Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)
1915-01-01 / nr. 1
JODI 1 IANUARIE 1915 mut Vil, No. 1TELEFON No. 121 » «***e«»*i*r*-* • A m O w A si KITE in ţară pe un an . . . 30 iei in streinătate pe un an 40 , pentru preoţi şi învăţători retail se face o reducere de 50% Sedacţia şi Administraţia IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, faşi», alai debilid Naţioaal-Lîbera! Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIA Uni» p* pagln» U Linia pe pagina ill Linia pe padina ' v t Of» *** *• ¥ •SUB DIRECTIUNEA UHUI COMITE! tssthalf 4a elabal aatioaal-UWal număr 5 BANI: !* România în anul 1914 Chestiunea Reformelor. Răsboiul și atitudinea Romîniei Făcând o cronica a anului care89 încheie astăzi, .Viitorul“ consacri o sumară expunere a evenimentelor de astăzi, începând în primul rând cu reformele și trecând apoi la una din ele mai însemnate probleme politice ce se poate pune astăzi,la atitudinea Romanei faţă de răsboiul european. In ce priveşte reformele anunţate, «Viitorul» scris următoarele: Anul care se închee a început o ţară cu o schimbare de guvern. Noul guvern n’a fost, ca de regulă, o înlocuire de persoane sau de partid, ci a epivalat cu o nouă îndrumare politică şiocială. Partidul naţional liberal din sânul căruia ieşise noul guvern, pusese cu âteva luni înainte pe tapet rezolvirea reîntîrziată a două probleme cari îl precupau de mult: o largă şi adîncă reformă agrară în folosul ţărănimei şi o schimbare a a sistemului electoral prin conopirea colegiilor existente. Presimţirea venurilor prin cari trecem îl făcuse să grăbească înfăptuirea acestei opere sociale, ca evenimentele din afară să găsească România tare şi mulţumită măsuru. Această operă cerând schmbarea cîtorva puncte din pactul constituţional, ţara a trebuit să treacă prin două campanii electorale : una pentru constituirea Camerilor cari să declare necesitatea revizuirei constituţionale şi cealaltă pentru alcătuirea Camerilor cari să înfăptuiască această revizuire.* ."TDar abia fură alcătuite Camerde cons* tit și ani,, pășiră la numirea unor uni cari să studieze amănuntul reor proiectate, c* un oraș»« ©o asupra Europei, refăcândi-se renfcr'o vijelie universală. Intuboiul cuuudjaî, prevăzut di atâta vreme, isbucnise ca un cataclist. Vultoarea provocată de dânsul, luat de la suprafaţa politică a ţării, însă şi problemele vitale supuse Camerilor construante. Le-a luat pentru câtăva vreme, fiindcă alte probleme imperioase au dat năvală pe primul plan. In faţa urgiei războiului general, guvernul şi toţi conducătorii ţarei trebuiau să-şi îndrepte privrile în afară, lăsând ca înăuntru să se manifeste numai ceea ce poate uni fi Români. Concordia internă trebue să fie o pavăză pentru primejdiile externe Pentru acest cuvânt, înfăptuirea refomelor constituţionale, a suferit o amântă firească, deşi forţată. Această amnare, dacă a fost un act de cuminţenie politică a conducătorilor ţarei, s’a dovedit tot odată a fi şi o manifestare prălucită a maturităţii întregului popor rman. In adevăr liniştea deplină cu car ţara întreagă a primit această nouă rientare e un act de strădită conştient. In deosebi, clasei ţărăneşti, îi se cuvine în această privinţă o laudă rUSă până la proporţiile unui omagiu. Ea aştepta cu dor realizarea refolelor constituţionale ce aveau să facă dintr’ânsa o clasă întărită economicesc şi egal îndreptăţită politiceşte. După veacuri de obidă, auzise găul „ unei bune vestiri care o făcea să îl revadă şi pentru dânsa putinţa unui rai omenesc. Totuşi, la suflul vijeliei miesate, a înţeles, ca prin instinct că dtuparea războiului general cuprinseseşi interesele Românismului întreg şi atuci ţărănimea şi a închis dorurile în funul sufletului şi n’a manifestat nici o nerodare. Aşa au făcut şi ţăranii din Divnurile ad-hoc cari şi au înlăturat revedicaţiunile