Mişcarea, august 1914 (Anul 6, nr. 172-198)
1914-08-01 / nr. 172
ANUL VI. No. 172 ADOS E S T E In ţară pe un an . . . 3« lei In streinătate pe un an 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de 54 de/. ItrdArţla fi AdminUt raţi»! IAŞI, PIAŢA UNIREI. No. 5. la localei clubului National-Liberal. Un număr 5 BANI 9^ EDIŢIA I-a VINERI 1 AUGUST 190 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CU TELEFON No. 121 Anuneiari comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV \y Stafe DIRECȚIUNEA UNUI COMITET 'Instituit de clubul naţional-Uberal număr 5 BANI I leu 50 b. r0 b. Marile Puteri dau mandat României Pentru supravegherea neutralităţii Dunării de Jos In situaţiunea atât de tulbure de astăzi pentru toate statele europene, hotărârea luată la 5 August st. n. a. c. de cătră comisiunea europeană a Dunării nu poate scăpa nimănui. Delegaţii Marilor Puteri opinînd pentru menţinerea neutralităţii Dunărei de jos, au propus guvernelor respective ca dreptul de supraveghiere poliţienească pentru această neutralitate să fe încredinţat României. Această hotărîre a fost semnată de ministrul preşedinte al comisiunei dl. Marheimke, representantul Germaniei, dl. Feiner von der Alt representantul Austro-Ungariei, dl. maior Baldwin representantul Angliei, contele Visart representantul Italiei şi dl. de Kartamyschew representantul Rusiei. Distin-sul delegat al Franţei , dl. Guillemin şi colegul seu Haidar-Bey repre-', sentantul Turciei au ab-j sentat de la şedinţa acestei comisiuni. Din partea noastră a asistat dl. D. Zamfirescu. Pentru prima dată România obţine această onoare din partea Marilor Puteri cari i-au acordat toată confienţa printr’un mandat special. In împrejurările de astăzi mai cu seamă, această hotărâre a Marilor Puteri capătă o şi mai mare importanţă şi în istoria noastră diplomatică ea va face epocă. încrederea ce ne-o acordă Marile Puteri nu este decît o urmare a politicei înţelepte pe care o urmează România în concertul european. Cum a plecat ambasadorul Ruşiei din Viena Ziarul «N. Fr. Presse» descrie astfel plecarea ambasadorului rus Şebeko şi a personalului ambasadei ruse din Viena. D. Şebeko a părăsit capitala Austriei In seara de 7 August st. n., lutnd drumul spre Sviţera. De la locuinţa sa şi pină la gară străzile erau păzite de numeroase forţe poliţieneşti, pentru a se împiedeca astfel orice manifestaţie. Automobilele transportau la gară personalul ambasadei ruse. La orele 3 p. m. s-au transportat bagajele. La ora 5 p. m. a sosit representantul francez d. Dumaine care şi-a luat rămas bun de la d. Şebeko şi ceilalţi funcţionari. D. Dumaine a rămas aproape o jumătate de oră. Curând au sosit ceilalţi ambasadori străini, veniţi să salute pentru ultima oară pe ambasadorul Rusiei. La ora 6 luni, o trăsură ducea la gară pe prinţul Gagarin, secretarul legaţiei, şi pe soţia sa. In urma lor veneau bagajele. După dânsul într’o trăsură venea d-1 Şebeko şi soţia. Un agent al poliţiei austriace însoţia trăsura în care se afla ambasadorul rus. In tot parcursul se auziau pe ici pe colo câte o fluerătură. In peronul gărei se afla poliţia şi armata. D. Şebeco a plecat cu un tren special. In acelaş tren s’a mai urcat şi ambasadorul rus la Budapesta, consulul Mihai Priklonsky cu familia sa şi principele Mavrocordat vice-consul. D. Şebeco a luat drumul spre Şviţera pentru a interna într’un sanatoriu pe soţia sa, care se află suferindă. Trenul în care se aflau în total vreo 60 persoane, a plecat în liniște. I --------- I Mut» «m» m"n Anglia reţine un vapor otoman Viena. O telegramă din Constantinopol arată că guvernul englez a reţinut dreadnought-ul turcesc „Sultan Osman“ care trebuia să fie remis Turciei la 1 Septembrie a. c. Toarta adresând un protest guvernul englez a respins Turciei că interesele statului au îndemnat la acest act și ca el va restitui Turciei costul respectiv al acestui vapor. Besboiul sîrbo-austriac Niş.Eri inamicul a bombardat fortăreaa de pe Dunăre. S’a observat că duşmanul se fortifică pearmul Savei şi pa dealungul fron-tului căei ferate. Voluntari sârbi care au trecut Sava înot, au operat folositoare recunoişeri. Duşmanul a bombardat localitatea Dubavitza, dar într’un mod slab. (A. Ii.) Capturarea unui vapor german Berlin.