Mişcarea, decembrie 1914 (Anul 6, nr. 274-295)

1914-12-02 / nr. 274

­ . * * * ♦ ANUL VI. 274 A 1l O W A M Je M T IE in ţară pe un an . . . 2 mii lei in străinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru­­rali se face o reducere de 50% K­edacţia şi Admiralstr’aţisl IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, la b­c­alul clubalul Naţional-Liberal Un număr 5 BANI MARŢI 2 DECEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 Azmueliuri comerciale Linia pe pagina ÍI . . 1 lai* Linia ps pagina III . , 50 b. Linia jp® pagina IV . . 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITE­ tsufitait de cisbaî natlestal-libetfel Un. număr 5 BANI Ce va vota Parlamentul Proiectul Guvernului. — Legi excepţionale. — Moratoriul pentru străinătate.—Chestiunea protestelor şi a proceselor In trăsături generale am aratat că gu­vernul va depune în parlament un proect de lege menit să aducă înlesniri, în pri­mul loc, pieţii noastre economice, iar în al doilea rând o asigurare excepţională faţă de o eventuală mobilizare pentru cei chemaţi în acest caz să-şi facă da­,­toria cătră ţară. Aducem astăzi părţile esenţiale din a­­cest proect de lege din care se va vev ‘­dea deosebita solicitudine a guvernului pentru ambele categorii de mai sus. Moratoriul pentru străinătate In ceia­ ce privește moratoriul pentru străinătate, proectul de lege va cuprinde, în esență următoarele prevederi excepțio­­­ nale: 1) O amânare de plăţi de o durată de­­ trei luni, de la promulgarea acestei legi,­­ va fi acordată comercianţilor, societăţi-­­ lor comerciale, băncilor, ca, şi particula- æ rilor, pentru a îndeplini îndatoririle cari • provin din afaceri comerciale sau civile,­­ cu sau fără termen, contractate cu străi-­­ nătatea înaintea promulgării legii şi plă-­ tibile în ţară sau în străinătate. 2) Interesele convenţionale sau, în­ lipsa unei convenţiuni, interese egale cu­­ scontul oficial al Băncii Naţionale mărit cu 1 la sută, vor fi urmărite din ziua­­ scadenţei pănă la aceia a plăţii, în lipsă­­ de convenţiune contrarie. 3) Giranţii şi toate celelalte persoane obligate vor beneficia de această aminare.­ 4) Nici o declarațiune de faliment pen-­­ tru neplată de asemeni datorii nu va­ putea fi pronunţată pe timpul cât va­ dura moratoriul. 5) La Expirarea termenului de trei luni, J vor putea fi acordate alte prelungiri de­­ trei luni, după necesitate, prin decret ■ regal, după propunerea ministrului de justiţie, autorizat printr’un consiliu de miniştri. * Poliţele nu se vor protesta Pentru o eventuală mobilizare proec­tul de lege despre care vorbim prevede următoarele: 1­ . Pentru cei mobilizaţi, inclusiv vo­luntarii sau oricare­ persoană care va în­deplini un serviciu obligator în armată, se vor suspenda termenele fixate de co­dul de comerţ pentru protest, precum şi toate termenele prevăzute pentru e­­xercitarea drepturilor şi acţiunilor din acest Cod în ce priveşte efectele sem­nate, trase, girate, sau acceptate de mi­litari. 2) . In tot timpul cât va dura chema­rea sub arme, nici­ o acțiune să nu se poată judeca, nici un act de procedură sau urmărire judecătorească să nu se poată face în contra militarilor. 