Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)

1915-01-01 / nr. 1

JODI 1 IANUARIE 1915 mut Vil, No. 1TELEFON No. 121 » «***e«»*i*r*-* • A m O w A si KITE in ţară pe un an . . . 30 iei in streinătate pe un an 40 , pentru preoţi şi învăţători re­tail se face o reducere de 50% Sedacţia şi Administraţia IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, faş­i», alai debilid Naţioaal-Lîbera! Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIA Uni» p* pagln» U Linia pe pagina ill Linia pe padina ' v t Of» *** *• ¥ •SUB DIRECTIUNEA UHUI COMITE! tssth­alf 4a elabal aatioaal-UWal număr 5 BANI: !* România în anul 1914 Chestiunea Reformelor. Răsboiul și atitudinea Romîniei Făcând o cronica a anului care89 în­cheie astăzi, .Viitorul“ consacri o su­mară expunere a evenimentelor de as­tăzi, începând în primul rând cu refor­mele și trecând apoi la una din ele mai însemnate probleme politice ce se poate pune astăzi,­la atitudinea Romanei faţă de răsboiul european. In ce priveşte reformele anunţate, «Viitorul» scris următoarele: Anul care se închee a început o ţară cu o schimbare de guvern. Noul guvern n’a fost, ca de regulă, o înlocuire de persoane sau de partid, ci a epivalat cu o nouă îndrumare politică şi­ocială. Partidul naţional liberal din sânul căruia ieşise noul guvern, pusese cu âte­va luni înainte pe tapet rezolvirea reîntîr­­ziată a două probleme cari îl precupau de mult: o largă şi adîncă reformă agrară în folosul ţărănimei şi o schimbare a a sistemului electoral prin conopirea colegiilor existente. Presimţirea venuri­­lor prin cari trecem îl făcuse să gră­bească înfăptuirea acestei opere sociale, ca evenimentele din afară să găsească România tare şi mulţumită m­ăsuru. Această operă cerând schmbarea cîtorva puncte din pactul constituţional, ţara a trebuit să­ treacă prin două cam­panii electorale : una pentru constituirea Camerilor cari să declare necesitatea re­­vizuirei constituţionale şi cealaltă pentru alcătuirea Camerilor cari să înfăptuiască ac­eastă revizuire.* ."TDar abia fură alcătuite Camerde cons­­* tit și ani,, pășiră la numirea unor uni cari să studieze amănuntul re­­or proiectate, c* un oraș»« ©o a­­supra Europei,­­ refăcândi-se re­­nfcr'o vijelie un­iver­sală. Intuboiul cuuudjaî, prevăzut di atâta vreme, isbucnise ca un cataclist. Vul­­toarea provocată de dânsul, luat de la suprafaţa politică a ţării, însă şi proble­­mele vitale supuse Camerilor construante. Le-a luat pentru câtă­va vreme, fiindcă alte probleme imperioase au dat năvală pe primul plan. In faţa urgiei războiului general, guvernul şi toţi conducătorii ţarei trebuiau să-şi îndrepte privrile în afară, lăsând ca înăuntru să se mani­feste numai ceea ce poate uni fi Ro­mâni. Concordia internă trebue să fie o pavăză pentru primejdiile externe Pen­tru acest cuvânt, înfăptuirea refomelor constituţionale, a suferit o amântă fi­­rească, deşi forţată. Această amnare, dacă a fost un act de cuminţenie poli­tică a conducătorilor ţarei, s’a dovedit tot odată a fi şi o manifestare prălu­­cită a maturităţii întregului popor rman. In adevăr liniştea deplină cu car ţara întreagă a primit această nouă rien­­tare e un act de strădită conştient. In deosebi, clasei ţărăneşti, îi se cu­­vine în această