proprii, dând precădere acţunei de constituire a Statului român. Şi azi ţăranii aşteaptă să-şi puna di nou virtutea strămoşească in slujba ţirei şi a Neamului. Ei ştiu şi înţeleg că ce lie va făgădui ca al lor, se va împlini, va trebui să se împlinească, încrezător în conducători, ţărei şi in destinele Neamului, ei au viziunea clară, că vremurile grele prin care trecem sunt preludiul unor vremi de mărire înăuntru şi în afară. « Iată şi partea care se referăă atitudinea României fac de războiul european . In ce priveşte atitudinea Romniei fapt de răsboiul european, e chirc această atitudine e azi singura compatibilă cu interesele reale ale pârei. Urmărind cu vigilenţă cuvenită evenimentele războiului, guvernul nu pierde din vedere nici unul din elementele cari pot orienta acţiunea. Pe măsura în care războiul înaintează, desluşindu-şi şi fondul şi cadrul, guvernul, de acord cu factorii determinaţi, vede tot mai bine, în adevărata lumină, interesele româneşti legate de marea conflagraţiune. In această acţiune de apărare a intereselor naţionale, guvernul a pierdut, ca şi ţara întreagă, călăuza fără seamăn ce a fost Regele Cărol. Dar Românii toţi mulţumesc providenţei că pe tronul României s’a urcat un Urmaş vrednic de Marele Predecesor. Statornicirea Dinastiei noastre, dovedită cu atâta tărie, în zilele de jale de la moartea Regelui Carol, ne este o chezăşie deplină. Iar evenimentele din al căror sînge se frămintă o Europă nouă sunt şi pentru noi dospirea unor forme mai strălucite de viață națională. LIGA S’a creat la noi, în 1892 — parcă — ,Liga pentru unitatea culturală a turor Românilor*, care In acel timp a fost en vogue. Desigur, Liga şi-a îndreptat privirile numai spre Apus, deşi Românii din împărăţia dela Răsărit sunt In primejdie de desnaţionalizare. Dar chiar aşa fiind, Liga a avut un rost pe iîuipul Memoraiudum-ului şi a multelor conflicte de peste Carpaţi; şi orice opunere guvernamentală a fost inutilă, pe atunci, elanul patriotic răscolea ţara întreagă. Dar, după 1894, Liga şi-a domolit activitatea; s’a succedat preşedinte după preşedinte şi, cu fiecare preşedinte, se schimba şi atitudinea Ligei. Un preşedinte aspira să pue stăpânire pe mişcările populare, ca astfel să-şi creeze o personalitate interesantă. Altul vroia să audă vorbindu se de dinsul şi să Împrumute cauzei o importanţă pe care n’o are. Un al treilea, dominat de nevoia de a se agita, credea să găseşte astfel un teren pentru mama sa. Şi aşa, fără spirit de jertfă, Liga a trecut ca o minge din mână în mână, servind diferite interese de partid şi personagii interesate. Liga schimbându şi tactica numai, poate deveni folositoare. Astfel o dorim, ,independenţa Română“, într’un articol de fond, expune aceste consideraţiuni asuprasLigei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor“ ! In acest scop, ţin la Indumna ministerului de interne suma de 300.000 lei, pe care voiu plăti-o treptat cu lucrările săvârşite. Nâdăjduesc că, prin această însemnată lucrare, sănătatea locuitorilor din Curtea de Argeş va fi in viitor ferită de multe nenorociri şi el această veche şi frumoasă reşedinţă, va putea să propăşească şi să redobândească strălucirea ei de odinioară;da acum încolo singura Alea dorinţă fiind să închin cei din urmă ani ai vieţei Mele alinării suferinţelor şi fericirea scumpului nostru popor. Primeşte, Domnule Preşedinte al Consiliului, încredinţarea sincerei Mele afecţiuni. ELISABETA PĂRERI ŞI FAPTE Un alt poet uitat- Comemorând a douăzeci şi cincea aniversare de la moartea marelui prozator moldovai! loan Creangă, să nu uităm o altă dată comemorativă ce ne-a adus’o ziua de ieri, 30 Dechembrie,clnd s’au împlinit douăzeci de ani de la moartea duiosului poet I. Paun-Pincio. Mai uitat de di Creangă, cetitorii de astăzi ai literaturei româneşti poate că nici n’ar mai