Mişcarea, iulie 1914 (Anul 6, nr. 143-171)

1914-07-01 / nr. 143

ANUL VI, No. 143 ABONA MUNTE In ţară pe un an intrui din streină­tate pe un an 40 Pentru preoţi şi învăţă­­rori se face o reducere de şi învăţători ru­■ 50«­, redacţia ţl Advnlulfi­raţlul IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, bl local al clubului National-Liberal. Un uum­ar 5 BANI 20 lei MARŢI 1 IULIE 1914 ZIAR NATIONAL IBERAL, CODIT TELEFON No. 121 Avunciuri comerciale IRECȚIUNEA UNUI COMITE! uit de clubul utitul-Unnl număr 5 BANI • ■ viîî" M. ■ .ionIA JRÎ'I Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV 1 leu 90 b. 40 b. Blocul liberal — Unitatea noastră dis­perează pe adversari­­­ Presa oposiţiei nu vede cu ochi buni cohesiunea ce domneşte în rîn­­durile partidului naţional-liberal, dis­ciplina din acest partid, şi mai cu seamă unitatea de vederi în ceia ce priveşte resolvirea marilor probleme puse la ordinea zilei. Utilizând toate infamiile, toate in­­venţiunile fantastice, această presă a încercat să arăte opiniei publice că în partidul naţional-liberal există pro­funde deosebiri de vederi şi de aci concluzia că reformele nu vor fi în­făptuite aşa cum au fost preconizate. Uitau însă onorabilii noştri adver­sari că ceia ce constituie marea pu­tere şi autoritate a partidului naţio­­nal-liberl este tocmai unitatea de gîn­­dire şi de principii a elementelor ce-l alcătuesc. Partidul liberal nu şi-a epuizat nici­odată forţele de care dispune în lupta de culise şi de persoane. El şi-a consacrat toată activitatea marelor interese obşteşti şi de aceia îrin istoria politică a ţării el a înscris atîtea pagini frumoase. S’a exploatat un moment atitudinea d-lui Emil Cos­­tinescu, pănă cînd distinsul nostru fruntaş printr’un interview acordat confratelui «Viitorul» a spulberat toate aceste invenţiuni ce se exploa­tau cu o stăruinţă neruşinată. A venit apoi rândul d-lui Stere, a cărui atitudine adversarii o interpre­tare ca o abatere de la linia de con­ducere a partidului. Ultimul discurs al şefului nostru a avut însă darul de a convinge pănă şi pe cei mai intransigenţi in­­ventat­­ri de disensiuni, că d. Stere nu numai că nu întreprinde o ac­­ţiune separată, personală, dar că este în nota cea adevârată a guver­nului şi partidului national-liberal. In fine s’a făcut un tot atât de măre sgomot în ceia ce priveşte ati­tudinea d-lui Tom­a Stelian. Iată însă tjust toCm­ai atunci cînd adversarii noş­tri nu se aşteptau, li s’a servit o desminţire tot atît de drastică. Intr’adevăr, în prima şedinţă a co­­misiuniilor parlamentare pentru stu­­diarea reformelor, d. Tom­a Stelian a făcut următoarea categorică decla-: raţiune:­­ «D-ta d-le Brătianu ştii bine că acum cât­ va timp răspunzându-ţi, din străinătate la o scrisoare ce­ mi-ai trimes,îţi răspundeam prin-' îVo telegramă câ am toată încre-­ derea în înalta d-tale capacitate , ci vei duce la bun sfârşit opera­­ începută şi te rugam să comptezi pe tot sprijinul şi pe tot devota­mentul meu de soldat devotat al partidului naţional-liberal». Un răspuns mai elocvent la in­sinuările perfide ale presei de opozi­­ţie socotim că nu se poate da. Dar din toate aceste fapte se des­prinde un adevăr: partidul naţional­­liberal