Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)

1914-11-01 / nr. 250

ANUL VI. No. 250 A k. O & A m K N T F. Inară pe un an . . . S© lei In streinătate pe urt an . 4© „ "Pentru preoţi şi Învăţători ruralî se face o reducere de Redacţia şi Administraţial IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, la Uk aloi clobaîal Naţional-Lîber. 1 Un număr 5 BANI SÂMBĂTA 1 NOEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIAN TELEFON No. 12! Awwwdláirí wwţ*- **«" »#•.*♦ Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linsa pe pagina ÍY 3 teu 5« b. 4© fo. Şite-^RECȚIUNEA UNUI COMITET! iwa dtet 4« tilalmi aMttoaxi-liber*l 5 RAM WM, XIOUl, CE VAADUCE RASBOIUL EUROPEAN Ştim bine că războiul de azi, deslănţuit de la un capăt al Europei până in îndepărtările împărăţiei Soarelui, va aduce multe schimbări politice şi economice, de pe urma cărora vor reuşi noui orientări isvorâte din noui interese. Cu toate acestea nu putem preciza nimic până azi din ceea ce va fi în viitor... Pentru a putea face aceasta ar trebui ca uriaşul războiu de azi să fie cel puţin pe sfârşite. După toate probabilităţile şi după toate cele spuse de cei competenţi în materie se pare că suntem încă departe de acele vremuri fericite. Războiul de azi şi-a precizat totuşi până acum unele schimbări cari fără îndoială nu trebuesc trecute cu vederea. E adevărat, schimbările acestea nu sunt de natură economică şi mai ales de natură politică. In lipsă însă de altele,cari negreşit vor veni,—trebue cu atlt mai mult să le fixăm. Cine şi-ar fi închipuit acum cîteva decenii, ba am putea spune chiar acum câţiva ani, că pilda dată de Franţa la 1870, întrebuinţând armate de religine străină celeia a sufletelor franceze, în lupta contra adversarului, va fi întrebuinţat azi de toate statele mari ale Europei? Francezii îi întrebuinţează azi ca şi în 1870, pe turcoşi, zuavi şi senegalezi. Englezii îşi formează armate puternice din indieni,—s.khsli, iar Germanii, neavlnd timpul să-şi formeze armate străine, pornesc la luptă pe turci încercînd şi prin mijlocul acesta să răpună pe adversar. Diferenţa de rasă şi de religie ce există între francezi, englezi, germani şi iznavi, sikhsi şi chiar turci, nu constitue pentru popoarele cele mai civilizate ale Europei contemporane vre-o piedică serioasă. Interesele lor politice şi militare cer ca aceste piedici să nu mai fie considerate ca atare, şi interesele acestea sunt ascultate. Ba dacă aceste interese ar cere ca vre-unul din Statele beligerante să aducă pe Japonezi în Europa, tocmai din îndepărtările extremului orient, acel stat nu s’ar sfii să o facă deşi între rasa, religia şicultura lui sunt adesea diferenţe enorme şi întotdeauna diferenţe specifice. Diferenţele acestea, nu ar putea împedica pe deci unul din Statele beligerante să-şi aducă singure în Europa faimosul pericol galben. Iată aci o schimbare în întreaga mentalitate a Europei întregi. Cine putea să o bănuiască mai acum câţiva ani ? Cine putea să bănuiască chiar acum câteva luni că războiul va aduce în cele din urmă, această schimbare ? nO schimbare cu un cadru mai restrâns, dar infinit de importantă din punctul de vedere intelectual, e aceea produsă tot de războiul de azi, în mentalitatea acelora cari sunt nemuritori nu numai pentru cultura poporului francez, dar pentru însăşi cultura întregei Europe civilizate. Academia franceză a trecut peste tradiţia ei seculară şi a primit în sânul ei pe un cetăţean al unei alte ţări, pe Maeterlinck, scriitorul durerilor fatale omeneşti şi al marilor avânturi spre ideal. Maeterlinck, devenise prin scrisul lui, e adevărat, cetăţeanul lumei întregi. Nu