Mişcarea, august 1914 (Anul 6, nr. 172-198)

1914-08-01 / nr. 172

ANUL VI. No. 172 ADOS E S T E In ţară pe un an . . . 3« lei In streinătate pe un an 40 . Pentru preoţi şi învăţători ru­rali se face o reducere de 54 de/. ItrdArţla fi Adm­inUt raţi»! IAŞI, PIAŢA UNIREI. No. 5. la localei clubului National-Liberal. Un număr 5 BANI 9^ EDIŢIA I-a VINERI 1 AUGUST 190 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CU TELEFON No. 121 Anuneiari comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV \y Stafe DIRECȚIUNEA UNUI COMITET 'Instituit de clubul naţional-Uberal număr 5 BANI I leu 50 b. r0 b. Marile Puteri dau mandat României Pentru supravegherea neutralităţii Dunării de Jos In situaţiunea atât de tulbure de astăzi pentru toate statele europene, hotărârea luată la 5 Au­gust st. n. a. c. de că­­tră comisiunea euro­peană a Dunării nu poate scăpa nimănui. Delegaţii Marilor­ Pu­­teri opinînd pentru men­ţinerea neutralităţii Du­nărei de jos, au propus guvernelor respective ca dreptul de supraveghiere poliţienească pentru a­­ceastă neutralitate să fe încredinţat României. Această hotărîre a fost semnată de ministrul pre­şedinte al comisiunei dl. Marheimke, represen­­tantul Germaniei, dl. Fei­ner von der Alt repre­­sentantul Austro-Unga­­riei, dl. maior Baldwin representantul Angliei, contele Visart represen­tantul Italiei şi dl. de Kartamyschew repre­sentantul Rusiei. Distin-­­sul delegat al Franţei , dl. Guillemin şi colegul­ seu Haidar-Bey repre-', sentantul Turciei au ab-j sentat de la şedinţa a­­cestei comisiuni. Din partea noastră a asistat dl. D. Zamfirescu. Pentru prima dată Ro­mânia obţine această o­­noare din partea Mari­­lor­ Puteri cari i-au acor­dat toată confienţa prin­­tr’un mandat special. In împrejurările de astăzi mai cu seamă, această hotărâre a Marilor­ Pu­­teri capătă o şi mai mare importanţă şi în istoria noastră diploma­tică ea va face epocă. încrederea ce ne-o a­­cordă Marile Puteri nu este de­cît o urmare a politicei înţelepte pe care o urmează România în concertul european. Cum a plecat ambasadorul Ruşiei din Viena Ziarul «N. Fr. Presse» descrie astfel plecarea ambasadorului rus Şebeko şi a personalului ambasa­dei ruse din Viena. D. Şebeko a părăsit capitala Austriei In seara de 7 August st. n., lutnd drumul spre Sviţera. De la locuinţa sa şi pină la ga­ră străzile erau păzite de nume­roase forţe poliţieneşti, pentru a se împiedeca astfel orice manifestaţie. Automobilele transportau la ga­ră personalul ambasadei ruse. La orele 3 p. m. s-au transportat ba­gajele. La ora 5 p. m. a sosit re­presentantul francez d. Dumaine care şi-a luat rămas bun de la d. Şebeko şi ceilalţi funcţionari. D. Dumaine a rămas aproape o ju­mătate de oră. Curând au sosit ceilalţi ambasa­dori străini, veniţi să salute pentru ultima oară pe ambasadorul Rusiei. La ora 6 luni, o trăsură ducea la gară pe prinţul Gagarin, secretarul legaţiei, şi pe soţia sa. In urma lor veneau bagajele. După dânsul într’o trăsură venea d-1 Şebeko şi soţia. Un agent al poliţiei austriace în­­soţia trăsura în care se afla amba­sadorul rus. In tot parcursul se au­­ziau pe ici pe colo câte o fluerătură.­­ In peronul gărei se afla poliţia şi armata. D. Şebeco a plecat cu un tren special. In acelaş tren s’a mai urcat şi ambasadorul rus la Buda­pesta, consulul Mihai Priklonsky cu familia sa şi principele Mavrocordat vice-consul. D. Şebeco a luat drumul spre Şviţera pentru a interna într’un sa­natoriu pe soţia sa, care se află su­ferindă. Trenul în care se aflau în total vre­o 60 persoane, a plecat în liniște. I --------- I Mut» «m» m­"n Anglia reţine un vapor otoman Viena. O telegramă din Constantinopol arată că guvernul englez a reţinut dread­­nought-ul turcesc „Sultan Osman“ care trebuia să fie remis Turciei la 1 Septembrie a. c. Toarta adresând un protest guvernul en­glez a respins Turciei că interesele statului au îndemnat la acest act și ca el va restitui Tur­ciei costul respectiv al acestui vapor. Besboiul sîrbo-austriac Niş.­­Eri inamicul a bombardat fortărea­­a de pe Dunăre. S’a observat că duşmanul se f­ortifică pe­­armul Savei şi pa dealungul fron-t­ului căei ferate. Voluntari sârbi care au tre­cut Sava înot, au operat folositoare recunoiş­­eri. Duşmanul a bombardat localitatea Du­­b­avitza, dar într’un mod slab. (A. Ii.) Capturarea unui vapor german­­ Berlin.