represintă un formidabil bloc,­­ faţă de promiscuitatea oposiţionistă fără directivă şi fără un program bîne stabilit de activitate. Aceasta fiind situaţia partidelor în luptă, este lesne de înţeles de ce adversarilor noştri nu le-a mai ră­mas de­cit arma intrigei în campa­nia ce o duc contra înfăptuirei re­formelor. Cu ast­fel de adversari și cu ast­fel de arme, este lesne de înțeles de partea cui va fi—nu isbânda, dar­­triumful cel mai strălucit. —---—* ------------- Înştiinţare Persoanele care au aderat sau doresc să a­­derese la „Liga reformelor“ sunt rugate a se întruni, Joi 3 iulie, ora 3 p. m. în Iaşi Sala „Cinema­ Modern“, Piaţa Unirei. Comitetul de iniţiativă Opinia apară pe­­L Take lonescu­­ ! ------­ Silindu-se să răspundă la noul ipostas In care apare d. Jache Io­nenul fată de reforme. * Opinia» țipă pe toate gamele că d. Stere „iminuiazău că d. Tache lonescu e ce mai neșovăitor partisan al revisuirei, că in toată acţiunea sa politică nu e influenţat de nici o ambiţiune personală şi de nici o... perspectivă filipescană! Pentru a răspunde „tonului“ cu care ziarul d-lui Bădărău crede că poate apara integritatea atitu­­dinii partidului conservator-de­mocrat faţă de reforme, noi nu vom aminti, de o pildă, „varia­ţiile ce s’au debitat odinioară de pe tribuna clubului lachist local împotriva reformelor şi în special împotriva expropriei... Vom tăgădui însă, în chip ho­tărât „opiniei“ dreptul de a vor­bi de „insinuări“ şi mai cu sea­mă de «bun simţ». Dacă există un om politic care să nu fi recurs niciodată la mij­loacele de luptă politică pe un te­ren mai cinstit şi mai civilizat, dacă există un om politic care în toate acţiunile lui să nu fi pus de­cât convingerile şi idealurile ce-l frământă—acel om, fără îndoială, e d. Stere. Ceea ce face «Opinia» e o ne­cuviinţă şi o infamie. D. Stere, în ultimul său discurs, nu s-a ocupat de „soluţiile“ mi­raculoase ale d-lui Tache Ionescu, ci de atitudinea „ filipescană“ ce a adoptat-o d-sa în ultimul timp fa­ţă de colegiul unic şi de pretenţia ce o are ca d-sa, din opoziţie, să impună cum să se facă revizuirea Constituţiei! Şefromania d-lui Tache lonescu e o boală veche, iar „evoluţiile“ pe care d-sa e gata să le facă as­tăzi, nu sunt un secret pentru lu-­­ mea politică. , Zadarnic jeleşte „Opinia“ ; ea­­ nu va mai putea reface nimic din virginitatea... democratică a d-lui­­ Tache lonescu. ------------------------------------- ------------------­ II 1. Darea de seamă de activitatea so­cietaţei de la intemeerea ei. 2. Darea de seamă financiara. 3. Atitudinea Ligei in chestia refor­melor. 4. Măsuri practice pentru realizarea programului Ligei. 5. Discuţia şi alcătuirea unui regula­ment pentru funcţionarea Ligei. 6. Alegerea comitetului pentru un nou period de 2 ani. Pentru ca acest congres să-şi poată aduce roadele dorite, vă rugăm d-le pre­şedinte, ca pănă la 15 Septembrie a. c., să faceţi întruniri cu toţi membrii,­in care să luaţi în discuţie pe rând toate chestiunile ce se vor desbate la congre­sul nostru. De hotărârile ce veţi lua veţi încheia un proces verbal după care ne veţi tri­mite o copie cel mult pănă la 15 Sep­tembrie a. c. Comitetul central, ţinând seamă de toate discuţiile şi hotărârile filialelor, va fixa în urmă ordinea definitivă a discu­ţiilor din congres. In particular vă atragem atenţia că după art. 1 din .