3) . Se vor suspenda, pe timpul mobi­lizării, termenele tuturor prescripţiunilor, peremţiunilor în materie civilă sau co­mercială şi a termenelor pentru luarea inscripţiunelor ipotecare. Chestiunea Proceselor In ce priveşte acţiunile civile sau co­merciale, cât şi în privinţa actelor de urmărire, se va lăsa instanţelor judecă­toreşti latitudinea să aprecieze dacă strîm­­torarea debitorului e datorită unui caz de forţă majoră, provenită din cauza si­tuaţiei creiată de război. In acest caz, instanţele vor acorda un termen de plată, care însă va fi condiţionat de luarea u­­nor măsuri asigurătoare în averea debi­torului. Atunci, însă, când unii debitori de rea credinţă ar abuza de dispoziţiu­­nile proectului pe care-l va prezintă gu­vernul, încercând să-şi înstrăineze ave­rea mobilă sau imobilă în dauna credi­torilor lor, instanţele judecătoreşti vor fi chemate să pronunţe nulitatea acestor înstrăinări, sub orice formă ar fi făcute. Aceste sunt părţile­ principale din pro­­ectele de legi ce se vor vota în parla­ment, înainte de serbători. Data punerei în aplicare a acestor mă­suri se va anunţa prin decret regal. Sin­gură numai măsura în privinţa acordă­­rei moratoriului pentru străinătate se va aplica de îndată ce legea va fi promulgată. A. casca unui pompier din Galerie, ca o lună care ameninţa să se prăvale peste capetele noastre, beată de somn... Nu voiu vorbi despre actori, care au jucat admirabil, — ca: d-nii Vernescu-Vîl­­cea, Pella, Boldescu, şi mulţumitor Geor­­gescu; sau d-nele Brabotescu, splendid, şi Profil corect; nu voiu arăta meritele regizorului: n’a fost pus, în decor, un părete drept tavan, şi tavanul drept pă­rete ; bărbaţii au apărut în surtuc şi femeile în fuste. Nu ştiu doar dacă cumva în lenjerie au fost confuzii, sau nu. Vreau numai să-mi opresc primirea a­­supra titlului: „Două pamflete“ — adică două ziare de scandal. Regret că „pam­fletul“ este bârfit. „Un fir de acetat de morfină într’o cadă se pierde, nu se simte, într’o ceaşcă te face să verşi, într’o linguriţă ucide, şi iată pamfletul“. Aceasta este celebra definiţie a lui Paul Louis Courier. Pascal, Heine, Rochefort au scris pamflete, Tudor Arghezi e pamfletar strălucit. Şi cele mai multe din articolele, care au compus Miscellanea „Vieţii Româneşti“, sunt pamflete logic închegate şi înflorite cu spirit. Sunt cetitori care din colecţia „Vieţii Româneşti“ preţuesc mai mult aceste pamflete. Şi ne doare când ilustrul nume , „pam­flet“, este dat unui ziar ca „Galaţii­ Noi“ sau ca „Unirea“ din Iaşi. — O haină de fir, care îmbracă un­­ trup tatuat de râc. Rinaldo Efectele răsboiului european E vorba de efectele economice ale războiului de azi; cele politice sunt în curs de realizare. Fără îndoială că nu poate fi vorba acum de efecte e­­conomice profunde şi interesante,­ aşa cum ar fi distrugerea comerţului colonial sau creşterea puterei de pro­ducţie şi de export ale vreunora din ţările beligerante. Pentru moment, unii economişti francezi nu discută decit de creşterea­­puterii de export a Franţei în unele ■din ţările neutre. De pildă, chiar in Elveţia germană. Lucrurile se explică, Germania avînd nevoi de toate for­ţele sale pe câmpul de luptă, se arată mai puţin asiduă în relaţiunile ei co­merciale. Casele engleze şi franceze profită atunci de această situaţiune. Trimişii acestor case luptă acum­ cu arme egale pe pliţa elveţiană. In 1913, se număra in Elveţia 1458 trimişi ai caselor comerciale franceze şi 5.008 