Mişcarea, octombrie 1914 (Anul 6, nr. 224-249)

1914-10-01 / nr. 224

MERCUR! 1 OCTOMBRIE 1914 ANUL VI. No* 224 A V O W A Sf M B T m Irt ţară pe urs an . . . 2­0 lei în strelniHat® pe un an . 4«­ „ ‘­entru preoţi şi învăţători ru­­î­al! se face o reducere de &0°/» Reda«ți Sa si Afetet*Sî*î r*?ti«d IAŞI, PIAŢA UNIMEX Na. 5. la !©( alai dabKlsi Ra.ţi®sîa!-Liteeral. Un număr 5 BANI AREA te, PwHflHffi ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 AauneftfH eomerclftle Linia pe paging II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV l leu RO b. 4® b SUB DIRECTIUNEA UNUI COMITE! i&at’ieli de cisfial satf»aa!-!lt»erai IÉf§: imissár 5 BANI Regele Carol şi Iaşul Pentru Iaşi defunctul Rege Ca­rol I a avut întotdeauna o solici­tudine deosebeă. laşul a vantas pentru primul Rege al Rom­âniei «a doua capitală a ţării» cum a arătat-o şi prima­rul de astăzi al oraşului în tele­grama de condoleanţe. Cele mai principale din clădi­rile Iaşului s’au inaugurat în preş:nţ® Regelui Carol şi al Au­gustei şi inconsolabilei Sale soţii, M. S. Regina Elisabeta, şi tot ce e act istoric în această a doua Ca­pitală a ţării este legat de numele primului Rege. Regel Carol a ştiut să apre­cieze trecutul glorios al laşului, actele sali patriotice, cultura sa, şi în acelaş timp sacrificiile ce le-a făcut oraşul acesta pentru propă­şirea ţării. De aceia Regele def­unct a venit întotdeauna cu mulţumire la Iaşi, pentru a lua parte la sa­­vîrşirea tuturor actelor mari. Falnica clădire a Universităţii ieşene s’a inaugurat la 1897, în presenţa Regelui Carol, a Reginei Elisa­beta şi a Suveranilor de as­tăzi ai României. Pentru aceasta înaltă instituţie culturală Regele Carol a avut un interes deosebit. Centenarul Universităţii ieşene a a avut o sărbătorire mai mare prin presenţa Regelui Carol, Care, în sala teatrului naţional, a rostit cu acest prilej unul din cele mai aca­demice discursuri, care reunim un­­ act istoric pentru gloria Iaşului.­­ Donaţiunea făcuta de Regel Ca­rol pentru „Căminul Studenţesc“ — donaţiune sporita şi prin testa­mentul regal—este încă o dovadă de neţărmurita dragoste a Rege­lui Carol pentru Iaşul cultural. Cele mai prin­ipale aşezăminte din Iaşi, bisericile monumentale Sf. Nicolas Domnesc şi Ivei-Er­ar­hi au fost inaugurate în prezenţa Re­gelui Carol, care venia la Iaşi de cite ori trebuia sa se săvîrşasca o solemnitate cu caracter istoric sau naţional. Statuia primului Domnitor al României unite, bronzul lui Cuza- Vodă, ca şi statuia marelui sfet­nic Mihai Cogălnişeanu au fost inaugurate în presenţa primului Rege al României. Aceasta a fost cea din urmă vi­zită pe care Reg­e Carol a făcut-o Iaşului. In lunga si inteleapta-i domnie se vor găsi numeroase acte care dovedesc dragostea Regelui Carol —am putea spune cultul meu—pen­tru a doua Capitală a ţarei. laşul va purta dmpururea vie dragostea sa memoriei Regelui Carol. Iaşului, a cărei nobile simţiminte îmi sunt cunoscute, cuprinsul te­legramei următoare ce mi-a fost adresată de guvernul belgian: „Autorităţile comunale ale aglo­­meraţiunei bruxeleze aduce la cu­noştinţa guvernului din Bruxelles că se găsesc în faţa foametei. Inc­­lud odată mai mult dreptul ginţi­lor şi în spec­il art. 43 din a 4 a convenţie de la Visga, armata ger­mană după ce a luat