—Secerișul in Giermania e de acum cu desăvârșire asigurat i numărul muncitorilor e mai mult de cât suficient. * Se confirmă că vaporul pentru turiști «Principele Eitel Fritz» a fost confiscat în ziua de 31 Iulie in cursul călătoriei de la Petersburg a Stetin. Acest fapt e de o gravă atingere la dreptul internaţional deoarece:n ziua de 31 Iulie Germania şi Rusia nu se găseau in stare de răs- mu. i *i Berliner Tagblatt, scrie că fugari germani cari sosesc din Bel-' jia, povestesc lucruri grozave despre fanatismul belgienilor. Un mă-,elar german din Bruxelles din str. Saint Pierre a fost pur şi simplu tăiat în bucăţi de o gloată salbateca, care striga că vrea să-i re- terve o moarte conform cu meşteşugul lui. O familie germană din Bruxelles compusă din 7 copii, a pierit într’o încăerare. O doamă germană a avut un ochiu scos, o altă fugară care nu putuse să-și salveze pe copii, a înebunit în tren când se întorcea în Germania și a sărit am vagon lângă Minden rănindu-se mortal. (Wolffburau) (A. R.) 1II 0 Neutralitatea Greciei Atena. ~ Ziarele de aci spun că mobilizarea Turciei a pricinuit oarecare nelinişte dar mobilizarea aceasta rămânând izolată şi fără nici un răsunet în atitudinea celorlalte state balcanice neliniştea cercurilor greceşti a scăzut cu atât mai mult cu cât cercurile competente militare greceşti sânt de părere că mai au timp spre a înfrunta intenţiunile ostile turceşti. Pe de altă parte Bulgaria nu mobilizează şi a declarat în mod categoric că va observa neutralitate în conflictul european. Deci Grecia va rămâne şi ea neutră şi nici nu va lua vreo măsură militară. (A. B.) Izolarea Constantinopolului Viena. — Cu începere de la 6 August capitala turcească este complect izolată de Europa. Guvernul otoman anunţă că atât Constantinopolul cât şi provinciile turceşti sunt asigurate de toate proviziile necesare. * Viena. — Principele Wales s’a inrobit intr'un regiment de grenadiri. — Prinţul Max de Saxa profesor la Seminarul teologic din Colonia, s’a înrolat confesor în garnizoana Saxonă. Arestarea conducătorilor armeni din Constantinopol Viena.—Poliţia din Constantinopol a făcut o descindere la clubul armenesc de acolo. Şeful grupărei armeneşti, Venon, şi alţi 30 membri ai clubului au fost arestaţi. Calza acestor măsuri nu se cunoaşte încă. O proclamaţie 1 Berlin. — Se telegrafiază din Mulheil (Bardeo) că aviatorii francezi au aruncat asupra oraşului Mulhaus mai multe pachete cu proclamaţia , următoare a generalizmului francez : După 44 de ani de aşteptare , dureroasă soldaţii francezi au intrat ■ din nou pe pământul nobilei voastre provincii, şi sunt cei dintâi lucrători ai râzbunărei naţiunei franceză se găseşte unanimă In urma lor şi în cutele steagului francez sunt tipărite cuvintele de dreptate şi libertate. Să trăiască Alsacia şi Franţa. Uruipte navale Londra.Se telegrafiază din Southshields că armatorii englezi au fost înştiinţaţi din partea amiralităţei că flota engleză din Marea Nordului a intrat în luptă cu flota germană. La Largul mărei la sudul punctului numit „Dogger Blank“ flota britanică urmăreşte flota duşmană spre ţărmurile olandeze. * Vapoarele germane „Goeben“ şi „Breslau“ au intrat în Dardanele şi au aruncat ancora la Nagaro. Atac Renan respins încercările germanilor de a ocupa Eidbuhner cu un detaşament şi forţe de artilerie nu au reuşit. Duşmanul a fost respins cu pierderi mari. Soldaţii ucişi, răniţi şi făcuţi prizonieri , aparţin corpurilor 1 şi 20 din armata germană. [\ A \ BoMarca Belgrovii Niș.—Aseară de la 5—7 austriacii au reînceput bombardarea Belgradului. Mai multe case au fost atinse. Când artileria sârbească a intrat în acţiune, artileria dușmană a fost curând redusă la tăcere. I O luptă în faţa Belgradului a început. Războiul Franco-Berli Luptele la Mulhaus şi Logarde Berlin (Wolfbureau) La lupta de la Mul- Ihaus, germanii au făcut prizonieri 10 ofiţeri şi 513 soldaţi francezi.Au capturat 4 tunuri, 110 chesoane şi un marenumăr de puşti. La lupta din Logarde peste 1000 soldaţi au fost făcuţi prizonieri