Mişcarea, septembrie 1914 (Anul 6, nr. 199-223)
1914-09-02 / nr. 199
ANUL VI« No. 199 A V O IT A m E M T E In ţară pe un an . . . 20 lei In streinatate pe un ars . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de 50°/« Redacţia şi Administraţiei [IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In loi aloi clubului Naţiaisal-Liberal. Un număr 5 BANI MARŢI-PeSEPTEMBRIE 1IH4 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, GODITIAN TELEFON No. 121 Aniveluri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV 1 leu 50 b. 40 b. SUB DIRECTIUNEA UNUI COllITRI..... instituit de clubul national-liberal Un număr 5 BANI Caritatea publică Datoria militară a chemat sub arme oameni cari erau singurii susţinători ai familiilor lor. Acum ei au plecat să apere hotarele ţării şi, la ceasul nimerit, să le strămute acolo unde au mai fost odată. Ei îşi fac deplin datoria. Familiile, lipsite de braţul lor de muncă, merită atenţie şi generositate. Caritatea, în aceste vremuri, se transformă în datorie. Ziarele au anunţat liste de subscripţie , să se acopere, dorim. Instituţii se organizează pentru ajutor obştesc, desigur vor avea succes şi îşi vor îndeplini rolul. Dar aceste îndemnuri trebuesc urmate de întreaga suflare generoasă a ţării , comitete, energice în alte situaţii, să-şi arăte şi acum destoinicia. Caritatea publică nădăjduim că-şi va îndeplini înalta-i misiune. iplomalia Europeană Oricum s’ar pune problema şi oricît s’ar cerceta cauzele almnei cari au provocat răsboiul european istoria va fi silită să mărturisească că motivul care a incendiat marile state europene a fost un act de demenţă : actul criminal al atentatului din Serajevo. Poate că asasinatul acesta nebun nici nu cere atîta resbunare cît sînge omenesc s’a vărsat în cîmpul răsboaelor care continuă și care, zice-se, se află abia în prima fază... Dar dacă judecăm atentatul de la Serajevo ca un prilej al omuciderilor pe cari le practică astăzi Marile Puteri europene, oricît am vedea de dureroasă tragedia care, istoriceşte, devine pretextul conflagraţiei europene, răsboiul de astăzi este de mii de ori mai dureros, mai tragic şi mai de condemnat. Căci dacă crima de la Serajevo nu este decît resultatul unei dezechilibrări mintale, crima răsboiului european din cel mai civilizat secol pe care îl trăieşte Europa, este mult mai mare, nu prin faptul că răsboiul seceră sute de mii de vieţi, ci prin faptul că ea,—crima acestui răsboi,—nu este opera unui nebun ci opera unei diplomaţii care prin cea mai înaltă a ei situaţiune, deţine şi joacă viaţa întregei Europe. îndureraţi de trista soartă a celor cari cad în cîmpul de luptă ca şi a celor remaşi în urmă, n’am vrea să calificăm opera răsboinică a diplomaţiei europene aşa cum calificăm opera criminală a atentatorului de la Serajevo. Dimpotrivă, singura speranţă ce o avem cu toţii este aşteptarea unui gest diplomatic, a unui act de înaltă dar omenească diplomaţie, care să intervină din moment în moment pentru a opri focul şi moartea cari s’au abătut asupra popoarelor. Constatăm însă că până astăzi numeroasele telegrame cari ne comunică diferitele faze şi întărituri ale răsboiului nu ne-au dat nici un semn de viaţă despre această diplomaţie. Se pare ca şi cum întreaga diplomaţie care conduce destinele neamurilor învrăjbite au adormit un somn adine, fără ca sgomotul asurzitor al tunurilor, şrapnelelor şi mitralierelor, sau plinsetele şi vaetele celor ce cad în luptă p’o poată trezi... Astăzi diplomaţia europeană este represintată prin tunuri şi arme ucigătoare, singure care dictează şi conduc spre ruină marile state civilizate ale Europei. şi’n stânga cuvinte şi îndemnuri la mâncările pregătite în bucătăriile sate. Şi dacă