populaţîunei o parte importantă din resursele sale, pregăteşte acum să o lase pieritoare de foame. Aceleaşi in­­formaţiuni ne vin din diferite părţi a ţăreî şi mai cu seamă din Na­mur şi provincia Luxemburg. Guvernul belgian protestează cu ultima indignare contra acestui act de revoltătoare barbarie şi-l sem­nalează la aprecierea naţiunilor ci­vilizate". Ultimul act al Regel­i Carol Alături de adele mari cari au făcut din domnia Regelui Carol cea mai strălucită pagină din istoria poporului român, testamentul Mare­lui Rege răm­îne actul care încunu­nează cu nimbul celi mai curate străluciri opera neperitoan a Crea­torului României moderne. Patriotis­mul inflacarat, dragostea profundă pentru poporul român şi aşezămin­­tele lui istorice, sfaturile înţelepte pentru viitorul neamului, spiritul altruist şi generos ce se revarsă în toate direcţiile şi asupra tuturor instituţiilor, fac din ultimul act de voinţă al Regelui Carol opera Celui mai mare patriot, a Celui mai mare înţelept şi a Celui mai generos Su­veran. In toate ramurile de activitate se vor resimţi sfaturile şi bineface­rile cuprinse în testamentul Rege­lui Carol. Ultimul act al Regelui Carol ră­­mine o pârghie morală pentru toată istoria viitoare a poporului român, şi dragostea lui toată. Noul Regn culege dragostea care i sa oferă. Acum însă, sarcina pe care şi-a lu­at-o Majestatea Sa Regele. Ferdinand este mai grea decit orchid. Umerii săi vor birui-o, desigur. Simţul reedita­ţii şi-a reluat stăpinirea asupra sufletului mulţimii, în ultimul timp agitată şi speculată de iresponsa­bili, agenţi străini şi patrioţi fără frîu­l la mit.II. Publicul acum şi-a reînceput­ ocupaţiile particulare, lăsind grijile di­plomatice pe seama factorilor respon­sabili. In astfel de împrejurări­, nemai agi­­tîndu se canalia de uliii şi poporul se­rios făcând bloc în jurul conducătorilor ţării, Regele Ferdinand, aclamat de­ în­treaga Românie, are sorţi de izbind­ înăuntru şi în afară de hotarele româ­neşti. In clipele aceste de linişte solemnă, toţi se uită încrezători în ochii Noului Rege, care au cules lumină din ochii auguşti, acoperiţi de pleoape îngheţate şi de crepuri de doliu. In tăcere să ne stringent, umăr la ti­mor, împrejurul Regelui Ferdinand, pe care oricînd să fim gata să l­u­mam cu încredere deplină şi fără condiţii. Noul Rege In vumile cele mai grele, Romînia a pier­did un braţ ferm şi o minte bine cumpănită. Regele Carol a murit, dar, spre norocul nostru, avem azi cîrmaciu pe urmaşul Lui, veşnic povăţuit şi che­mat la sfaturi politice şi militare, încă de pe cînd trei a­ni. Noul Rege, după cum a spus, va pă­şi pe domnul luminos, eroii de Regele Carol. Regele Ferdinand se urcă pe un tron, aşezat solid în P­latul române­sc; popo­rul nostru muncitor, docil şi cinc­it a­­pu­s picioarele Tronului încrederea -----—------ 8£s®»——----------­ Belgia ameninţa­ta de foamete Primăria Comunei îs şi a primit astăzi o intervenţie din partea le­ga fiu­ne­i belgiene din Capitală. In cuprinderea următoare: „Consiliul comunal al Vienei s’a adresat principalelor oraşe din ţă­rile neutrale pentru a obţine „prin practica reală a simţimântului de solidaritate“ publicaţia în cea mai largă măsură a rapoartelor săptă­mânale privitoare la adevărata sta­re economică a Vienei. Invocând