-/slute, scopul Ligei este şi „educaţia cetăţănească şi des­­voltarea simţului de solidaritate Intre păturile sociale. Cunoaşteţi cu toţii marele reforme ale exproprierei şi colegiului unic, cari voi* fi puse In discuţie la toamnă in adună­rile legiuitoare. Realizarea lor atârnă intre altele şi de felul cum sunt pri­vite aceste reforme de către majorita­tea satelor, pentru care ele se fac Este dar de datoria filialelor Ligei Deşteptarea să lămurească pe toţi mem­bri precum şi pe toţi sătenii, ce sunt acele reforme, ce va să zică expropriere şi colegiul unic, ce foloase vor putea trage sătenii din ele, etc. Vă rugăm dlar ca In întrunirile ce Ie veţi face, să­­puneţi in discuţie aceste reforme şi sâ* daţi toate lămuririle ce se vor cere, să faceţi astfel ca fiecare sătean din comuna dv. să fie bine lumi­nat asupra înţelesului acestor reforme ca pe urmă să se poată singuri pronunţa dacă ele ii vor fi sau nu piincioase. Dacă, întâmplător, ln comuna dv. nu se găseşte nimeni cari să lămurească deajuns de bine înţelesul lor, veţi face apel la secţia judeţiană şi In lipsă la comitetul central din Bucureşti, pentru a vă trimite pe cineva care să le ex­plice complect. Nu credem câ-i nevoe să vă atragem luarea aminte că dacă s’ar da sătenilor toate lămuririle asupra rostului dreptu­lui de vot, ar ajunge cu toţii la Încre­dinţarea ca întinderea acestui drept la toţi ştiutorii de carte ar avea urmări mai mari chiar de­cât reforma expro­­prierei. Punem toată nădejdea în patriotismul dv. cald şi luminat şi de aceia vă rugăm să daţi urmare celor de mai sus. Congresul „Ligei Deşteptarea“­­ In zilele de 20—22 Noemb­rie, se va ţine congresul general al „Ligei Deş­teptarea“. In acest scop d. d. I. Canta­­cuzino, preşedintele secţiei centrale a trimis tuturor filialelor din Iaşi urmă­toarea adresă : Domnule Preşedinte, Potrivit cu art. 9 din statutele „Ligei Deşteptarea“. In cursul acestui an ur­mează să fie congresul general al mem­brilor Ligei. Comitetul central a hotârât ţinerea a­­cestui congres in zilele de 20,’21 şi 22 Noembrie a. c. fixând In mod provizoriu următoarea ordine de zi: NOTE „Opinia“ mai vorbeşte de­­simpaticul fost prefect al judeţului, dl. Ştef. Negruţi După împrejurările de acum fraza exactă trebuie să fie ast­fel aranjată : „fos­tul simpatic prefect al judeţului“. Cel mai înalt conservator ieşan dl. H. K. arată prin „Evenimentul“ că c.c. Petrache Carp stă „deasupra tuturora“. Chiar deasupra... inălţimei sale . * „Opinia“ ne asigură că în chestii poli­tice nu-i lipsită şi ea de convingerea ei. Nu contestăm—căci adesea i-am văzut pe confraţii noştri având într’unu şi a­­ceiaşi chestie mai multe convingeri. * Cei cari sau dus un pelerinaj la Ţibă­­neşti am­ simţit nevoia—după cum arată „Epoca“—„purificărei sufletului“. Prea şi l’au incărcat boerii in felul cum au combătut guvernul şi Reformele-­ LIGA REFORMELOR In fruntea ziarului publicăm con­vocarea lansată de către comite­tul de iniţiativă al „Ligei Refor­melor11 convocare prin care e che­mată la Iaşi, în ziua de 3 iulie a.c., toată democraţia românească, con­vinsă