Mişcarea, septembrie 1914 (Anul 6, nr. 199-223)

1914-09-02 / nr. 199

ANUL VI« No. 199 A V O IT A m E M T E In ţară pe un an . . . 20 lei In streinatate pe un ars . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru­­r­ali se face o reducere de 50°/« Redacţia şi Administraţiei [IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In loi aloi clubului Naţiaisal-Liberal. Un număr 5 BANI MARŢI-PeSEPTEMBRIE 1IH4 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, GODITIAN TELEFON No. 121 Aniveluri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV 1 leu 50 b. 40 b. SUB DIRECTIUNEA UNUI COllITRI..... instituit de clubul national-liberal Un număr 5 BANI Caritatea publică Datoria militară a chemat sub arme oameni cari erau singurii susţinători ai familiilor lor. A­­cum ei au plecat să apere hotarele ţării şi, la ceasul nimerit, să le strămute acolo unde au mai fost odată. Ei îşi fac deplin datoria. Familiile, lipsite de braţul lor de muncă, me­rită atenţie şi generositate. Caritatea, în aceste vremuri, se transformă în datorie. Ziarele au anunţat liste de subscripţie , să se acopere, dorim. Instituţii se organizează pentru ajutor obştesc, desigur vor avea succes şi îşi vor îndeplini rolul. Dar aceste îndemnuri trebuesc urmate de în­treaga suflare generoasă a ţării , comitete, ener­gice în alte situaţii, să-şi arăte şi acum destoinicia. Caritatea publică nădăjduim că-şi va îndeplini înalta-i misiune. iplomalia Europeană Ori­cum s’ar pune problema şi oricît s’ar cerceta cauzele almnei cari au provocat răsboiul euro­pean istoria va fi silită să mărturisească că motivul care a incendiat marile state europene a fost un act de demenţă : actul cri­minal al atentatului din Serajevo. Poate că asasinatul acesta ne­bun nici nu cere atîta resbunare cît sînge omenesc s’a vărsat în cîmpul răsboaelor care continuă și care, zice-se, se află abia în prima fază... Dar dacă judecăm atentatul de la Serajevo ca un prilej al omu­ciderilor pe cari le practică astăzi Marile Puteri europene, ori­cît am vedea de dureroasă tragedia care, istoriceşte, devine pretextul confla­graţiei europene, răsboiul de astăzi este de mii de ori mai dureros, mai tragic şi mai de condemnat. Căci dacă crima de la Serajevo nu este de­cît resultatul unei deze­chilibrări mintale, crima răsboiului european din cel mai civilizat se­col pe care îl trăieşte Europa, este mult mai mare, nu prin faptul că răsboiul seceră sute de mii de vieţi, ci prin faptul că ea,—crima acestui răsboi,—nu este opera unui nebun ci opera unei diplomaţii care prin cea mai înaltă a ei situaţiune, de­ţine şi joacă viaţa întregei Europe. îndureraţi de trista soartă a ce­lor cari cad în cîmpul de luptă ca şi­ a celor remaşi în urmă, n’am vrea să calificăm opera răsboinică a diplomaţiei europene aşa cum calificăm opera criminală a atenta­torului de la Serajevo. Dimpotrivă, singura speranţă ce o avem cu toţii este aşteptarea unui gest diploma­tic, a unui act de înaltă dar ome­nească diplomaţie, care să intervină din moment în moment pentru a opri focul şi moartea cari s’au a­­bătut asupra popoarelor. Constatăm însă că până astăzi numeroasele telegrame cari ne co­munică diferitele faze şi întărituri ale răsboiului nu ne-au dat nici un semn de viaţă despre această diplomaţie. Se pare ca şi cum în­treaga diplomaţie care conduce des­tinele neamurilor învrăjbite au a­­dormit un somn adine, fără ca sgomotul asurzitor al tunurilor, şrapnelelor şi mitralierelor, sau plin­­setele şi vaetele celor ce cad în luptă p’o poată trezi... Astăzi diplomaţia europeană este represintată prin tunuri şi arme ucigătoare, singure care dictează şi conduc spre ruină marile state civilizate ale Europei. şi’n stânga cuvinte şi îndemnuri la mâncă­rile pregătite în bucătăriile sate. Şi dacă