aceleaşi simţiminte, vă rog să as­cultaţi astăzi tragica protestare a populaţiei din Br­uxelles, Namur şi Provincia Luxemburg, pe care cru­zimea sistematică a armatelor ger­mane Ie reduce la foamete. In numele umanităţei, vă rog să aduceţi la cunoştinţa populaţiunei ■ W —i- laşul şi moartea Regelui Eforia Sf. Spiridon a expediat ieri următoarele telegrame: Majestăţei Sal® Regina Elisabeta Sinaia Aici găsim cuvinte să exprimăm adân­ca durere ce a lovit în inimă întreaga suflare românească la primirea ştirei despre moartea năprasnică a înţeleptu­lui şi marelui nostru Rege care ne-a în­călzit cu dragostea sa 48 de ani.—In această Domnie, cea mai lungă ce is­toria a înregistrat pi tronul României, noi nam simţit de cât bine şi ţara a făcut progrese uriaşe în toate, direcţiile. — Fie ca lacrimile şi binecuvântarea norodului să năucă mângăere în inima Maiestăţii Voastre îndurerate. — Dar marele Rege n'a murit, ci acum a in­trat în nemurire­ şi sufletul Lui va pluti în eternitate ca un geniu protector asu­pra României. Majestăţii Sa­.— Regelui Ferdinand I Bucureşti Cu aceeaşi dragoste şi cu acelaşi de­votament ce l- am avut şi pentru ma­rele U­nchiu al Majestăţi Voastre, ve­nim să aducem Maiestăţi Voastre ură­rile, noastre cele mai călduroase pentru o Domnie îndelungată şi fericita pe tro­nul României rugând pe Dumnezeu să Vă ajute întru a duce ţara la limanul dorit. Să trăiţi Maiestate Să trăiască Maiestatea Sa Regina. Să trăiască Augusta Familie Regală. Epitropii spitalelor şi ospiciilor Sfl. Spiridon din Iaşi. N. Gane, Constantin Cubri­escu, Dr. M Manicatide, * Preşedintele „Centrului Studenţesc“ a expediat următoarele telegrame : i¥. S. Regina Elisaveta Cerul a voit ca Majestatea Voastră rubia şi patria noastră scumpă să fie lipsite în aceste clipe de ceia ce aveam mai drag, mai nobil şi iutii viteaz. In deosebi noi studenţii ieşeni, faţă de cari adesea ori s’a manifestat In chip părintesc înaalta clemenţă a Augustului Majestăţei Voastre Soţ, nu simţim ini­mile copleşite de o profundă durere. Fie ca iubirea curată a sufletelor noas­tre tinere, alături de nemărginita dezo­lare a întregului popor, să aline covâr­şitoarea ja­le a Majestăţei Voastre. * M. S. Regelui Ferdinand 1 Durerea profunda a Majestăţei Voas­tre şi a întregului nostru neam se re­flectă în chipul ei mai viu în sufletul curat al studenţimei universitare ieşene. Plini de o cucernică simţire şi cea mai caldă iubire, îndreptăm ruga noastră fer­bi­nte către Dumnezeul părinţilor noştri să ocrotească gândul de Bun Român al Majestatei Voastre pentru care, şi pen­tru întreaga Dinastie, braţul şi inimile noastre vor sta în­totdeauna drept spri­­j­n neclintit. Ştefan Petrovici Preşedintele Centrului Studenţesc Iaşi. Camera de Comerţ din Iaşi a expe­diat următoarele telegrame: Majestăţei Sale Regelui Ferdinand I Bucureşti. In numele comercianţilor şi austria­­şilor din judeţele Iaşi Roman, Vaslui şi Neamţ Circumscripţia acestei Camere de Comerţ, depune la picioarele Majestăţei Voastre, expresiunea celui mai profund respect şi devotament, unindu-Vâ să tră­iţi pe Tronul Romîniei mulţi ani pentru fericirea poporului, mărirea Neamului şi prosperarea comerţului şi industriei. Să trăiască Majestatea Sa Regele Fer­dinand I, să trăiască Majestatea Sa