putea atunci ca aceia cari sunt nemuritorii întregei lumi civilizate să nu întindă mina unui cetăţean al acestei lumi. Se opunea însă tradiţia... Soarta, pe care Maeterlinck o îndrăgea atlt de mult, a voit ca Belgia să fie cucerită şi regele şi poporul belgian să se adăpostească pe pămînt francez. Franţa e azi a Belgienilor întocmai cum e a oricărui francez. Printr’un joc curios al soartei Maeterlinck devenise fiu al franţei. Tradiţia a fost atunci învinsă. Şi astfel tradiţionala Academie franceză care trebuise să facă vremurilor concesii primind în sînul ei pe Marcel Pruvost autorul acelui Demi-Vierge..., a trebuit să facă alte concesii şi să învingă tradiţia spre a avea sub cupola ei pe un alt nemuritor, pe austerul Maeterlinck. Schimbări. Schimbări istorite din necesitatea războiului şi din fatalitatea lucrurilor ce ne înconjoară şi din fatalitatea faptelor ce se realizează în desfăşurarea timpului imens şi infinit. Schimbări, ce prevestesc vremuri nouă cu schimbări şi mai profunde. Vremurile nouă, le trăim însă chiar de pe acum, pentru a le trăi mai târziu în toată multiplicitatea complexităţii lor. Pe alt teren trebuesc puse discuţiile ; altfel ar trebui ca adversarii Germaniei să-şi atace adversarii. Anglia, în afară de acuzaţiile de sâlbătăcie aruncate Germanilor, mai insistă pe un teren şubred Aşa, de pildă, lord Asquith declară că nu va pune spada în teacă, decit chid «drepturile naţiunilor mici nu vor fi stabilite de temelii neatacabili». Ori Anglia nu se glndeşte că vorbeşte de funie in casa spinzuratului? Oare Rusia nu este cam stingherită de această declaraţie ? Bestia de la teatru In altă parte a ziarului relatăm împrejurările în care s’a produs sălbateca agresiune din partea actorului Vladimir Cuzinschi împotriva cronicarului nostru teatral. Este un act fără precedent în analele teatrului şi ale publicisticei ieșene, împotriva căruia credem că se va revolta opinia publică. Asemenea acte de sălbătăcie înjosesc instituţia în incinta căreia se comit şi descalifică pentru totdeauna pe indivizii cari răspund cu pumnul unei critici teatrale. Individul care a săvîrşit acest act de banditism a fost dat pe mâna parchetului şi sîntem siguri că instanţele judecătoreşti îi vor aplica pedeapsa cuvenită. Rămîne însă ca Direcţiunea instituţiei unde funcţionează agresorul şi în localul căreia s’a săvîrşit actul de banditism să proceadă la luarea celor mai energice măsuri pentru pedepsirea vinovatului, pentru ca presa să obţină satisfacţia la care are dreptul şi să fie ferită pentru viior de aseminea atacuri banditeşti. In ce ne priveşte declarăm că nu vom dezarma pănă ce Direcţia teatrului nu-şiva face complect întreaga datorie ce i-o impune gravitatea faptului săvîrșit. «31 îs curea* Protestări contra ororilor Anglia—şi alături Rusia, ca o secondantă a celei dintâi pe drumul civilizaţiei — protestează împotriva ororilor comise de Germani. Ori, războiu fără omor şi fără distrugere nu se poate. Dealtfel tocmai Anglia, cu prilejul războiului cu America, a declarat următoarele principii recunoscute pentru războiu : 1) O armată care ocupă o ţară duşmană poate să ceară proviziuni, să ridice contribuţiuni şi, pentru a soli pe locuitori să-i satisfacă cererile, poate să facă ravagii şi să distrugă ; 2) căd duşmanul, fiind in propria-i ţară, găseşte avantagios să trăgdneze războiul, evitînd lupta, este permis să-i devasteze ţara; 3) clnd nu poţi să faci rău părţii adversa sau să-l reduci complect, decit devastlndu-i ţara, este permis să-i pustieşti ţinuturile. Deci clnd nu poţi să învingi, este permis să distrugi. In consecință, pentru ce să ne indignăm