mai adăugăm la aceasta ariile eroicei Mar­­sifloze, a impunătoarelor imperiale ca şi to­bele şi tamburinele asurzitoare ce dilectea­­ză pe meseni, atunci avem cea mai frumoa­să masă, cel mai frumos tablou pe care o­­menirea a putut sâ’l vadă vreodată. Aţi venit cu toţii? Mai sânteţi ? Lipseşte cineva dela ospăţ?.... Până când popoare ale Europei mintea voastră va fi întunecată ? Până când ? Au nu vedeţi că tot ceia­re voi aţi numit civi­lizaţie nu era decât o simplă mască sub care se ascundeau cele mai josnice şi mai sălbatice porniri ?.. V-aţi scoborât cu mult sub judecata stră­moşilor voştri şi veţi pierde şi dreptul de a vă numi oameni, dacă cu o oră mai de­vreme nu vă veţi deştepta, încetaţi luptele sângeroase, lăsaţi la o parte ambiţiile, trimiteţi noroadele în ţările şi pe pământurile lor şi faceţi linişte şi pace cât timp mânia cerului nu se arată încă, căci atunci va fi prea târziu. Morţii cu toţii se vor scula din mormân­­turi şi vor veni să vă ceară socoteală pen­tru ce le tulburaţi liniştea eternă ; flăcările gheenei vă vor cuprinde, trăsnetele cerului vor cădea asupra capetelor­­ voastre şi vai vouă, însuşi Domnul îşi va întoarce ochii de la voi. /. Gh. Bănciulescu IMPRESII ŞI REFLECŢII Vin cu toţii.... Făcând să se cutremure din temelii pă­mânt şi ap­’, întunecând sori şi stele, dând pradă morţii floarea înţelepciune a popoare­lor, furtuna răsboinică se întinde departe, tot mai departe. Pornind în formă de vânt d­e Europa, şnerât­d năprasnic în pustiurile Africei ca şi pe malurile Gangelui, se transformă în „tai­fun“ în ţara cireşilor. Noroade întregi se pun in mişcare şi por­nesc in marşuri răsboinice: vin negrii se­­negale­­i, vin brunii indieni, vin galbenii j­a­­ponezi „vin potop, potop cu toţii“, vin să aducă şi ei jertfe morţii pe pământul i­ni­mosului şi al progresului, vin să aducă pace bătrânei Europe ce sângeră de la un capăt la celălalt. Vin cu sălbătăcia deşertărilor, cu credin­ţele şi misterie pagodelor, cu patriotismul înăscut al vitejilor cerului, vin să mărească puterea şi focul furtunei. Vin, ca alături de impărăteşlile şi civili­zatele oştiri, să sfarme edificiul progresului, să doboare vieţi omeneşti, să pustiească tot în vârtejul dansului macabru al sângelui. Vin din toate părţile cu toţii. Prâbuşească-se In adâncimi întunecoase omenirea, Europa nu se opreşte de a che­ma şi aduna toate neamurile lumii la ma­rele ospăţ al morţei. Şi parcă văd înainte ami aşezaţi la masă pe rus alături de micuţul japonez, pe senzibilul şi delicatul francez dânduşi coa­te cu sălbatecul şi înfricoşătorul negru, pe flegmaticul englez pierzânduşi tim­pul alături de albele turbane indiene iar nemţii ceva mai singurateci surâzând du­reros şi pufăind tacticos din lulea în faţa sârbului, pe când în capul mesei Moartea ca o bună amfitrioană împarte în dreapta ­ULTIME IFURIAŢII ♦ Se desm­inte forma! ştirea dată de unele ziare cum că ar fi trecut vagoane goale şi locomotive din Buco­vina prin România în Austro Ungaria pe la punctul Ghimeş. Nici un vagon gol şi nici o loco­motivă nu au trecut în Austro Un­garia. ® D-na şi dl. Th. Vasiliu deputat, cam­ în timpul vacanţei au fost în străi­nătate, s’au întors ori în localitate.­­ Comisiunea pentru examenul de ad­mitere în clasa I de la liceul Naţional se compune din Dr. Gr. Bârsan, Di­rector ca preşedinte şi din d-nii profe­sori V. Teodoreanu (matematica), V. Bogrea (n. română) şi dl. P. Stoica, in­­stitutor. Examenul va începe Marţi 2 Septem­brie orele 8 dimineaţă. Elevii vor aduce cu ei cele necesare la lucrările scrise. Se vor da : un dictan do la l. română, 0 problemă de aritmetică şi geometrie şi apoi vor fi examinaţi la cetire.