ai caselor comerciale germane, alzr a­­ceastă proporţie nu mai există şi s’a modificat în favoarea francezilor. Dacă francezii ar şti să profite de împreju­rări şi-ar putea asigura pentru viitor, un debuşeu mai bun în Elveţia. Iată aşa­dar un mic efect economic al marelui război de azi. El e un au­gur că unele din marile interese eco­nomice cari stau la baza luptelor ce se dau azi între puterile Europei, tre­­bue să se realizeze. Care din aceste interese se vor realiza? Răspunsul nu poate fi dat de­cit in viitor, cînd vre­­unul din grupele beligerante va de­pune armele. Până atunci, efectele eco­nomice mici au valoare. _______________________% PĂRERI ŞI F­A­P­T­E ! Gazetărie Literară ! In volumul „Artă şi Literatură“ despre care am vorbit in cronica trecută, d-1 Da­­mianovici are un articol consacrat „limbei literare din ziare“ articol prin care d-sa constată că gazetăria aduce numeroase con­­tribuţiuni la si.rie.­rv limbei literare. I D-1 Damianovici citează numeroase exem­ple : birbarisme, neologisme, pleonasme, ca­cofonii, substantive şi adjective intervertite şi—pentru a pune în evidenţă violenţa de­­ limbaj sau lipsa de bunăvoinţă şi respect a­l unei părţi din presa noastră — d-ra citează­­ pasagii întregi din „Adevărul“ spre a de -­monstra atitudinea acestui ziar faţă de frun-­ taşii tării. D-l Damianovici face toate aceste cons-1 tatări pentru a trage o singură concluzie­­ anume: gazetăria, care are cel mai siguri mijloc de propăgire, pune în circulaţie o­ limbă care e departe de a fi literară şi ca­­­­­re contribuie la barbarizarea limbii noastre­­ literare. Este da-s­igur o bună parte de ade­văr- în­­ această constatare şi relevarea d-lui Damii-I­anovici ar trebui să atragă atenţi­une seri­oasă tuturor direcţiilor gazetăreşti. O stili­zare mai riguroasă a celor ce se scriu prin g­hete ar fi de sigur un folos real pentru ziaristica propriu zisă. Dar este o parte pi care d. Damianovici­­ n’o atinge şi pe care o punem în evidenţa f prin cele ce urmează, tocmai pentru a ară-5 ta că gazetăria a făcut la noi toate sîorţă-­ rile ca să-şi însuşiască limba literară. D-l Damianovici uită în această privinţă­­ că de ani de zile, de când gazetăria a luati şi la noi un avânt uriaş, unii toate ziarele­­ au căutat să aibă printre colaboratorii lori pe scriitorii noştri da frânte. Garagiale, Coş-­­ buc, Sadoveanu, Angliei, Iosif şi mulţi alţii ] dintre literaţii noştri de frunte au fost şi sunt colaboratori constanţi ai gazetăriei de­ toate zilele. Ce dovedeşte faptul acesta ? Că gazetăria, departe de a fi­ una din elemin­­ţ­­ele principale care sb­icii sau împestriţează­­ limba literară, a căutat să se apropie cât­­ mai mult de ea, în care scop a atras şi con­tinuă a atrage pe literaţii de frunte. Dacă­­ am cerceta lucrurile cu mai multă atenţiune am face în această privinţă o descoperire­­ ciudată, am constata că, apropiindu-­se de­ literatură, gazetăria cotidiană a folosit foar-­­­te mult şi a făcut progrese de ordin cultu­­­­ral şi moral, pe când literatura propriu zi-­­să a fost în pierdere din aceiaşi cauză. Dar cu această ideie trecem la chestiu-­ nea raporturilor dintre politică şi literatură! —ceiace n’a fost în intenţiunea noastră. Ns­­ mărginim aici, cu convingerea că gazetăria­ care a făcut progrese mari şi la noi, a fost şi este unul dintre factorii principali cari­­ împriştie din ce face „mai multă lumină !