împotriva Germanilor , distrugind, făcind ravagii, incendiind, tărnimd catedrala din Reims sau răzbnd de pe faţa pămîntul, oraşul Louvain, ci s’au conformat legilor stride de războiu, stabilite tocmai de Anglia. PĂRERI ŞI FAPTE Literatura şi răsbionul Răgboiul european a inspirat şi d-lui G. Galactici, literat de rasfi, unele reflecţii filosofice pe cari le găsim In noul număr al «Vieţii Româneşti“. Cu o definiţie simbolică a „răsboiulii“ autorul „Bisericuţei din răzoare“ constată tragicul contrast dintre pace şi răsboi pentru a filosofa, involuntar, asupra omenirei. Ce este omenirea ?—se întreabă d. Galaction, ca să-şi respundă astfel : Este suma tuturor oamenilor de pe pămlnt. Dacă fiecare dintre noi, în parte, e o creatură atit de slaba şi de imperfecţi, cum o ştim fiecare, omenirea, în întregime, nu poate, sa fie o miliţie de ingruri. Cind privim fiecare în noi ruşina, convenim uşor că sintem supuşi ispitei, patimei, confuziunii...Atunci, cum poate ajunge omenirea excelenta, in totalul ei, ctnd ea este suma noastră a tuturor? Aici intervine, însă, o altă iluziune: Noi, e adevărat, suntem plini de ofteat, dar omenirea viitoare, strănepoţii noştri... vor fi nişte oameni ideali. Ei nu vor mai fi egoişti, nu vor mai fi stăpîniţi de necesităţile economice şi nu vor mai purta războae. Sînt oameni cari spun şi cred aceasta ! Şi pentru că de multe ori sunt plini de închipuire şi de inimă, slnt sinceri şi entuziaşti, poeţi şi oratori, ne subjugă şi pe noi! Cu atit mai jalnică este trezirea noastră, la lumina sinistră a realităţei, cu cit visurile lor irenice au fost mai incîntătoare. Nu ne-ar surprinde atlt de dureros epopeia roşie de az, dacă n am fi avut o educaţie atlt de sentimentală şi de falsă. Nu! Omul nu se va prefece niciodată la înger. Va rămânea deapururi o creatură egoistă şi roii, cu apucături despotice, cu pofte stricăcioase, vecinia nemulţumit, c aci totdeauna doreşte cîteeva care e foarte depărtat, şi amar de plictisit, dacă, prin excepţie, a »juris să-şi îndeplinească dorinţele. Şi urme omul, aşa este, aşa va fi şi omenirea. • Dl. Galaction consideră răsboiul ca o necesitate condiţionată a pămîntului, pentru a Încheia astfel : „Fireşte că ţie doare inima ! S’au prefăcut tri cenuşi atâtea bogăţii artistice! Au căzut in pulvere venerabile creştete de catedrale ! Au ars oraşe vestite şi străvechi! Dar ce este aceasta dacă nu sumbra noastră dată istorică ? Au ars Babilonul, Templul Dianei, Biblioteca din Alexandria ! S’au năruit Ninive, Cartagina, Palmira! Intr’o zi arhologii vor face sonda gol, în mare, ca să stau laască unde venea Londra și vor măsura, din vlful movelor de ruine, aria Berlinului !“. Irrald Informaţii Agresiunea de la Teatrul Naţional Aseară, lalteatru, d. Vladimir Cuzinschi a dat un spectacol care caracterizează pe om şi pe... artist. La al douilea antract dl. Cuzinschi a primit pe redactorul nostru d. M. Sevastos in timpul cînd voia să plece din teatru şi s’a năpustit asupra lui lovindu-l şi adresândui cele mai triviale injurii din bogata colecţie de trivialitate ţie care le posedă dl. regisor al teatrului. Pentru ca opinia publică ieşană să-şi poată face o ideie justă de mentalitatea acestui domn Cuzitishi, care cu orice chip vrea să treacă ca cel mai mare artist de tragedie, comedie și de orice gen teatral, te producem pasajul pe care redactorul nostru la scris într’o cred- că de ieri, pasaj cart se referă la d. Cusinschi. Iată-l: „D. Cuzînschi, de pildă, excelent actor de comedie săltăreață a cercat aită dată să devie tra*gedian. In stagiunea actuală, începută într’un ceas bun, credem că nu se vor mai îngădui astfel de