mai adăugăm la aceasta ariile eroicei Marsifloze, a impunătoarelor imperiale ca şi tobele şi tamburinele asurzitoare ce dilectează pe meseni, atunci avem cea mai frumoasă masă, cel mai frumos tablou pe care omenirea a putut sâ’l vadă vreodată. Aţi venit cu toţii? Mai sânteţi ? Lipseşte cineva dela ospăţ?.... Până când popoare ale Europei mintea voastră va fi întunecată ? Până când ? Au nu vedeţi că tot ceiare voi aţi numit civilizaţie nu era decât o simplă mască sub care se ascundeau cele mai josnice şi mai sălbatice porniri ?.. V-aţi scoborât cu mult sub judecata strămoşilor voştri şi veţi pierde şi dreptul de a vă numi oameni, dacă cu o oră mai devreme nu vă veţi deştepta, încetaţi luptele sângeroase, lăsaţi la o parte ambiţiile, trimiteţi noroadele în ţările şi pe pământurile lor şi faceţi linişte şi pace cât timp mânia cerului nu se arată încă, căci atunci va fi prea târziu. Morţii cu toţii se vor scula din mormânturi şi vor veni să vă ceară socoteală pentru ce le tulburaţi liniştea eternă ; flăcările gheenei vă vor cuprinde, trăsnetele cerului vor cădea asupra capetelor voastre şi vai vouă, însuşi Domnul îşi va întoarce ochii de la voi. /. Gh. Bănciulescu IMPRESII ŞI REFLECŢII Vin cu toţii.... Făcând să se cutremure din temelii pământ şi ap’, întunecând sori şi stele, dând pradă morţii floarea înţelepciune a popoarelor, furtuna răsboinică se întinde departe, tot mai departe. Pornind în formă de vânt de Europa, şnerâtd năprasnic în pustiurile Africei ca şi pe malurile Gangelui, se transformă în „taifun“ în ţara cireşilor. Noroade întregi se pun in mişcare şi pornesc in marşuri răsboinice: vin negrii senegalei, vin brunii indieni, vin galbenii japonezi „vin potop, potop cu toţii“, vin să aducă şi ei jertfe morţii pe pământul inimosului şi al progresului, vin să aducă pace bătrânei Europe ce sângeră de la un capăt la celălalt. Vin cu sălbătăcia deşertărilor, cu credinţele şi misterie pagodelor, cu patriotismul înăscut al vitejilor cerului, vin să mărească puterea şi focul furtunei. Vin, ca alături de impărăteşlile şi civilizatele oştiri, să sfarme edificiul progresului, să doboare vieţi omeneşti, să pustiească tot în vârtejul dansului macabru al sângelui. Vin din toate părţile cu toţii. Prâbuşească-se In adâncimi întunecoase omenirea, Europa nu se opreşte de a chema şi aduna toate neamurile lumii la marele ospăţ al morţei. Şi parcă văd înainte ami aşezaţi la masă pe rus alături de micuţul japonez, pe senzibilul şi delicatul francez dânduşi coate cu sălbatecul şi înfricoşătorul negru, pe flegmaticul englez pierzânduşi timpul alături de albele turbane indiene iar nemţii ceva mai singurateci surâzând dureros şi pufăind tacticos din lulea în faţa sârbului, pe când în capul mesei Moartea ca o bună amfitrioană împarte în dreapta ULTIME IFURIAŢII ♦ Se desminte forma! ştirea dată de unele ziare cum că ar fi trecut vagoane goale şi locomotive din Bucovina prin România în Austro Ungaria pe la punctul Ghimeş. Nici un vagon gol şi nici o locomotivă nu au trecut în Austro Ungaria. ® D-na şi dl. Th. Vasiliu deputat, cam în timpul vacanţei au fost în străinătate, s’au întors ori în localitate. Comisiunea pentru examenul de admitere în clasa I de la liceul Naţional se compune din Dr. Gr. Bârsan, Director ca preşedinte şi din d-nii profesori V. Teodoreanu (matematica), V. Bogrea (n. română) şi dl. P. Stoica, institutor. Examenul va începe Marţi 2 Septembrie orele 8 dimineaţă. Elevii vor aduce cu ei cele necesare la lucrările scrise. Se vor da : un dictan do la l. română, 0 problemă de aritmetică şi geometrie şi apoi vor fi examinaţi la cetire. La liceul Naţional se vor ţine între 1 — 4 Septembre examenele de diferenţă ale evilor statului şi