­­ La liceul Naţional se vor ţine între 1 — 4 Septembre examenele de diferenţă ale evilor statului şi examenele integrale şi de corigenţă admise de Minister şi de conferinţa clasei, care se va întruni în ziua de 1 Septembre. „ Sâmbătă 30 August, au avut­ loc logodna D-rei Virginia Artino, fiica d-lui Alex. Artino, fost consilier comunal, cu d-l Guţă Băluşescu învăţător la Sorea, Judeţul Iaşi. Deschiderea nou­lui an judiciar La Curtea de Apel.­La Tribunal Astăzi la ora 12 a avut loc in sala de şedinţă a Curţii de Apel s. r, deschi­derea noului an judecătoresc, de faţă fiind d-nii consilieri şi o mare parte din mem­brii baroului local.­­ Conform noii legi de organizare judecă­torească, dl. Prim-Prezident I. Burada a procedat la tragerea la sorţi a consilie­rilor, fşind următorii : Secţia I: Prezident I Burada, consilieri d-nii D. Grigorovi, D. Antonescu, Vo­­lanschi, Pîrtianu şi un loc a ramas va­cant. Secţia II: Prezident dl. Sturza, con­silieri d­nii Cernătescu, Buzdugan, Zahă­­rescu, C. Toneanu, şi V. Erbiceanu. Curţile cu Juri. Pentru curţile cu juri au eşit următorii consilieri: Dl. C. Toneanu jud. Roman şi Vaslui; Dl. V. Erbiceanu­­ jud. Iaşi şi Fălciu ; Dl. Grigorovici jud. Dorohoi, Bacău şi Suceava; Dl. Antonescu jud. Botoşani şi Neamţ, Camera de punere sub acuzare. Pen­tru anul judiciar 1914 1915, Camera de punere sub acuzare va fi compusă, din d-nii consilieri Volanschi, Buzdugan și Zăhărescu. * Tribunal, Deschiderea noului an Ju­ dicios la Tribunal a avut loc în sala de şedinţe a Tribunalului S. I. Dl. Prim prezident Pilat Laurenţiu, procedând la tragerea la sorţi a mem­brilor ce vor forma secţiile Tribunalu­lui, a eşit pentru Secţia I d-nii: C A. Gorgos, Ii. Grigoriu Judecători de şedin­ţă : d nul I. Rang Jude-supleant. Secţia II. A. Vindler, A. Căpăţăn. Judecători de şedinţă, A. Verner jude­­supleant. Secţia IIl. D. Lupu­ jud. de şedinţă. Jude­supleant M. Eşanu. Judecători de istrucţie. S. I Al. N. Radovici, S. II­­V. Buşilă şi s. III V. Vrănceanu. Procurori. S. I Al. Coroi­, s. NI. Aslan. Corpul Portăreilor Secţia I şi II ci­tit core­cţional dl. L. Pavlof. Secţul III, comercial notarial dl. E. Ghica. La executări d-nii C. Vasiliu, C. Bu­­zali, şi D. Finichi. Curtea de apel portărel dl. V. Gre­cians­k. Primim la redacţie No. 32 din „Bi­blioteca ortodoxă Răsăriteană“ redac­tata de preotul I. St. Popescu cuprin­zând : Un mijloc prin care sigur, vom trăi bine. Uniformitatea îmbrăcămintei preoţeşti, prezentarea şi ţinuta preotului în nuc­­e şi mai ales în călătorie prin oraşe şi sate. Teză. „ Primăria aduce mulţumiri d-nei Ma­ria Irimescu pentru suma de zece lei donaţi pentru ajutorarea familiilor celor concentraţi. — De la consulatul german. — Telegramă a Legaţiunei Germane din Sinaia din 12 Septembrie. Marele stat major sub 11 cru­dă şti­rea că corpul de armată XXII rusesc din Finlanda a fost înfrânt la Lyek, un­de încercase să între în luptele din Ost- Preussen. Consulul German din Egipt raportează oficial, că consulii germani şi austro-un­­gari pănă a doua zi Rebus să pără­sească Egiptul, toţi ceilalţi germani sunt ţinuţi sub control sever poliţienesc şi se aşteaptă să fie şi ei expulsaţi, fi­ind­că Anglia se teme că ei ar putea să dumerească populaţia indigenă asu­pra adevăratei stări a răsboiului. Fie­care călător este perchiziţionat minu­ţios pănă la trup. Prima întrebare care i se pune, este, dacă are ziare germane. Cine are mai mult de 20 pfund-sterling asupra-şi, i se conti­nuă, spre a se pre­veni încercări de mituire, iar proprieta­rului din banii săi nu i se dau de­cât jum­­pfund-sterling pe zi. La Englezi se remarcă o nervositate exagerată, ei se tem că turcii vor intra în Egipt, mai cu osebire pentru că cei 50.000 trupaşi din Indii, aşteptaţi la 25 August încă nu au sosit. Asupra căuşelor circulă diferite svonuri, aşa că s’a ivit holera, alţii cred că a isbucnit revoluţie