Re­gina Maria, să trăiască Dinastia. Preşedintele Camerei de Comerţ din Iaşi Th. Jellea. Majestătei Sale Regina Elisabeta Bucureşti Adânci îndureraţi de nemărginita per­­dere ce are ţara prin moartea neîntre­cutului Rege Carol I Augustul Vostru soţ, Comercianţii şi industriaşii din ju­deţele Iaşi, Roman, Vaslui şi Neamţ Circumscripţia acestei Camere de Co­merţ, transmit prin mine Majestăţei Voastre sentimentele cele mai profunde de adâncă jale. Comerţul şi industria din ţară perde prin El un puternic sprijin. Preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi Th. Jellea a DL primar Gh. Gh. Mârzescu, a de­pus ori în numele Iaşului pe coşciugul M. S. Regelui Carol, o superbă coroa­nă în bronz. Coroana are o înălţime de doi metri, cu două jerba lot în bronz la majloc, întretăiate, conform dorinţei M. S. Regelui, de ramuri de brad. Coroana poartă următoarea inscrip­ţie: „Iaşii, a doua, Capitală a M. S. cu adâncă recunoştinţă şi veneraţie Pri­mului Rege al României unite şi nea­târnare». ® Ori după aşezarea corpului M. S. Regelui Carol în sala Tronului, d-l primar Gh. Gh. Mârzescu a exprimat M. S. Reginei Elisabeta omagii res­pectuoase şi condoleanţe în numele Iaşului.­­ La înmormântarea M- S. Regelui Carol va participa şi o delegaţie de zece studenţi din partea studenţimei ieşene. S DJ. P. Fântânaru Prefectul Judeţului, ec. P. Ţineoca proieereul judeţului şi d. D. Sachelarescu inspector , d­ar au lan­sat următorul apel : Societatea «Mama Răniţilor» din Bu­cureşti, în dorinţă ei de a ajuta armata română cu cele ce ii pot fi de trebuinţă în timp de război, fiind mai aproape de centrul conducător al ţarei şi al arma­tei, cunoscând şi chipul In care i s’ar putea veni în ajutor, apelează la tot Ro­mânul ca in timpul cel mai scurt să pro­curăm după putere albiturile necesare soldaţilor noştri. Noi apreciind apelul acestei societăţi, ne asociem la lăudabila ei faptă şi ape­lăm la Dvs., ca să vă întruniţi cu cei­lalţi fruntaşi ai comunei şi cu soţiile lor,­­ să vă constituiţi în comitet şi pe de o parte să adunaţi ofrande de pânză şi lână toarsă, de la femeile din satele co­munei Dvs., iar pe de alta să întruniţi ti într’una din sălile de care dispuneţi în­­sat şi care va servi de mic atelier pe temelie şi fetele ce pot coase fi cu a a­­şina, fie cu mâna şi să lucrez« efi­ni, pantaloni de noapte şi d­o’sp'. Dacă se găsesc o doritoare c­re să ia acasă să lucreze de acestea, să se dea din materialul adunat, iar Dvs. să le îndemnaţi cu stăruinţă ca într’uin timp cât se poate de scurt, să gătească cât mai multe păr­ech. pentru croială, să uşuraţi pe femeile ce ştiu numai a coase, ar fi de dorit ca Dvs. să vă a­­dresaţi la o maestru de lucru, dacă se află în sat, sau la persoane, care ştiu să croiască. In special vă rugăm pe dvs. D-nelor şi D ior învăţători ca să obligaţi pe fie­care fetiţă de şcoală, bie iuţeli , din cla­sele mai înaintate, să lucreze cel puţin câte o pereche de ciorapi până la întăi Noembrie. Alergăm la aceasta fiind ştiut nouă şi Dvs. că aceşti ciorapi sunt mult mai călduroşi şi mai trainici. Albiturile confecţionate se vor trimite pănă la 1 Noembre a. c. de comitetul local, fii reşedinţa plăşei sub luare de chitanţă şi se va comunica şi prefecturii de judeţ numărul bucăţilor trimise şi data. Nu