încercări bătrânești — care exasperează. Am ridicat aceste bănueli fiind că... mă tem de trădare". Acesta este motivul care a determinat pe dl. Cusinschi să atace în mod banditesc pe redactorul nostru. Toată lumea va recunoaște că aprecierile redactorului nostru nu instituie decât cel mai obiectiv adevăr, cunoscute fiind „calităţile artistice11 ale d-lui Cuzinschi. Intru căt atacul acesta s’ a petrecut în teatru,—ceia ce constituie un blam pentru însăşi instituţia teatrului —noi am supus cazul nu numai parchetului dar şi direcţiunei leahului. Dl. Sadoveanu, directorul teatrului are acum obligaţiunea să ia măsurile cuvenite pentru prestigiul teatrului însuşi, pentru respectul ce se cuvine presei şi opiniei ei libere. Ne oprim aici, pentru a nu reda decât faptul brut aşa cum l-a săvârşit dr. Cuzinschi.# D-lui M. Sadovfţanu, din partea redacţiei, i-am trimis astăzi următoarea adresă : Domnule Director, Odată cu aceasta avem onoare a vă restitui ei de două bilete permanente ce ni le-aţi pus la disposiţie pentru represantaţiile Soc. Dramatice din stagiunea 1014015. Motivele ce ne-au daterminat sâ luăm aceasta disposiție, sunt următoarele : La representaţia de aseară 30 Oct. a Societaţei dramatice, redactorul nostru Dl. M. Sevastos a fost victima unei agresiuni selbatece din partea artistului societar d-lui Vlad Cuzinschi. Intre actul al doilea şi al treilea, iu chiar culoarele teatrului, dl. Vlad Cuzinschi, s’a năpustit asupra redactorului nostru, drept răspuns la o inofensiviâ observaţie, privitoare le acest artist, aparutft in ziarul Mişcarea. Credem că veţi conveni şi D-tră D-le Director, că la aseminea condiţiuni dreptul de critică teatrala nemai putând fi exercitat fără primejduirea persoanei fizică a criticului, noi nu mai putem beneficia de biletele oferite şi in consecinţă se impune a vi le restitui. Aducându-vă la cunoştinţă acest incident, care pune într’ea lumină atât de penibilă mentalitatea unor artişti societari ai teatrului, vă rugăm Domnule Director să binevoiţi a lua măsurile ce veţi socoti împotriva artistului agresor, cunoscând că am sesizat şi parchetul asupra acestui incident. Binevoiţi, Domnule Director, a primi asigurarea stimei noastre. Prim-redactor N. Maxim Pentru a arăta gradul de inconştienţă al acestui domn Cuzinschi, ţinem a arăta că astăzi dimineaţă agresorul a trimis unei redacţii locale o scrisoare în care îşi anunţă „succesul“ ceva obţinut în calitate de bătăuş al teatrului naţional. „ In noaptea de 26 - 28 curent nişte răufăcători s-au introdus prin efracţie în casa lui Iulius Valeriu din satul Vişan corn. Buciumi, furându-i un rând de haine şi câteva lucruri casnice. In ziua de 80 Octombrie trenul Ungheni—Iaşi a tăiat 2 cai pe teritoriul comunei Ungheni. Propietatea lor nu se cunoaşte până acum. Administraţia plăşei Cârligătura a comunicat prefecturii de judeţ că în comuna Belceşti s’a declarat epidemia difterică. Locuitorul Gheorghe Nemţanu din satul Fântânele, comuna Focuri, a reclamat autorităţilor că i s’a furat de la locuinţa sa 180 oi. Păgubaşul bânueşte ca autor al furtului pe Toader Drob, fost mulţi ani in serviciul său. Se fac cercetări. „ Primarul Gerlăuţului, d. Bocâncea, se află astăzi oaspetele oraşicui nostru, fi. Gtiun în „Viitorul“ de azi. In cursul acestei luni ministerul de lucrări publice, a avansat pe toţi funcţionarii bugetari cari au fost salariaţi de la 170 lei lunar în jos. Cei cari au fost prevăzuţi din credite nu li s’au prevăzut nici un spor. Pentru aceasta rugăm pe d. ministru al lucrărlor publice să bine voiască a acorda şi acestor de pe urmă un spor la micul lor salariu. „ Acum câteva