privinţă o laudă rUSă până la proporţiile unui omagiu. Ea aştepta cu dor realizarea refole­­lor constituţionale ce aveau să facă din­­tr’ânsa o clasă întărită economicesc şi egal îndreptăţită politiceşte. După veacuri de obidă, auzise găul „ unei bune vestiri care o făcea să îl re­­vadă şi pentru dânsa putinţa unui rai omenesc. Totuşi, la suflul vijeliei m­ie­sate, a înţeles, ca prin instinct că d­­­tuparea războiului general cuprinseseşi interesele Românismului întreg şi atuci ţărănimea şi a închis dorurile în funul sufletului şi n’a manifestat nici o nero­dare. Aşa au făcut şi ţăranii din Div­nurile ad-hoc cari şi au înlăturat reve­­dicaţiunile proprii, dând precădere acţu­­nei de constituire a Statului român. Şi azi ţăranii aşteaptă să-şi puna di nou virtutea strămoşească in slujba ţi­rei şi a Neamului. Ei ştiu şi înţeleg că ce li­e va făgădui ca al lor, se va împlini, va trebui să se împlinească, încrezător în conducători, ţărei şi in destinele Neamului, ei au vi­ziunea clară, că vremurile grele prin care trecem sunt preludiul unor vremi de mă­rire înăuntru şi în afară. « Iată şi partea care se referă­ă atitu­dinea României fac de războiul euro­pean . In ce priveşte atitudinea Romniei fa­­pt de răsboiul european, e chirc­ acea­stă atitudine e azi singura compatibilă cu interesele reale ale pârei. Urmărind cu vigilenţă cuvenită evenimentele răz­boiului, guvernul nu pierde din vedere nici unul din elementele cari­­ pot ori­enta acţiunea. Pe măsura în care răz­boiul înaintează, desluşindu-şi şi fondul şi cadrul, guvernul, de acord cu factorii determinaţi, vede tot mai bine, în ade­vărata lumină, interesele româneşti le­gate de marea conflagraţiune. In această acţiune de apărare a inte­reselor naţionale, guvernul a pierdut, ca şi ţara întreagă, călăuza fără seamăn ce a fost Regele Cărol. Dar Românii toţi mulţumesc provi­denţei că pe tronul României s’a urcat un Urmaş vrednic de Marele Predecesor. Statornicirea Dinastiei noastre, dove­dită cu atâta tărie, în zilele de jale de la moartea Regelui Carol, ne este o che­zăşie deplină. Iar evenimentele din al căror sînge se frămintă o Europă nouă sunt şi pentru noi dospirea unor forme mai strălucite de viață națională. L­IGA S’a creat la noi, în 1892 — parcă — ,Liga pentru unitatea culturală a tu­­ror Românilor*, care In acel timp a fost en vogue. Desigur, Liga şi-a în­dreptat privirile numai spre Apus, deşi Românii din împărăţia dela Răsărit sunt In primejdie de desnaţionalizare. Dar chiar aşa fiind, Liga a avut un rost pe iîuipul Memoraiudum­-ului şi a multelor conflicte de peste Carpaţi; şi orice opunere guvernamentală a fost inutilă, pe atunci, elanul patriotic răscolea ţara întreagă. Dar, după 1894, Liga şi-a domolit activitatea; s’a succedat preşedinte după preşedinte şi, cu fiecare preşe­dinte, se schimba şi atitudinea Ligei. Un preşedinte aspira să pue stăpânire pe mişcările populare, ca astfel să-şi creeze o personalitate interesantă. Al­tul vroia să audă vorbindu se de din­­sul şi să Împrumute cauzei o impor­tanţă pe care n’o are. Un al treilea, dominat de nevoia de a se agita, cre­dea să găseşte astfel un teren pen­tru mama sa. Şi aşa, fără spirit de jertfă, Liga a trecut ca o minge din mână în mână, servind