte din nouii învăţători vor fi numiţi la posturile I şi II ce se vor înfiinţa pe lângă actualele şcoale rurale. Toţi ceilalţi vor fi numiţi la şcoalele ce se vor înfiinţa din nou, în satele şi cătunele unde nu existau de loc până acum. La grădinele de copii vor fi numite toate persoanele care au trecut exame­nul de capacitate, precum şi acelea care vor reuşi in examenele ce se vor mai ţine în cursul anului. Doua Drumuri Dună un repaos de aproape şase luni petrecut la Heidelberg şi în alte centre universitare, nemţeşti, se zice că d. Maiorescu ar avea intenţia de a se întoarce in ţară pentru a se o­­rienta puţin asupra punctului la care a ajuns partidul conservator, —al că­rui şef este—in timpul absenţei sale. Spunem „se zice*—căci suntem si­guri că d. Maîorescu nu cam arde de dorinţa de a lua contact cu cei cari s’au cramponat de direcţia acestui nenorocit partid—un adevărat orfan politic de la moartea lui Lascar Ca­­targiu. Cu toate aceste reîntoarcerea d-lui Maîorescu este de domeniul posibilu­lui, căci d-sa este şeful partidului şi deci trebue urmat... Insă d. Maiorescu trebue să aibă forţa de a alege un drum, partidul său găsindu-se azi la o răspântie. Unul din drumuri duce spre munca liniştită, către studiul conştiincios, lip­sit de patimi şi interese egoiste a ce­lor două probleme care trebue să primească soluţii largi şi democratice orice s’ar întâmpla. Celălalt drum este acel al dezordi­nei, al demagogiei, al obstrucţiei şi al violenţii, firel care­­ preconizează voesc să scoboare lupta politică dă­tătoare de viaţă, când se inspiră de la trebuinţele superioare ale naţiunii, la nivelul unei lupte corp la corp între luptători de meserie, intre boxeri. D. Maiorescu se simte oare în stare să-şi arăte voinţa, sau este decis să capituleze în faţa nebunilor furioşi ?... Ii aşteptăm decizia fără cea mai mică impaciență.

Next