săptămâni în oraşul nostru, s’a comis un mare furt de blănuri scumpe de la firma Lazar Herşcovici. Cu toate cercetările făcute de poliţia noastră, hoţii n’au putut fi prinşi. Autorităţile noastre fiind pe urma bănuiţilor, s-au pus in legătură cu poliţia din Huşi. Dl. comisar Danu a descoperit la locuinţa unui anume Leizer Alterescu, voiajor din Huşi, câteva sute blănuri, pe care sus numitul îr legătură cu alţi voiajori din ţară, aveau legaturi întinse cu diferiţi spărgători ce vindeau diferite articole de blănării cu preţuri derizorii. Păgubaşul Lazar Herşcovici a fost rnhamat astăzi dimineaţă telegrafic la Huşi unde a recunoscut toate mărfurile ce î s’au furat din prăvălie. Hoţul a fost arestat şi Înaintat parchetului. La sediul societăţii „Unirea* a lucrătorilor tipografi din Iaşi, str. Cuza- Vodă (localul societâţei funcţionarilor comerciali) d. dr. L. Ghelerter va ţinea Sâmbătă 8 Noembrie c., orele 8 jam. seara o conferinţă publică tratînd despre «Bolile profesionale*. Beneficiul ce va rezulta’ din această conferinţă, va servi la sporirea fondului societâtei „Unirea“ a lucrătorilor tipograf. s* »o 1« reregile1© recrutare.— Se aduce la cunoştinţa tuturor oamenilor de profesie seisuri şi mecanici de automobil» din compleetare, rezervă, miliţie, scutiţi, dispensaţi, auxiliari şi reformaţi, care fac parte din contingentele 1893 până la 1912 şi care sunt recrutaţi de pe raza biroului de recrutare Iaşi şi domiciliază in acest judeţ, sa se presinte de urgenţă la biroul de recrutare Iaşi ln localul din strsda Bucşinescu No. 7 cu libretele sau Certificatele ce poseda, pentru a-i Inseri in controale cu noua lor meserie. Termenul de presantsre este pănă la data de 25 Noembra e. ® S.© Ia con*sitaÎ6«S germ»».— Marele carries general 12 Nov. amiază. Dușmanul, care pătrunse prin Nieuport pănă în fouburgul Lombartzie a fost respins de trupele noastre peste Yserul. Malul de est al Yserului până la mare a fost lăsat de dușman în părăsire. Ofensiva peste canalul Iser la sud de Dixmunden a progresat. nu totul am făcut peste 700 prisonieri francezi, am cucerit patru tunuri şi patru mitraliere. Atacuri duşmane la vest şi chiar în pădurea Argomilor au fost respinse. Pe teatrul răsboiului din răsărit cavaleria noastră a aruncat înapoi cavaleria rusească numeric superioară, care din nou înaintase la vest de Kahseh. Berlin 12 Noemb. —După cum comunică amiralitatea engleză, canoniera de torpile engleză „Niger“ a fost scufundată astăzi dimineață inregiunea Dever de către un submarin german. Toţi ofiţerii şi 87 oamenii din echipament au fost salvaţi. In sectorul Yser ieri am avut succese frumoase. Dixmunden a fostluat cu asalt şi peste 500 prizonieri şi 9 mitraliere au căzut în mâinle noastre. Mai spre sud trupele noastre au trecut canalul. La vest de Langemark regimente tinere cântând s’au aruncat contra poziţiilor duşmane făcând circa 2000 francezi prizonieri din liniile de infanterie şi capturând şase mitraliere. La s.u.J de Ypres am gonit pe duşman din St. Etois, pentru a cărui stăpânire s’au dat lupte crâncene timp de mai multe zile. Am făcut şi aici aproape 1000 prisonieri şi am cucerit 6 mitraliere. Deşi englezii au dat multecontraatacuri violente, înălţimiie de lângă, şi anume la nord de Emontieres au căzut şi mâmele noastre. La sud-vest de Lille ofensiva noastră a progresat. Pe deri mari au suferit francezi la sforţări e tot de a recâştiga Înălţimile Vierme la Chatran în nord vestul pădurilor Ovigomies. De asemenea au fost svâbite înapoi încercările lâncezilor la nordest şi la sud de Teidim. Da pe teatrul răsboiului din răsărit nu sunt de semnalat ştiri de importanţă.