diferite interese de partid şi personagii interesate. Liga schimbân­­du şi tactica numai, poate deveni fo­lositoare. Astfel o dorim, ,independenţa Română“, într’un ar­ticol de fond, expune aceste conside­­raţiuni asupra­­sLigei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor“ ! In acest scop, ţin la Indum­na mi­­nisterului de interne suma de 300.000 lei, pe care voiu plăti-o treptat cu lu­crările săvârşite. Nâdăjduesc că, prin această însem­nată lucrare, sănătatea locuitorilor din Curtea de Argeş va fi in viitor ferită de multe nenorociri şi e­l această ve­che şi frumoasă reşedinţă, va putea să propăşească şi să redobândească strălucirea ei de odinioară;­­da acum încolo singura Alea dorinţă fiind să închin cei din urm­ă ani ai vieţei Mele alinării suferinţelor şi fericirea scum­pului nostru popor. Primeşte, Domnule Preşedinte al Con­siliului, încredinţarea sincerei Mele a­­fecţiuni. ELISABETA PĂRERI Ş­I F­A­P­T­E Un alt poet uitat- Comemorând a două­zeci şi cincea ani­­versare de la moartea marelui prozator mol­dovai! loan Creangă, să nu uităm o altă dată comemorativă ce ne-a adus’o ziua de ieri, 30 Dechembrie,clnd s’au împlinit două­zeci de ani de la moartea duiosului poet I. Paun-Pincio. Mai uitat de di­ Creangă, cetitorii de as­tăzi ai literaturei româneşti poate că nici n’ar mai fi dat de partea blajinului poet— singurul volum preţios ce l’a lăsat literatu­­rei—dacă unul din bunii sei prieteni şi fer­venţii sei admiratori, dl. George Diamandi, n’ar fi adunat acum trei ani, intr’o nouă e­­diţie, tot ce a scris Pincio. Acest volum, in­titulat , Versuri, Proză, Scrisori* a apărut în anul 1911 în foasta editură a revistei „Democraţia Română“ dirijată pe atuncea de dl. G. Diamandi. Cartea lui Pincio,—aşa cum a alcătuit’o d. Diamandy,—este o oglindă fidelă a lite­raturei româneşti de acum două decenii. Nu că poesiea sau proza lui Pincio n'ar avea coloritul artistic de astăzi, nu prin aceasta se remarcă literatura generaţiei de acum două­zeci de ani. Dar editorul-prietin al po­etului a Însoţit opera de toate aprecierile ce s'au scris despre Pincio in timpul vieţii şi după moartea sa,—scurte caracterizări li­terare care reamintesc epoca literară de pe vremea „Contemporanului“ a „Evenimen­tului Literar* a „Adevărului Literar* ş’a „Lumei Nouă* literare, „Viaţa* de la care a colaborat biroclul dar atit. de uitatul Pincio... Dl. Diamandi, In rîndurile ce le a scris în fruntea volumului lui Pincio, caracteri­zează astfel pe poet : „Păun este cel mai român dintre poeţi, prin intima lui legătură cu peisajul nostru, şi cu sufletul de abia pipăit al ţăranului. Toate poesiile sale au acel aburiu propriu satelor noastre, cu veselia sfioasă, cu ironia cuviincioasă, cu amarul smerit al săteanu­lui, atlt de măsurat in exteriorizarea tutu­ror sbuciumărilor sale sufleteşti....