fi dat de partea blajinului poet— singurul volum preţios ce l’a lăsat literaturei—dacă unul din bunii sei prieteni şi fervenţii sei admiratori, dl. George Diamandi, n’ar fi adunat acum trei ani, intr’o nouă ediţie, tot ce a scris Pincio. Acest volum, intitulat , Versuri, Proză, Scrisori* a apărut în anul 1911 în foasta editură a revistei „Democraţia Română“ dirijată pe atuncea de dl. G. Diamandi. Cartea lui Pincio,—aşa cum a alcătuit’o d. Diamandy,—este o oglindă fidelă a literaturei româneşti de acum două decenii. Nu că poesiea sau proza lui Pincio n'ar avea coloritul artistic de astăzi, nu prin aceasta se remarcă literatura generaţiei de acum douăzeci de ani. Dar editorul-prietin al poetului a Însoţit opera de toate aprecierile ce s'au scris despre Pincio in timpul vieţii şi după moartea sa,—scurte caracterizări literare care reamintesc epoca literară de pe vremea „Contemporanului“ a „Evenimentului Literar* a „Adevărului Literar* ş’a „Lumei Nouă* literare, „Viaţa* de la care a colaborat biroclul dar atit. de uitatul Pincio... Dl. Diamandi, In rîndurile ce le a scris în fruntea volumului lui Pincio, caracterizează astfel pe poet : „Păun este cel mai român dintre poeţi, prin intima lui legătură cu peisajul nostru, şi cu sufletul de abia pipăit al ţăranului. Toate poesiile sale au acel aburiu propriu satelor noastre, cu veselia sfioasă, cu ironia cuviincioasă, cu amarul smerit al săteanului, atlt de măsurat in exteriorizarea tuturor sbuciumărilor sale sufleteşti....“ „Şi nu am cunoscut Inmormlntare mai măreaţă ca aceea a acestei păstruici care gungurea attt de minunat pe streaşină caselor de ţară, cătri cari, de ori unde, Îşi îndrepta privirea şi cîntul*. Pincio a fost dintre acei tineri visători cari s’au grupat pe vremuri In jurul revistei „Literatură şi Ştiinţă* a d-lui Gherea. Printre cei pe cari moartea sa timpurie i-a durut mai mult găsim, în afară de prietenul care l-a editat, pe Anton Bacalbaşa, pe Dim. Anghel şi pe toţi aceia cu cari a colaborat la revistele sus înşirate. Despre Pincio, care a făcut cu D. Anghel o călătorie In Italia, acesta din urmă a scris acele nespus de sfâşietoare rinduri „Amababesche* cu cari se include noua ediţie a cărţii duiosului poet. Amintindu-ne acum de Ioan Creangă să nu uităm nici pe Ioan Păun-Pincio, care aparţine unei generaţii entusiaste din care au făcut parte N. Beldiceanu, Ed. Gruber, I. A. Teodoru, D. Anghel şi alţi uitaţi despre care alte generaţii vor vorbi cu mai multă evlavie... Araid Darul M. S. Reginei Elisabeta Scrisoare adresată dlui I.I. C. Brătianu Ilustrul tovarăş al Regelui Carol, M. S. Regina Elisabeta, Care va împărtăşit durerile şi grijile şi bucuriile unui Monarh ce trecuse în istorie înainte de a fi apoteozat de Moarte; Carmen Sylva, care ar fi fost mare prin sufletul ei de poet, chiar şi fără de aureola unui Tron, a făcut gestul care rezumă toate duioşiile sufletelor noastre. Ea a legat datinele noastre vechi cu noul nostru doliu, dăruind o mare sumă de bani pentru aducerea unei ape bune în orăşelul ce are cinstea a păstra rămăşiţele Marelui Rege. Iată scrisoarea pe care a adresat-o d-lui preşedinte al Consiliului de miniştri cu prilejul acestui dar: Scumpe d-le Preşedinte al Consiliului. O veche datină vrea ca amintirea celor trecuţi la viaţa vecinică să fie pomenită prin facerea unei fântâni. Potrivit acestei tradiţii strămoşeşti, doresc să ajut la aducerea apei In Custea de Argeş, In care, de azi mante sunt hotărâtă să petrec mare parte a zilelor Mele, lângă mormântul iub Htuiul Meu Soţ. I e informaţii Ploi la timp, noroc la plug Sănătate şi alşug. Şi la toate mesele Inimii» veseli 1 Ianuarie 1915 „Mişcarea“ ■ D-l judecător de instrucţie Victor Vrânceană a dat ordonanţa definitivă in afacerea Alexandru D. Sturdza. I ■ MORATORIU! PENTRU STRĂINĂTATE.