in Indii. Conţi- I nutul acestei telegrame se complectează prin comunicările ambasadei germane din Peking,, după care Japonia confirmă oficial guvernului chinez isbucnir­ea unei revolte in Indii. Japonia fiind rugată să dea concurs militar Angliei în contra Indii­lor, a consimţit, însă sub condiţiuni foarte grele, aşa , vnigraţiune liberă pen­tru Japonia în coloniile britanice din Oceanul Pacific, un împrumut de 200 milioane dolari şi absolută libertate de acţiune în China. Anglia a consimţit la aceste condiţiuni. „ Amicul nostru dl. dr. J. Leheli care a fost la Londra s’au întors ieri in lo­calitate. Dl. dr. Leheli s’a întors din capitala Angliei prin Par­is-Lyon-Marseille de un­de, prin Malta, a parcurs distanţele Pi­­reu-Saxonic-Constantinopol Constanţa. Tura de întoarcere spre Iaşi a durat 17 zile . Grădina „C’faema-Jloderu» — Luni 1 şi Marţi 2 Septembrie 1914. Pro­gram Senzaţional­­ „Clubul Francma­son“ Capo d’opera cinematografic în 4 mari acte jucată de artişti de valoare in frunte cu «Edith Psylander». In pro­gram se mai cuprinde o splendidă co­medie jucată de cel mai mic artist fran­cez «Bout de Z­.n» şi vederi de pe natură. Peste Program : «Leo Fak­r» în pro­­ducţiuni de magi­e, etc. va debuta în ultimele aceste două seri în antractele de cinematograf la spectacolele serale. ® Grădina „Train*»“. — Astăzi program nou : „Secretul Mortului“ nuare dramă socială. Mai sunt cuprinse în noul program: Arlezianca, desfășurare splendida—Tândală are de lucru, scene foarte humoristice. „O Răăpire“ scene foarte comice etc. ete. ----------------—------------%* — ■■■ — ^ --=E= W **W' S ’ V v Ultima or# Luptele franco-pr­­mane de ne Marna — Două ordine de zi cătră armate — Ordin de zi către armata franceză Paris. — Generalul comandant, șef al armatei franceze, a adresat la 6 Septembrie ordinul de zi ur­mător trupelor franceze. In mo­mentul în care se angajează a­­ceastă luptă de care atârnă scă­parea țarei, este important a a­­minti tuturor că nu mai este mo­mentul de a ne uita înapoi. Toate silinţele inbuesc întrebu­inţate spre a ataca şi respinge pe inamic. Trupa care va putea mai mult să înainteze va trebui cu ori­ce preţ să păstreze terenul cucerit şi să moară mai bine pe loc, de­cât să dea îndărăt. In împrejură­rile de faţă nici o slăbiciune nu este îngăduită. Se știe cum au fost urmate aceste instrucțiuni. Un re­zultat strălucit a urmat. Ordin de zi către armata germană Or la intrarea trupelor franceze victorioase în Vitry germanii au dat ordinul de zi următor, semnat de generalul locotenent Tulf von Schep­­pe şi Werdenbach: Vitry le frangois 7 Septembrie orele 10.00 dimineaţa. Scopul ur­mărit de lungile şi penibelele noas­tre marşuri este atins. Cele mai de seamă forţe franceze au trebuit să primească lupta după ce se retra­seră necontenit. Marea luptă deci­sivă este fără îndoiala aproape. Mâine deci totalitatea forţelor ar­matei germane cum şi toate ale corpului nostru de armata vor tre­bui să fie angajate pe toată linia de la Paris la Verdun, spre a salva buna stare şi onoarea Germaniei. Aştept de la fiecare ofiţer şi soldat cu toate luptele grele şi viteze din ultimele zile să-şi îndeplinească da­toria pe deplin şi pana la ultima suiulere. Totul depinde de resultatul zilei de mâine. Apropierea dintre aceste dotul ordine de zi este interesanta de făcut. Ea probează că și germanii nu ded­eau mai mica importanță ca generalisatul francez rezultatului luptei de pe Marna. \\ V Ajutoare pentru mo­­lizaţii turci Constantinopole. — Zia­rul oficial publică legea prin care se acordă guver­nului un credit de 100000 lire pentru ajutorarea fa­­mi­lii­lor rezerviştilor mo­bilizaţi. Comitetul flotei publice, publica un manifest prin care ch­iamă pe musul­mani la noui subscripțiuni publice.

Next