“ „Şi nu am cunoscut Inmormlntare mai măreaţă ca aceea a acestei păstruici care gungurea attt de minunat pe streaşină case­lor de ţară, cătri cari, de ori unde, Îşi în­drepta privirea şi cîntul*. Pincio a fost dintre acei tineri visători cari s’au grupat pe vremuri In jurul revis­tei „Literatură şi Ştiinţă* a d-lui Gherea. Printre cei pe cari moartea sa timpurie i-a durut mai mult găsim, în afară de priete­nul care l-a editat, pe Anton Bacalbaşa, pe Dim. Anghel şi pe toţi aceia cu cari a co­laborat la revistele sus înşirate. Despre Pincio, care a făcut cu D. Anghel o călătorie In Italia, acesta din urmă a scris acele nespus de sfâşietoare rinduri „Ama­­bab­esch­e* cu cari se include noua ediţie a cărţii duiosului poet. Amintindu-ne acum de Ioan Creangă să nu uităm nici pe Ioan Păun-Pincio, care a­­parţine unei generaţii entusiaste din care au făcut parte N. Beldiceanu, Ed. Gruber, I­. A. Teodoru, D. Anghel şi alţi uitaţi des­pre care alte generaţii vor vorbi cu mai multă evlavie... Araid Darul M. S. Reginei Elisabeta Scrisoare adresată d­lui I.I. C. Brătianu Ilustrul tovarăş al Regelui Carol, M. S. Regina Elisabeta, Care va împărtăşit durerile şi grijile şi bucuriile unui Mo­narh ce trecuse în istorie înainte de a fi apoteozat de Moarte; Carmen Sylva, care ar fi fost mare prin sufletul ei de poet, chiar şi fără de aureola unui Tron, a fă­cut gestul care rezumă toate duioşiile su­fletelor noastre. Ea a legat datinele noas­tre vechi cu noul nostru doliu, dăruind o mare sumă de bani pentru aducerea unei ape bune în orăşelul ce are cinstea a păs­tra rămăşiţele Marelui Rege. Iată scrisoarea pe care a adresat-o d-lui preşedinte al Consiliului de miniştri cu prilejul acestui dar: Scumpe d-le Preşedinte al Consiliului. O veche datină vrea ca amintirea celor trecuţi la viaţa vecinică să fie pomenită prin facerea unei fântâni. Potrivit acestei tradiţii strămoşeşti, doresc să ajut la aducerea apei In Custea de Argeş, In care, de azi ma­nte sunt hotărâtă să petrec mare par­te a zilelor Mele, lângă mormântul iub Htuiul Meu Soţ. I e informaţii Ploi la timp, noroc la plug Sănătate şi alşug. Şi la toate mesele Inimii» veseli 1 Ianuarie 1915 „Mişcarea“ ■ D-l judecător de instrucţie Victor Vrânceană a dat ordonanţa definitivă in afacerea Alexandru D. Sturdza. I ■ MORATORIU! PENTRU STRĂINĂ­TATE.—D-l V. Antonescu, ministrul de justiţie, a trimis următoarea circulară tuturor tribunalelor din ţară : „Prin art. 1 din „Legea specială au­torizând luarea de măsuri excepţionale“,­­promulgată cu decretul No. 3890 de la 1a 23 Decembrie a. c. „se acordă societă­ţilor comerciale sau civile, băncilor, co­mercianţilor, pretura şi oricăror altor per­soane pentru îndeplinirea angajamentelor băneşti provenite din afaceri comerciale sau civile, care au fost contractate cu­­ străinătatea, direct ori prin reprezentanţi­­ sau prepuşi din ţară, înainte de data I " depunerii acestei legi, plătibile în ţară sau străinătate,­­ amânare de plată de patru luni de la data scadenţelor. I „Pen­tru creanţele fără termen sau pen­­tru cele scăzute înainte de depunerea a­­­­cestei legi, fie ci s’au făcut sau nu ac­­ţiuni, ori s’au obţinut hotărâri, termenul­­de amânare de patru luni se socoteşte­­de la 10 / 23 Decembrie 1911u. I Proiectul de lege a fost depus pe bi­roul Adunării deputaţilor in ziua de 10­­ Decembrie a. c., astfel că amânarea de plată prevăzută la articolul sus menţio­nat se aplică enunţetor contractate cu străinătatea înainte de această dată.