examenele integrale şi de corigenţă admise de Minister şi de conferinţa clasei, care se va întruni în ziua de 1 Septembre. „ Sâmbătă 30 August, au avut loc logodna D-rei Virginia Artino, fiica d-lui Alex. Artino, fost consilier comunal, cu d-l Guţă Băluşescu învăţător la Sorea, Judeţul Iaşi. Deschiderea noului an judiciar La Curtea de Apel.La Tribunal Astăzi la ora 12 a avut loc in sala de şedinţă a Curţii de Apel s. r, deschiderea noului an judecătoresc, de faţă fiind d-nii consilieri şi o mare parte din membrii baroului local. Conform noii legi de organizare judecătorească, dl. Prim-Prezident I. Burada a procedat la tragerea la sorţi a consilierilor, fşind următorii : Secţia I: Prezident I Burada, consilieri d-nii D. Grigorovi, D. Antonescu, Volanschi, Pîrtianu şi un loc a ramas vacant. Secţia II: Prezident dl. Sturza, consilieri dnii Cernătescu, Buzdugan, Zahărescu, C. Toneanu, şi V. Erbiceanu. Curţile cu Juri. Pentru curţile cu juri au eşit următorii consilieri: Dl. C. Toneanu jud. Roman şi Vaslui; Dl. V. Erbiceanu jud. Iaşi şi Fălciu ; Dl. Grigorovici jud. Dorohoi, Bacău şi Suceava; Dl. Antonescu jud. Botoşani şi Neamţ, Camera de punere sub acuzare. Pentru anul judiciar 1914 1915, Camera de punere sub acuzare va fi compusă, din d-nii consilieri Volanschi, Buzdugan și Zăhărescu. * Tribunal, Deschiderea noului an Ju dicios la Tribunal a avut loc în sala de şedinţe a Tribunalului S. I. Dl. Prim prezident Pilat Laurenţiu, procedând la tragerea la sorţi a membrilor ce vor forma secţiile Tribunalului, a eşit pentru Secţia I d-nii: C A. Gorgos, Ii. Grigoriu Judecători de şedinţă : d nul I. Rang Jude-supleant. Secţia II. A. Vindler, A. Căpăţăn. Judecători de şedinţă, A. Verner judesupleant. Secţia IIl. D. Lupu jud. de şedinţă. Judesupleant M. Eşanu. Judecători de istrucţie. S. I Al. N. Radovici, S. IIV. Buşilă şi s. III V. Vrănceanu. Procurori. S. I Al. Coroi, s. NI. Aslan. Corpul Portăreilor Secţia I şi II citit corecţional dl. L. Pavlof. Secţul III, comercial notarial dl. E. Ghica. La executări d-nii C. Vasiliu, C. Buzali, şi D. Finichi. Curtea de apel portărel dl. V. Greciansk. Primim la redacţie No. 32 din „Biblioteca ortodoxă Răsăriteană“ redactata de preotul I. St. Popescu cuprinzând : Un mijloc prin care sigur, vom trăi bine. Uniformitatea îmbrăcămintei preoţeşti, prezentarea şi ţinuta preotului în nuce şi mai ales în călătorie prin oraşe şi sate. Teză. „ Primăria aduce mulţumiri d-nei Maria Irimescu pentru suma de zece lei donaţi pentru ajutorarea familiilor celor concentraţi. — De la consulatul german. — Telegramă a Legaţiunei Germane din Sinaia din 12 Septembrie. Marele stat major sub 11 crudă ştirea că corpul de armată XXII rusesc din Finlanda a fost înfrânt la Lyek, unde încercase să între în luptele din Ost- Preussen. Consulul German din Egipt raportează oficial, că consulii germani şi austro-ungari pănă a doua zi Rebus să părăsească Egiptul, toţi ceilalţi germani sunt ţinuţi sub control sever poliţienesc şi se aşteaptă să fie şi ei expulsaţi, fiindcă Anglia se teme că ei ar putea să dumerească populaţia indigenă asupra adevăratei stări a răsboiului. Fiecare călător este perchiziţionat minuţios pănă la trup. Prima întrebare care i se pune, este, dacă are ziare germane. Cine are mai mult de 20 pfund-sterling asupra-şi, i se continuă, spre a se preveni încercări de mituire, iar proprietarului din banii săi nu i se dau decât jumpfund-sterling pe zi. La Englezi se remarcă o nervositate exagerată, ei se tem că turcii vor intra în Egipt, mai cu osebire pentru că cei 50.000 trupaşi din Indii, aşteptaţi la 25 August încă nu au sosit. Asupra căuşelor circulă diferite svonuri, aşa că s’a ivit holera, alţii cred că a isbucnit