de momentul istoric, care reclamă înfăptuirea celor două mari reforme. Adesiunele pe care le primeşte dl. C. Stere, iniţiatorul acestei «ligi», din toate părţile ţării sunt o do­vadă că mişcarea democratică des­chisă la Iaşi a avut un ecou pre­lung în toate minţile luminate şi în toate sufletele cinstite în care vibrează puternic adevărata ideie democratică. „Liga Reformelor“ care ur­mează a se institui în vechea ca­pitală moldovenească în ziua de 3 iulie a. c. nu va fi o grupare po­litică în sensul unui partid politic; ea nu va avea un caracter de par­tid tocmai în scopul de a putea avea o atmosferă cît mai mare în care să încapă toate elementele democratice din ţară, fără deose­bire de partid. .Liga Reformelor“ va primi în sânul ei pe toţi aceia cari, pătrunşi f viţeie şi nevoile de azi, re­vendică realizarea reformei agrare şi a colegiului unic, aşa cura au fost anunţate la Iaşi. Iaşul care în istoria ţărei a în­scris atâtea pagini măreţe, va în­scrie şi de data aceasta un capi­tol glorios care va eterniza pen­tru generaţiile viitoare lupta ce se deschide azi de către democra­ţia românească. Aeroplanul Iaşi 29 Iunie 1914 Minunea iat’o întrupată! ca pana violului uşor Rivnind ca vd­va înspre zare, Ca faima cea cotropitoare Din ghiara ta s’a zâmlt, Pâminte, Semeţul sburător Un şoim cu­ aripile-oţelite şi cuget oţelit In plaiuri de nemărginire Cătindu-şi ţel de cucerire Îndemnului tăcutul simbol S’avintă ’n­spre zenit. Din suflet frint de desnădejde, el e drumeţul dor ascuns Său frunte­a tainelor tărie Spre Dumnezeu el e solie, Cel ce de-a pururi rănilne-va Eternul Nepătruns Ana Conta Kernbach Pentru talpa ţârii - Iilail CosÉiceaaa despre problema raraia — In ziua de 25 Mai 1862 marele român şi om de stat Mihail Cogălniceanu a ros­tit în sfatul ţării următoarea inimoasă cuvântare asupra chestiunei agrare: „Şi acum, o ! domnilor, las dreptul de o parte ; şi mă voiu adresa numai la i­­nima d-voastră ! Nu voiu mai chema în ajutorul ţăranilor noştri dacât umanita­tea şi patriotismul d voastră. „O­­ fie-vă milă de un milion de ţă­rani cari cu femeile şi cu pruncii lor, de şi afară şi departe de desbaterile noastre, au ochii ţintiţi asupra dealului Mitropoliei ca asupra soarelui mântuirei, şi vă întind mâinile! „O! nu drămuiţi brazda de pământ trebuitoare hranei ţăranilor.—Gândiţi-vă la durerile, la patimile, la lipsurile tre­cutului lor.—Gândiţi-vă la origina ave­rilor d-voastră . Gândiţi-vă că cea mai mare parte din ele o datoraţi muncei şi sudoarei lor. „Inchipuiţi-vă că părinţii lor s’au lup­tat alăturea cu părinţii noştri pentru salvarea ţârei şi a altarului. „Gândiţi-vă că mâine poate ora peri­colului, poate iarăşi suna,­că fără dân­şii nu veţi putea ’apăra nici averile nici drepturile voastre, şi că odată ţara că­zută, nu veţi fi decât slugile străinilor, când astăzi sunteţi în capul României, în capul unei ţări libere şi autonome.— Aduceţi-vă aminte că atunci când era ocupaţiune străină, mulţi din noi treceau hotarul, iar ţăranii rămâneau şi ne pă­zeau moşiile şi averile! „Inchipuiţi-vă care era soarta nenoro­ciţilor noştri ţărani în acele triste tim­puri.—Aduceţi-vă aminte că ei şi cu în­săşi femeile lor adesea au fost reduşi la

Next