—Secerișul in Gier­mania e de acum cu desăvârșire asigurat i numărul muncitorilor e mai mult de cât suficient. * Se confirmă că vaporul pentru turiști «Principele Eitel Fritz» a f­ost confiscat în ziua de 31 Iulie in cursul călătoriei de la Petersburg a Stetin. Acest fapt e de o gravă atingere la dreptul internaţional de­oarece:­n ziua de 31 Iulie Germania şi Rusia nu se găseau in stare de răs-­ mu. i *­i Berliner Tagblatt, scrie că fugari germani cari sosesc din Bel-' jia, povestesc lucruri grozave despre fanatismul belgienilor. Un mă-,­­elar german din Bruxelles din str. Saint Pierre a fost pur şi simplu t­ăiat în bucăţi de o gloată salbateca, care striga că vrea să-i re-­­ terve o moarte conform cu meşteşugul lui. O familie germană din Bruxelles compusă din 7 copii, a pierit într’o încăerare. O doam­ă germană a avut un ochiu scos, o altă fugară care nu putuse să-și salveze pe copii, a înebunit în tren când se întorcea în Germania și a sărit am vagon lângă Minden rănindu-se mortal. (Wolffbu­­rau) (A. R.) 1II 0 Neutralitatea Greciei Atena. ~ Ziarele de aci spun că mobilizarea Turciei a pricinuit oare­care nelinişte dar mobili­zarea aceasta rămânând izolată şi fără nici un ră­sunet în atitudinea celorlalte state balcanice neli­niştea cercurilor greceşti a scăzut cu atât mai mult cu cât cercurile competente militare greceşti sânt de părere că mai au timp spre a înfrunta intenţiu­­nile ostile turceşti. Pe de altă parte Bulgaria nu mobilizează şi a declarat în mod categoric că va observa neutralitate în conflictul european. Deci Grecia va rămâne şi ea neutră şi nici nu va lua vre­o măsură militară. (A. B.) Izolarea Constantinopolului Viena. — Cu începere de la 6 August capitala turcească este com­plect izolată de Europa. Guvernul otoman anunţă că a­­tât Constantinopolul cât şi provin­ciile turceşti sunt asigurate de toate proviziile necesare. * Viena. — Principele Wales s’a in­­robit intr'un regiment de grenadiri. — Prinţul Max de Saxa pro­fesor la Seminarul teologic din Co­lonia, s’a înrolat confesor în gar­nizoana Saxonă. Arestarea conducătorilor armeni din Constantinopol Viena.—Poliţia din Constantino­pol a făcut o descindere la clubul armenesc de acolo. Şeful grupărei armeneşti, Venon, şi alţi 30 membri ai clubului au fost arestaţi.­­ Calza acestor măsuri nu se cu­noaşte încă. O proclamaţie 1 Berlin. — Se telegrafiază din Mul­heil (Bardeo) că aviatorii francezi au aruncat asupra oraşului Mulhaus mai multe pachete cu proclamaţia , următoare a generalizmului francez : După 44 de ani de aşteptare , dureroasă soldaţii francezi au intrat ■ din nou pe pământul nobilei voastre provincii, şi sunt cei dintâi lucră­­tori ai râzbunărei naţiunei franceză se găseşte unanimă In urma lor­­ şi în cutele steagului francez sunt­­ tipărite cuvintele de dreptate şi li­bertate.­­ Să trăiască Alsacia şi Franţa. Uruipte navale Londra.­Se telegrafiază din Southshields că armatorii englezi au fost înştiinţaţi din par­tea amiralităţei că flota engleză din Marea Nor­dului a intrat în luptă cu flota germană. La Largul mărei la sudul punctului numit „Dogger Blank“ flota britanică urmăreşte flota duşmană spre ţărmurile olandeze. * Vapoarele germane „Goeben“ şi „Breslau“ au intrat în Dardanele şi au aruncat ancora la Nagaro. Atac Renan respins încercările germanilor de a ocupa Eid­­b­uhner cu un detaşament şi forţe de ar­tilerie nu au reuşit. Duşmanul a fost res­pins cu pierderi mari. Soldaţii ucişi, răniţi şi făcuţi prizonieri , aparţin corpurilor 1 şi 20 din armata ger­­­mană. [\ A \ Bo­Marca Belgrovii Niș.—Aseară de la 5—7 austria­­­­cii au reînceput bombardarea Bel­gradului. Mai multe case au fost atinse. Când artileria sârbească a in­trat în acţiune, artileria dușmană a fost curând redusă la tăcere. I O luptă în faţa Belgradului a început. Războiul Franco-Berli Luptele la Mulhaus şi Logarde Berlin (Wolfbureau) La lupta de la Mul- I­haus, germanii au fă­cut prizonieri 10 ofiţeri­­ şi 513 soldaţi francezi.­­Au capturat 4 tunuri, 110 chesoane şi un mare­­număr de puşti. La lupta din Lo­­­garde peste 1000 sol­­­­daţi au fost făcuţi pri­­­zonieri

Next