­­ Comunicându vă cele ce preced, vă rog să puneţi în vederea corpului de por-I j» țârei că nu trebueşte să dea curs cere­rilor de protest ce s’ar primi pentru e­­fectele de comerț intrând în prevederile art. 1 din legea în chestiune, adică pen­tru toate efectele emise în baza aface­rilor contractate înainte de 10 Decem­­­­br­ie a. c. şi cari urmează a fi plătite că­tre străinătate. Legea fiind votată de ambele Corpuri legiuitoare şi promulgată,­­ toate protestele depuse din ziua de 10 I Decembrie până azi pentru efectele din­­ străinătate, sunt nule şi urmează a sa «orraidera ea atare®. ■ Şcoala din Luceni. — Infiinţîn­du-su» o son&ia, în satul_Luceni din­ co­muna Sculeni, Jud. Iaşi,—sat in care se simte nevoie de o şcoală — consilierul Ştefan Tura din acea localitate ne tri­mite spre publicare următoarele: Rugăru a da loc în stimatul d-vstre ziar următoarelor rînduri: Subsemnatul Ştefan ţura, în calitate de Consilier al Satului Luceni corn. Scu­leni şi Grig. Tofan delegat al sus zisului sat. Aducem viile noastre mulţumiri în numele locuitorilor satului Luceai, d-lui P. Fintînaru Prefectul judeţului Iaşi şi d-lui revizor şcolar al judeţului, căci au stăruit de s’au înfiinţat şcoală şi în sa­tul nostru; căci de şi satul se compune din 135 case însă pănă In present nu am avut şcoală de şi mai în toţi anii reclamam în toate părţile, însă nu căpă­tăm nici un resultat. Pentru care facere de bine îi vom a­­vea in amintirea noastră atât pe dl. Prefect cât şi pe dl. Revizor Şcolar pen­tru că prin stăruinţa d-lor am căpătat şi noi lumina la b­dămină. Primiţi vă rugăm respectele noastre. Consilier, Şt. Ţura. Delegat, Grig. 7­of an. ■ ierbare* Revelleanuluî.— In astă seară are loc la «Societatea de Gim­nastică, Sport şi Muzică», serbarea re­velionului—care va fi una din cele­ mai frumoase serbări a anului 1914. Serbarea va Începe la ora 10 seara. In tot timpul serbărei va cânta muzica Re­gimentului XIII sub comanda d-lui că­pitan Vlăduţ. Sunt rezervate numeroase surprize. ■ Cadouri de Anul Nou constând din frumoase covoare, ţesături, lucrări ma­nuale, etc., se găsesc de vânzare cu pre­ţuri scăzute, la Şcoala de Ţesetorie str. Bucşinescu 15. ■ Legendara „Baba Hârcă“ se joacă mâine seară, de anul nou, la Teatrul Naţional. Rolul principal este susţinut de d-na Aglae Pruteanu. * Mîine la ora 3 p. m. sa va face inaugurarea clubului „Sfatul Negustoresc“ secţia Iaşi, în localul „hotelului România“. ■ Pe parcursul strada Palat-Copou s’a perdut un libret de echipament al regi­mentului XIII Ştefan cel Mare. Persoana care l’a găsit este rugată a-l presenta redacţiei noastre s sau la cance­laria regimentului 13.­­ Dl. V. Dimitriu, profesor universitar, a fost uu­­it în comisiunea examina­toare a candidaţilor la catedra de drept comercial vacantă la «Academia Comer­cială». ■ Din iniţiativa şi prin stăruinţa d-lui N. Gheorghiadi directorul Epitro­­piei Sft. Spiridon, funcţionarii acestei instituţiuni au pus bazele unei societăţi de economie şi ajutor. In acest scop asară a avut loc o Im­­trunire in care s’au discutat şi votat proectul de statut, declartndu-te consti­tuită societatea. S’a procedat apoi la alegerea consi­­liului de administraţie in persoanele d-lor­. Enacache loan preşedinte, Savel Grossu şi inginer Apostolescu membri, Gh. Sion­casier, C. Buznea, Bârgovanu şi V. Purcheria censori. D-l Octav Velciu a fost rugat să primească însărcinarea de avocat al