*­­ Araid ! CRONICA ABRACADABRANTA »Două pamflete“ Pe frontispiciul notelor mele am şters cuvintele : «cronică teatrală»,­­ fiindcă am fost comparat de unii actori cu Jules Lemaître şi Sarcey, şi m’au judecat în perspectiva principiilor teatrale şi lite­rare absolute. In biblioteca Teatrului nu există Sarcey şi nici Jules Lemaitre. Vo­lumul lui Sarcey—«Quarante ans de théâtre“ —de la Biblioteca Universităţii au foile tăiate de mine ; şi în registre nu se constată că vre­un actor le-a consultat cîndva. Bibliotecile particulare ale actorilor de obiceiu —şi nu facem im­putări nimărui—în afară de romane ca „Contesa cerșitoare* și „Regele pumna­lului“, nu posedă decât suplimente din „L’Illustration". Ori, acești actori spun că Sarcey nu scria ca mine. De unde știu ei?—Dar eu n’am avut gândul nici să devin „critic teatral“; sunt numai un modest spectator, care acum îşi plăteşte biletul şi care are dreptul să spue dacă s’a distrat sau a adormit la teatru. Şi, deşi nu sîntem în «relaţiuni nor­male» cu Teatrul Naţional, avem drept să vorbim despre scena ieşană, cum vor­bim despre maideanul Sft. Spiridon, sau despre Piaţa de la Nicolina. Din birul şi prestaţia noastră se plătesc subvenţii Teatrului; când mergem la cinemato­graf primim un timbru dramatic ; şi mine, la Bac, nu ni se vor elibera hainele până când nu vom da tribut pentru Casa lui Moliére. Deci putem discuta reprezentaţiile tea­trale. „Două pamflete“ e o farsă distractivă de d. T. Bernard ; a fost jucată viciu şi n’am aplaudat n numai fiindcă răzleţii spec­tatori din stat păreau un semi-pluton în tiraliori; şi dacă aşi fi început să aplaud, toţi s’ar fi uitat la mine, după cum şi eu m’aş fi uitat la dânşii, dacă ar fi în­ceput ei întăi să aplaude. Dintr’o jenă reciprocă—cred —n’au fost aplauze. Peste­­ sinistra tăcere a antractelor strălucea . T P­i­e­s Informaţii : Starea ilustrului nostru istoric dl. A. I­. Xenopol este staţionară pe ziua de astăzi. Medicii continuă a supraveghia pe ilustrul nostru concetăţean, de starea căruia se interesează tot oraşul. Ca şi noi, toată lumea doreşte din inimă ca d. A. D. Xenopol să fie pe deplin restabilit. „ Date fiind împrejurările prin care trecem, Epitropia Sf. Spiridon a hotă­­rit să suprime recepţia care de obicei se făcea în saloanele Epitropiei cu pri­lejul hramului care are loc la 12 De­cembrie. Darea de samă de mersul instituţiei va fi făcută de d. Epitop D. Climescu în biserică, după terminarea serviciului divin. Bă Discuţiunea în Cameră asupra Alesă­­giului va începe Mercuri 3 Noemb. a.c. gj Numit administratorul plăşei Casi­­mola (Tulcea) colegul nostru Cesar A. Povici sa retras din redacţia ziarului „Mişcarea. , D-l C. Popovici a plecat aseară spre a-şi lua postul în primire. ♦ Aflăm cu o vie părere de ren des­pre încetarea din viaţă a doamnei Ni­­culeanu, muma prietenului nostru dl. Hipolitte Niculeanu. D­na Niculeanu a încetat din viaţă în st­ăinătate, unde se afl­a de mai mul­tă vreme. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aduse în Iaşi. Transmitem condoleanţele noastre în­dureratei familii. ® Recrutările.