—D-l V. Antonescu, ministrul de justiţie, a trimis următoarea circulară tuturor tribunalelor din ţară : „Prin art. 1 din „Legea specială autorizând luarea de măsuri excepţionale“,promulgată cu decretul No. 3890 de la 1a 23 Decembrie a. c. „se acordă societăţilor comerciale sau civile, băncilor, comercianţilor, pretura şi oricăror altor persoane pentru îndeplinirea angajamentelor băneşti provenite din afaceri comerciale sau civile, care au fost contractate cu străinătatea, direct ori prin reprezentanţi sau prepuşi din ţară, înainte de data I " depunerii acestei legi, plătibile în ţară sau străinătate, amânare de plată de patru luni de la data scadenţelor. I „Pentru creanţele fără termen sau pentru cele scăzute înainte de depunerea acestei legi, fie ci s’au făcut sau nu acţiuni, ori s’au obţinut hotărâri, termenulde amânare de patru luni se socoteştede la 10 / 23 Decembrie 1911u. I Proiectul de lege a fost depus pe biroul Adunării deputaţilor in ziua de 10 Decembrie a. c., astfel că amânarea de plată prevăzută la articolul sus menţionat se aplică enunţetor contractate cu străinătatea înainte de această dată. Comunicându vă cele ce preced, vă rog să puneţi în vederea corpului de por-I j» țârei că nu trebueşte să dea curs cererilor de protest ce s’ar primi pentru efectele de comerț intrând în prevederile art. 1 din legea în chestiune, adică pentru toate efectele emise în baza afacerilor contractate înainte de 10 Decembrie a. c. şi cari urmează a fi plătite către străinătate. Legea fiind votată de ambele Corpuri legiuitoare şi promulgată, toate protestele depuse din ziua de 10 I Decembrie până azi pentru efectele din străinătate, sunt nule şi urmează a sa «orraidera ea atare®. ■ Şcoala din Luceni. — Infiinţîndu-su» o son&ia, în satul_Luceni din comuna Sculeni, Jud. Iaşi,—sat in care se simte nevoie de o şcoală — consilierul Ştefan Tura din acea localitate ne trimite spre publicare următoarele: Rugăru a da loc în stimatul d-vstre ziar următoarelor rînduri: Subsemnatul Ştefan ţura, în calitate de Consilier al Satului Luceni corn. Sculeni şi Grig. Tofan delegat al sus zisului sat. Aducem viile noastre mulţumiri în numele locuitorilor satului Luceai, d-lui P. Fintînaru Prefectul judeţului Iaşi şi d-lui revizor şcolar al judeţului, căci au stăruit de s’au înfiinţat şcoală şi în satul nostru; căci de şi satul se compune din 135 case însă pănă In present nu am avut şcoală de şi mai în toţi anii reclamam în toate părţile, însă nu căpătăm nici un resultat. Pentru care facere de bine îi vom avea in amintirea noastră atât pe dl. Prefect cât şi pe dl. Revizor Şcolar pentru că prin stăruinţa d-lor am căpătat şi noi lumina la bdămină. Primiţi vă rugăm respectele noastre. Consilier, Şt. Ţura. Delegat, Grig. 7of an. ■ ierbare* Revelleanuluî.— In astă seară are loc la «Societatea de Gimnastică, Sport şi Muzică», serbarea revelionului—care va fi una din cele mai frumoase serbări a anului 1914. Serbarea va Începe la ora 10 seara. In tot timpul serbărei va cânta muzica Regimentului XIII sub comanda d-lui căpitan Vlăduţ. Sunt rezervate numeroase surprize. ■ Cadouri de Anul Nou constând din frumoase covoare, ţesături, lucrări manuale, etc., se găsesc de vânzare cu preţuri scăzute, la Şcoala de Ţesetorie str. Bucşinescu 15. ■ Legendara „Baba Hârcă“ se joacă mâine seară, de anul nou, la Teatrul Naţional. Rolul principal este susţinut de d-na Aglae Pruteanu. * Mîine la ora 3 p. m. sa va face inaugurarea clubului „Sfatul Negustoresc“ secţia Iaşi, în localul „hotelului România“. ■ Pe parcursul strada Palat-Copou s’a perdut un libret de echipament al regimentului XIII Ştefan cel Mare. Persoana care l’a găsit este rugată a-l presenta redacţiei noastre s sau la cancelaria regimentului 13. Dl. V. Dimitriu, profesor universitar, a fost uuit în comisiunea examinatoare a candidaţilor la catedra de drept