societăţii. Cu ţinerea registrelor de comptabili­­tate a fost însărcinat d. I. Ionescu, a­­jutor­ contabil al Epitropiei. ■ O adevărată surpriză pentru ieșeni vor fi desigur reprezentaţiile filmului: Excelsior Balet din sala Circului „Sidoli“. Vineri 2 ianuarie are loc prima repre­zentaţie (în matineu şi seara). Un farmec indescriptibil cuprinde în­treaga desfăşurare şi cele mai fantastice scene executate cu o desăvârşită măes­­trie abundă în toată acţiunea. O muzică proprie este compusă pen­tru această senzaţională desfăşurare şi o orchestră special adusă din Italia a­­companiază întreaga desfăşurare. ■ In vitrina magasinului „Hirsch“ din str. Lăpuşneanu se află expuse nişte ad­mirabile desenuri arhitectonice luate după modelele bisericei Trei-Erarhi din Iaşi. Aceste lucrări sunt datorite d-lui ingi­­ner-arhitect Marcel Lebell, diplomat al școalei politecnice din Charlottenburg (Berlin). D-l Marcel Lebell lucrează actualmente la o monografie arhitectonică a vechei biserici Trei-Erarhi din Iași. Asupra frumoaselor lucrări ce le ex­pune tânărul arhitect iașan, vom mai reveni. * In ziua de 28 Decembrie s’a furat de la locuitorul Const. Comca din Podul­­lioaei un portofel cu 125 lei. Sânt m­elt asupra femeei Zoiţa Satcu din a­­aceeaşi comună, de la care numitul cumpărase nişte nuci. • Fata Maria Gh. Suru, servitoare la D-na Hulubei din Târgul Frumos, a fost muşcată de un câne turbat. A fost Îna­intată Institutului Antirabic din Iaşi. Fi­ind muşcaţi şi câţiva câni din oraş, dr. Medic Veterinar al Circumscripţiei II a dispus otrăvirea câinilor fără stăpini din acea localitate. ■ Noul program care va rula pe e­­cranul Teatrulul Cinema-Modern, astăzi Mercuri 31 Decembrie 1914 şi mâine Joi 1 Ianuarie 1915—atât la ma­­tineuri cât şi seara—cuprinde o palpi­tantă şi senzaţională dramă in 4 acte, 1800 metri lungime: Aventura Căpi­tanului Corcoran, jucată de cei mai buni artişti ai Casei Eclaire Paris. Urmează apoi: „Inimă de Avar* dra­mă din viaţa cămătarilor, „Gurile lupu­lui* vederi după natură, „Cutare şi Cu­tărică" comedie extrem de hazlie. Vineri 2 Ianuarie 1915 program nou: Răsbunarea Ocnaşului. * ■ Comitetul judeţian «Familia Luptă­torilor» va ţine şedinţă Duminică 4 Ia­nuarie în localul Primăriei. ■ Km fdldoli, astăzi şi mâine: „Mama şi Copilul“. Film parizian de mare artă ia trei părţi. Mai sunt cuprinse In noul program : Camillo, comedie escelentă.—Andaluzia pitorească, interesante escursiuni în su­dul Spaniei. Mîine soui două matinete la ora 5 şi şi 5 p. m. Cu începere de Vineri 2 Ianuarie va rula celebrul Excelsior-Balet face în­­conjurul lumei. 1 Fenomenală desfăşurare In 6 părţi. Personagiile fantastice: întunericul—Lu­mina — Civilizaţia. Sute de baletiste, somităţi coreografice. Muzica proprie—Orchestra compusă din profesori, special adusă din Italia.­­ In ziua de 29 c. s’a aprins şi ars casa locuitorului Const. Th. Roşu, din satul Albeşti, comuna Brăieşti, nefiind asigurata. Pagubele se urcă la 860 lei, victime nu sânt. Focul a luat naştere de la coşul sobei. Se anchetează. „ Făcători de rele s’au introdus la noaptea de 29 i­brie, in crâşma lui So­lomon Goldenberg din Târgul Frumos, de unde au furat mai multe mărfuri. Infractorii au dispărut fără a fi găsiţi.

Next