Mişcarea, iulie 1914 (Anul 6, nr. 143-171)

1914-07-24 / nr. 164

ANUL VI, No.1164 A B W A _M F. K T K In ţară j pe un an . . . 20 lei In străinătate pe un an . '40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru­rali se face o reducere de 80°/# Redacţia §1 AdM*î«ÎMtraţ!Bl JIAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, in localul clubului National-L­iberal. Un număr 5 BANI EDITIA. l­a JOI 24 IULIE 1914 fe. >&«*■ *,•/ ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN Neutralitatea Belgiei Ambasadorul francez din Bruxelles a de­clarat ministrului de externe belgian că Franţa cu ori­ce preţ va supraveghia teritoriul Belgiei pentru neutralitatea ei. * Guvernul german a intervenit la Bruxelles, întrebînd daca Bel­gia e dispusă să înlesnească miş­carea armatelor germane pe teri­toriul ei. Guvernul belgian a dat un respuns negativ, comunicid la Berlin că nu va permite încăl­carea teritoriului ei și a frunta­riilor pe care le va apara la ne­­voe cu armate. Ce face Anglia Londra. „ Westminster Gazette“ accentuiază asupra faptului că Anglia trebuie să-şi deie toată silinţa ca să aibă rolul de mijlocitoare între aplanarea conflagraţiei europene. „ Westminster Gazzete­i într-un pasaj accen­­tuiază asupra următorului fapt: Germania ştie că anumite cau­ze pot izbucni cari ne-ar pune într’o situaţiune foarte dificilă fa­ţă de ea. Germania mai ştie că în răsboiul ei cu Franţa noi am fi puşi în situaţia de a renunţa la neutralitatea noastră. Ce va face Japonia Berlin. — O telegrama a agenţiei vieneze a­­nunţă că ziarul „Nishi Nishi‘ din Tokio arată că Japonia se va folosi de greutăţile prin care trece Rusia pentru a regula chestiunea mand­­j­urică-mongolică. De această chestiune s’a ocupat ieri Consiliul de miniştri japonez. ?•-u-ife > 'V -l*4* v ’-^>y .* * ‘ * ‘‘ti Remanierea cabinetului francez București.—Cabinetul francez s’a remaniat astfel: D-1 Augagneux, a înlocuit pe ministrul de marină Gautier, de­misionat ; d-I Albert Schareaux a luat departamentul instrucţiei ; d-1 Gaston Doumergue a fost numit ministru al afacerilor străine. 1). Viviani a luat preşidenţia consiliului fără portofoliu. * Subsecretarii de stat Jaquier şi Abell Ferry şi-au prentat demisiile pentru a se duce la locul lor în mobilizare. Consiliul a respins însă aceste demisii. Basurile Puterilor neutrale Berlin.— O telegramă din Berna arată că departamentul mili­tar de acolo în şedinţa de alaltăieri a luat în discuţiune starea pi­chetelor într­egei armate precum şi măsurile de pasă a frontierelor. Aceste măsuri nu s'au luat în Sviţera din cauză că ea ar fi a­­menințată, ci mimai din simplul motiv de pregătire şi prevedere militară.* Stockholm.­­ Guvernul suedez a hotărât ca în războiul aus­­tro ungar-sârbesc să păstreze o complectă neutralitate. * Măsuri de prevedere * Haag.—Generalul Snyders a fost numit şeful suprem al ar­matei. Manifestaţiile de stradă din Petersburg Berlin.—­Aseară a avut loc, în piaţa roşie, lângă monumentul Porjarsky o mare manifestaţie publică. Numeroşi oratori au luat cuvântul cerând poporului să veghieze la mărirea şi independenţa Rusiei. In urmă s’a dat p­­e-Ufaiul Euso-German — Ciocnirile fie la graniţă — Buc.