—De ieri au început recrutările la Podul­ Iloaiei. Ele vor du­ra în această comună cinci zie. De Luni 8 Decembrie comisiunea de recrutare va începe lucrările la Comuna Copou. ® Dl. Gh. Brâgulinescu a fost mutat în serviciul c. f. r. la Tg. Frumos. Dr. Gh. Bulboacă de la c. f. r. Huşi a fost mutat la Iaşi. Dr. N. Barbu telegrafist c. f. r. Iaşi a fost mutat la Burdujeni.♦ @ Dr. dr. V. VAleanu a fost numit în postul de medic la asilul de tub-miloşi de la Bârnova.­­ Compania de operete de sub direc­ţiunea d-lui G. Canussy va da în curînd o serie de representaţii la Iaşi. ® Biletele pentru al douilea Concert de «Muzică de Cameră» dat da profeso­rii Conservatorului se află depuse la agenţia „Maximovici“. * ® Programul nou de astăzi la «Tea­trul Guema-Rodern» cuprinde „ Via­ţa pentru Rege* seria Capozzi pentru prima oară în România, cea mai zgu­duitoare şi emoţionantă damă de ac­tualitate cu crâncene episoade răsboini­­ce din viaţa intimă a capetelor încoro­nate şi a conspiratorilor, 4 mari părţi şi un p­olog, 3000 metri lungime, opera complectă, ultima şi cea trai puternică înscenare a mondulei case italiene Pas­­qili din Torino, toate explicaţiile sunt scrise în limba romma, rolul principal este interpretat cu multă mă­surie de către simpaticul şi iubitul artist italian A. A. Capozzi. Programul este complectat cu vederi de pe natură şi comedii artistic jucate. Peste Program , la antractele de ci­­nematog­af la spectacolele serale va de­buta duetul Shaw­­ Alma excentrici dansatori neg­i americani. V Joi 4 Decembrie a. c. c­ele 4 p. m Societatea Educatoarelor Române va ţine şedinţă în sala. Externatului «Oltea Doamna» la ordinea zilei fiind desvolta­­rea părţei întâia a Conferinţei d-lui dr. Ioan M. Dinesccu: «Vederi Medico-Soci­­ale asupra Copiilor din Romă­n­». • Artiştii teatrului naţional vor juca mâne sată la Roman piesa „Zile vesele după răsboi". • Societatea «Cantina Şcolară», care hrăneşte zilnic şi gratuit 305 elevi să­raci, dă, pentru sporirea fondului de a­­jutor al acestei societăţi, o reprezentaţie la Teatrul Naţional cu piesa «Toto» în sala de 5 Decembrie a c. Comitetul roagă călduros pe onor. pu­blic a sprijini această societate, care în aceste timpuri grele mai ales, este o a­­devărată binefacere pentru elevii săr­mani. Boletele cu preţul obişnuit se găsesc­­ la direcţiunile şcoalelor primare, iar în­­ ziua reprezintaţiei la librăria Iliescu. e K­islaisses SSalasană in Iaşi.­ Sâmbătă seara a sosit în localitate mi­siunea ştiinţifică italiană condusă de pro­fesorul Fillipi, misiune plecată în vara anului trecut pentru a studia şi explora parte din platoul Tibetului şi munţii Hi­malaia. Cu toate că, din cauza trenurilor mi­litare ce circulă în Rusia, nu s’a putut ştiprecis ora so­sirei în Iaşi—misiunea a intrat în ţară prin Ungheni;—distinşii­­ oaspeţi au fost primiţi la gară de auto­­­­ritâţile Iaşului şi un numeros public ve­nit să-i salute. D-l P. Fântânaru, prefectul judeţului le a urat bunvenit în oraşul nostru şi le-a prezentat pe cei veniţi întru intim­­pinare, între care se aflau d-nii: Kili­­­­moglu prefectul oraşului, C. Toma aju­­­­tor de primar, Prof. I. Borcea delegatul­­ universităţii, G. Fedeleş, N. Vâlcovici, I.­­ Bontăş, avocat al comunei, etc. [ Primăria a oferit oaspeţilor o masă la­­ Hotel Trifan, masă la care au toastat­­ d-nii Dr. G. Bogdan şi Sinigaglia, şi d­l l Filipi care a mulţumit pentru călduroasa­­ primire.