comercial vacantă la «Academia Comercială». ■ Din iniţiativa şi prin stăruinţa d-lui N. Gheorghiadi directorul Epitropiei Sft. Spiridon, funcţionarii acestei instituţiuni au pus bazele unei societăţi de economie şi ajutor. In acest scop asară a avut loc o Imtrunire in care s’au discutat şi votat proectul de statut, declartndu-te constituită societatea. S’a procedat apoi la alegerea consiliului de administraţie in persoanele d-lor. Enacache loan preşedinte, Savel Grossu şi inginer Apostolescu membri, Gh. Sioncasier, C. Buznea, Bârgovanu şi V. Purcheria censori. D-l Octav Velciu a fost rugat să primească însărcinarea de avocat al societăţii. Cu ţinerea registrelor de comptabilitate a fost însărcinat d. I. Ionescu, ajutor contabil al Epitropiei. ■ O adevărată surpriză pentru ieșeni vor fi desigur reprezentaţiile filmului: Excelsior Balet din sala Circului „Sidoli“. Vineri 2 ianuarie are loc prima reprezentaţie (în matineu şi seara). Un farmec indescriptibil cuprinde întreaga desfăşurare şi cele mai fantastice scene executate cu o desăvârşită măestrie abundă în toată acţiunea. O muzică proprie este compusă pentru această senzaţională desfăşurare şi o orchestră special adusă din Italia acompaniază întreaga desfăşurare. ■ In vitrina magasinului „Hirsch“ din str. Lăpuşneanu se află expuse nişte admirabile desenuri arhitectonice luate după modelele bisericei Trei-Erarhi din Iaşi. Aceste lucrări sunt datorite d-lui inginer-arhitect Marcel Lebell, diplomat al școalei politecnice din Charlottenburg (Berlin). D-l Marcel Lebell lucrează actualmente la o monografie arhitectonică a vechei biserici Trei-Erarhi din Iași. Asupra frumoaselor lucrări ce le expune tânărul arhitect iașan, vom mai reveni. * In ziua de 28 Decembrie s’a furat de la locuitorul Const. Comca din Podullioaei un portofel cu 125 lei. Sânt melt asupra femeei Zoiţa Satcu din aaceeaşi comună, de la care numitul cumpărase nişte nuci. • Fata Maria Gh. Suru, servitoare la D-na Hulubei din Târgul Frumos, a fost muşcată de un câne turbat. A fost Înaintată Institutului Antirabic din Iaşi. Fiind muşcaţi şi câţiva câni din oraş, dr. Medic Veterinar al Circumscripţiei II a dispus otrăvirea câinilor fără stăpini din acea localitate. ■ Noul program care va rula pe ecranul Teatrulul Cinema-Modern, astăzi Mercuri 31 Decembrie 1914 şi mâine Joi 1 Ianuarie 1915—atât la matineuri cât şi seara—cuprinde o palpitantă şi senzaţională dramă in 4 acte, 1800 metri lungime: Aventura Căpitanului Corcoran, jucată de cei mai buni artişti ai Casei Eclaire Paris. Urmează apoi: „Inimă de Avar* dramă din viaţa cămătarilor, „Gurile lupului* vederi după natură, „Cutare şi Cutărică" comedie extrem de hazlie. Vineri 2 Ianuarie 1915 program nou: Răsbunarea Ocnaşului. * ■ Comitetul judeţian «Familia Luptătorilor» va ţine şedinţă Duminică 4 Ianuarie în localul Primăriei. ■ Km fdldoli, astăzi şi mâine: „Mama şi Copilul“. Film parizian de mare artă ia trei părţi. Mai sunt cuprinse In noul program : Camillo, comedie escelentă.—Andaluzia pitorească, interesante escursiuni în sudul Spaniei. Mîine soui două matinete la ora 5 şi şi 5 p. m. Cu începere de Vineri 2 Ianuarie va rula celebrul Excelsior-Balet face înconjurul lumei. 1 Fenomenală desfăşurare In 6 părţi. Personagiile fantastice: întunericul—Lumina — Civilizaţia. Sute de baletiste, somităţi coreografice. Muzica proprie—Orchestra compusă din profesori, special adusă din Italia. In ziua de 29 c. s’a aprins şi ars casa locuitorului Const. Th. Roşu, din satul Albeşti, comuna Brăieşti, nefiind asigurata. Pagubele se urcă la 860 lei, victime nu sânt. Focul a luat naştere de la coşul sobei. Se anchetează. „ Făcători de rele s’au introdus la noaptea de 29 ibrie, in crâşma lui Solomon Goldenberg din Târgul Frumos, de unde au furat mai multe mărfuri. Infractorii au dispărut fără a fi găsiţi.