revoluţie in Indii. Conţi- I nutul acestei telegrame se complectează prin comunicările ambasadei germane din Peking,, după care Japonia confirmă oficial guvernului chinez isbucnirea unei revolte in Indii. Japonia fiind rugată să dea concurs militar Angliei în contra Indiilor, a consimţit, însă sub condiţiuni foarte grele, aşa , vnigraţiune liberă pentru Japonia în coloniile britanice din Oceanul Pacific, un împrumut de 200 milioane dolari şi absolută libertate de acţiune în China. Anglia a consimţit la aceste condiţiuni. „ Amicul nostru dl. dr. J. Leheli care a fost la Londra s’au întors ieri in localitate. Dl. dr. Leheli s’a întors din capitala Angliei prin Paris-Lyon-Marseille de unde, prin Malta, a parcurs distanţele Pireu-Saxonic-Constantinopol Constanţa. Tura de întoarcere spre Iaşi a durat 17 zile . Grădina „C’faema-Jloderu» — Luni 1 şi Marţi 2 Septembrie 1914. Program Senzaţional „Clubul Francmason“ Capo d’opera cinematografic în 4 mari acte jucată de artişti de valoare in frunte cu «Edith Psylander». In program se mai cuprinde o splendidă comedie jucată de cel mai mic artist francez «Bout de Z.n» şi vederi de pe natură. Peste Program : «Leo Fakr» în producţiuni de magie, etc. va debuta în ultimele aceste două seri în antractele de cinematograf la spectacolele serale. ® Grădina „Train*»“. — Astăzi program nou : „Secretul Mortului“ nuare dramă socială. Mai sunt cuprinse în noul program: Arlezianca, desfășurare splendida—Tândală are de lucru, scene foarte humoristice. „O Răăpire“ scene foarte comice etc. ete. ----------------—------------%* — ■■■ — ^ --=E= W **W' S ’ V v Ultima or# Luptele franco-prmane de ne Marna — Două ordine de zi cătră armate — Ordin de zi către armata franceză Paris. — Generalul comandant, șef al armatei franceze, a adresat la 6 Septembrie ordinul de zi următor trupelor franceze. In momentul în care se angajează această luptă de care atârnă scăparea țarei, este important a aminti tuturor că nu mai este momentul de a ne uita înapoi. Toate silinţele inbuesc întrebuinţate spre a ataca şi respinge pe inamic. Trupa care va putea mai mult să înainteze va trebui cu orice preţ să păstreze terenul cucerit şi să moară mai bine pe loc, decât să dea îndărăt. In împrejurările de faţă nici o slăbiciune nu este îngăduită. Se știe cum au fost urmate aceste instrucțiuni. Un rezultat strălucit a urmat. Ordin de zi către armata germană Or la intrarea trupelor franceze victorioase în Vitry germanii au dat ordinul de zi următor, semnat de generalul locotenent Tulf von Scheppe şi Werdenbach: Vitry le frangois 7 Septembrie orele 10.00 dimineaţa. Scopul urmărit de lungile şi penibelele noastre marşuri este atins. Cele mai de seamă forţe franceze au trebuit să primească lupta după ce se retraseră necontenit. Marea luptă decisivă este fără îndoiala aproape. Mâine deci totalitatea forţelor armatei germane cum şi toate ale corpului nostru de armata vor trebui să fie angajate pe toată linia de la Paris la Verdun, spre a salva buna stare şi onoarea Germaniei. Aştept de la fiecare ofiţer şi soldat cu toate luptele grele şi viteze din ultimele zile să-şi îndeplinească datoria pe deplin şi pana la ultima suiulere. Totul depinde de resultatul zilei de mâine. Apropierea dintre aceste dotul ordine de zi este interesanta de făcut. Ea probează că și germanii nu dedeau mai mica importanță ca generalisatul francez rezultatului luptei de pe Marna. \\ V Ajutoare pentru molizaţii turci Constantinopole. — Ziarul oficial publică legea prin care se acordă guvernului un credit de 100000 lire pentru ajutorarea familiilor rezerviştilor mobilizaţi. Comitetul flotei publice, publica un manifest prin care chiamă pe musulmani la noui subscripțiuni publice.