ne îndoim că dv..., preotul, învă­ţătorul, primarul, notarul şi ceilalţi frun­taşi ai satelor, fiind încălziţi de patrio­­tizmul ce ne reagă la blaltă, fiind pă­trunşi şi de ideia că mulţi copii ai sa­telor dvs. când vor trebui să meargă a-şi apara ţara şi neamul se vor folo­s­i de aceste lucrur i­eşile din mânele ma­m­elor şi surorilor lor iubite, veţi stârui cu dragoste şi devotament in realizarea acestui apel ce vi-1 facem pentru ca la urmă să aveţi şi dvs. mulţămirea sufle­tească că ati contribuit intr’o mare mă­sură la ajutorarea soldaţilor noştri. „ Sâmbătă 27 Septembrie la Societa­tea de bine­facere şi ajutor reciproc Mol­­dova din Iaşi a avut loc adunarea gene­rală anuală la ora 8 p. m., la ordinea zilei următoarele chestiuni: 1. Darea de sumă generală anuală. 2. Alegerea noului consiliu de Admi­­nistraţie pe 1914 — 1915. S’au ales: C. Ionescu preşedinte, C. Prisacaru şi V. Mocanu vice-preşedinţi, Controlor general N. Lascar, Comisioasa de control C. Ţuţueanu şi I. Vasiliu, co­mitet D. Casian, D. Matei, Th. Botez, I. Guguman şi Nica Ştefan, Casier Logbja, Adjutor N. Enache, Secretari Th. logggcu şi B. Ionescu. a Membrii Camerei de Comerţ se în­trunesc azi in şedinţă extraordinară, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni importante. „ In ziua de 20 Sept. a încetat din viaţă băia­tul C. a Paraschivei în etate de 12 ani din com. Miroslava, care se bănueşte că a fost bătut de individul Neculai Pintilie şi Gh. Bostan care au fost arestaţi. Mâine se va face autop­sia cadavrului.­­ Din comuna Sculeni se anunţă de asemenea încetarea din viaţă a femeei Natalia Cămilă în etate de 32 ani. Se bănueşte că dînsa a încetat din viaţă în urma bătăilor suferite de la soţi­a Ion Cămilă, întrucît moarta prezinte u­­meroase vânătăi şi plăgi. Cazul ei, ra­portat parchetului. ® Veneratul nostru concetăţean d. Let. colonel C. Langet a depus la palat o fru­moasă coroană avind inscripţia: „Cu du­reri pline de ferbinţi lacrimi Marelui Rege*. ® Până acum nu a sosit la Prefectura de judeţ nici o înştiinţare relativ la e­­liberări de bilete gratuite pentru publi­cul care vrea să meargă la Bucureşti la ziua înmor­mintăr­ei M. S. Regelui. „ Toate societăţile de binefacere din din Iaşi vor fi reprezentate la înmormân­­tarea M. S. Regelui prin delegaţiuni care vor pleca spre Capitală mine cu un tren special.­­ Cu începere de mâine orele de can­celarie la Prefectura de judeţ vor fi de la 8 m­in. la 11 jum. a. m. şi după amiază de la 3 — 5 jam.­­ Eri s’a oficiat la Tg. Frumos un parastas pentru odihna M. S. Regelui Carol I, precum şi un Te-Deum pentru noul Re­ge Ferdinand. Cu această ocazie ec. Dărîngă a ţinut o frumoasă cuvintare. La aceste solemnităţi au asistat au­torităţile şi un numeros public.­­ Astăzi s-au prezentat la şcoală ele­vii liceului militar din localitate. Un protest a! Austro- Ungariei Vlffia.—Guvernul Austro-Ungar a transmis guvernelor Germaniei şi Statelor­ neutre următoarea notă verbală: Ambulanţelor sanitarele brigăzii a 14 de munte Au­ro- Ungară au fost bom­bardate de muntenegreni Ori de câte orî au intrat în activitate, deşi ambulan­ţele purtau drapelul cu crucea Ge­nevei puse foarte sus. Guvernul Austro - Ungar protestează ferm contra acestei violaţiuni a conven­­ţiunei din Geneva.

Next