­­ Cu acceleratul de 9, misiunea italiană­­ a plecat spre Bucureşti. î­n In astă-seară program nou la tea- I trul „Sidoli“ cuprinzând un roman duios I «Misterele Sufletului», în trei mari părţi,­­ jucat de cei mai buni artişti francezi.­­ Mai sunt cuprinse în noul program de­­ astăzi: Căsătoria lui Aventureanu, co­­m medie plină de humor.—Datoria unui ju- 5 decător, dramă într’un act —Tiflis, călă- I torii interesante şi pitoreşti în Transcau- I­cazia, etc.­­ ♦ La locuinţa sa din str. Trei-Brahi­m a încetat din viaţă cunoscutul antrepre­­­­nor şi propritar Anghel Hristea. I. înmormântarea se va face mâine la 11 ora 2 p. m. la cimitirul „Eternitatea.­­ Condoleanţele noastre întristatei familii.­­ . Gh. C. Râuleţ, din satul Florica co- I mima Cotnar, a încetat ori din viaţă. I Se bănueşte că individul a încetat din viaţă în urma unei bătăi de­ la S­ful pos­­­­tului din acea comună şi dela Flăcăul î Gh. Mihailă. Sa fac cercetări:­­ - - Nişte necunoscuţi s’au întrodus în­­ casa locuitorului Mihai Luchiu din Cot­­l­nari, furându-i mai multe lucruri din­­ casă. 1 — Primim lista Nr. 13 a persoanelor­­ care au răspuns la apelul d-nei Lucia I D. Greceanu. 1 — D-na Sirana N. Mic­escu 7 părechi : obiei , d-na D. Sachilaresm 8 păr. obiele, ? d-na Netty dr. N. Racotză 8 păr. obiele, I d. Emil Max şi funcţionarii Creditului I U­ban 89 pâr. obiele, d-na Maria Heiban I şi d ra Beatrice Heiban 12 păr. obiele, s d-na Eu­sa colonel I. Stroja (1 păr. obie­­­­le, d-na Emma A. Stroja 30 păr. obiele, S d-na H. Vasiliu 12 păr., obiele, d-na Mar­i filde Nadaşa 20 pâr. o­biele, d-na An­ce­a Mânescu 6 pâr. obiele, d. Gh. Skarlet I 12 păr. obiele, d-na dr. Gh. Bogdan 12 * pâr­, obiele, d-rele dela şcoala Ortodoxă­­ 405 pâr. obiele, d-na A. Naum 10 pâr. 1 ismene și 12 păr. obiele. O anonimă 2­­ că oraşe de flanela. O anonimă 1 păreche I obiele, d-na Vuitor Costin 21 păr. obie­­­­le, d-na E. Melik 12 păr. obiele, Mi-Ges 1 20 păr. obiele, d-na Asp­isia I. Burada­­ 20 pâr. obieie, d-na Rohr 12 pâr. obieie, d-na Fanny Sarag­i 20 ciorapi, d-na Ma­ria lonescu 3 păr. obiele, d-na L. Cris­­toforu 19 pâr. obiele, d-na Elena Sta­ I matiu 12 păr. obiele, d. Mircea Possa 12 păr. obiele. O anonimă 24 păr. obiele, d na Aneta dr. Cosmov. 20 p­­p. obiele, D. P M­tiu 19 p. obiele, D-na Aglaia Nanu 12 p. obiele, D. Aprilian 12 p. o­­biele, D-na Maria M. Petrovici 10 p. o­­biele, D-na Luc­a M. Movilă 27 p. obiele, D na Betty Zentschner 2 flanele, D-na Maria Kieser 2 flanele, D-na Elena Nanu 4 p. mănuşi şi 24 p. obiele, D-na E­­vangelina C. Sturdzi 24 p. obiele, D na , G. Tafrali 6 p. obiele, D na Olga Lucinsa­­­chi 10 p. obiele, D na Victoria C. Mari­­nescu 12 p obiele, D na Maria C. Gali 12 p. obiele, D-na Eufrosina Teodorescu [ 10 p. obiele, D na Ana Vas­ia 3 p. o-­­­biele, D-na Zeh­eida Repede 3 flanele și 6 p. obiele, D na B­ilcan 1 p. obiele, D-na , Profira Mazere 4 p. obiele, D. C. Spituz 4 p. obiele, D. Ilie Crotoru 5 p. obiele, , D. Ion Sava 4 p. obiele, D-na Paraschiva­­ Nechifor 3 p. obiele, D-na Cleopatra Bu*­i­lai 2 p. obiele, D. N. V. Gheorghiu' 3 1 p. obiele, Econom şi d na Agape 7 per. ] obiele, D-na Ecaterina lonescu 4 p. obiele, D na Aglaia A. Gheorghiude 12, p. obiele. & Cofetarul St. Reslus din Belceşti­ s’a plâns poliţieUcâ i s’a furat din pră­vălie o cantitate de marfă şi banii ce-i avea in sertar, f V

Next