— Un puternic detaşament de cazaci şi artilerie rusă au intrat în Germania pe la Bialla. Trupele e­ermane le opun rezis­tență. La fruntaria ruso-germană, au loc ciocniri între patrulele tru­pelor de avanposturi. La Czen­tohora au au avut loc lupte violente. Trupele germane au intrat pe teritoriul rus, ocupând localităţile Bendin şi Caliş. Buc. — Ministerul de Finanţe printr’o cir­culară adresată tutu­ror ministerelor, le-a invitat să se abţie de la ori­ce cheltueli în a­­fară de cele strict necesare, până la clasificarea situaţiei. Ori­ce comandă în curs va fi suspendată; de asemeni toate lu­crările cari necesită o cheltuială mai mare de 10.000 lei. Ordonanţele de plată care nu vor presinta o urgenţă bine justi­fic­ata, nu­ vor fi achitate. Berlin. — Un aeroplan francez care a fost observat la Colonia, a fost doborît cu focuri de armă. Primăria din Mos­cova a dat un milion de rudle pentru flota rusă și serviciul sanitar, regramă ministrului prim al Rusiei prin care popo­rul jură credință țarului. * Prohibirea exportului în România Bucureşti. In legătură cu ştirea dată ori relativ la suspendarea traficului de mărfuri, adăogăm ur­mătoarele : Toate oficiile vamale de la frun­­tăriile noastre au primit înştiinţa­rea următoare: „începând de la 21 Iulie s’a pro­hibit exportul şi trecerea provi­zorie peste fruntarie a: cornute­lor, trăsurilor, automobilelor, ca­relor, boilor şi­ ori­ce vehicule a­nimale de transport“. * „începând de la 22 iulie, expor­tul finei este prohibit“. Acţiunea flotei germane Buc.—O telegramă so­sită din Berlin anunţă că­­ flota germană a intrat în marea Baltică pentru a bloca porturile ruseşti. Flota germană se a­­flă în faţa portului Li­ban pe care îl bombar­dează. Oraşul e în flăcări. Toa­­te edificiile publice din TELEFON No. 121 1«iwîs «1 ari «m­erdare Linia pe pagina II Linia pe pagina Iii Linia pe pagina IV i ieu B o­b. 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET instituit de clubul national-liberal Un număr 5 BANI port au fost prefăcute în ruină. Curtea Regală se strămută la Bucureşti Buc. — Faţă de evenimentele grave, Curtea noastră Regală, se va strămuta de la Sinaia la Bu­cureşti. ­oratoriul în Bulgaria Buc. — Camerile de comerț din Bulgaria urmează tratativele cu gu­­vernul în vederea declarărei mora­­toriului pe 8 luni, care ar urma să înceapă de la 25 iulie. Un articol al profe­sorului Labriclla Roma.—Profesorul La­briolla publică un arti­col în „Messaggero“ în­dreptat împotriva ţaris­mului şi a slavismului. Italia, scrie profesorul Labriolla, n’ar trebui să admită ca Austria să treacă peste Cataro şi cu atât mai puţin să ad­mită ca Serbia şi sla­vismul să înainteze spre țărmul Adriaticei. Moartea primu­l­ procuror D. Lefter înregistrăm cu părere de rău încetarea din viață a d-lui Emil D. Lefter primul procuror al Tri­bunalului Iași. Emil Lefter urma o cură la Slă­­nicul-Moldovei, dar în timpul a­­cesta boala de care suferea agra­­vându-se, familia a hotărît să-l a­­ducă la Iași pentru a’l supune u­­nei îngrijiri medicale mai serioase. Ajungînd în Iaşi, în drumul de la gară spre casă, lui Emil Lef­ter i s’a făcut rău. In grabă a fost dus la farma­cia Racovitză unde i s’au dat pri­mele ajutoare, iar de aci la spita­lul Sft. Spiridon, unde după citeva minunte a încetat din viaţă. Emil Lefter era un magistrat distins şi se bucura de multe sim­patii. Transmitem familiei, expresiunea sincerilor noastre păreri de rău.

Next