Mişcarea, februarie 1915 (Anul 7, nr. 24-46)

1915-02-01 / nr. 24

M . Aim v». N«. 24 AXOYAXHM'f'lB in­­ari m un an . . ba strein itat* p* un an r*ntru preoţi $1 înviţători ru M face o iali I reducere de «•*/, Baiaeţil­ui Avilan­fraţis IAŞI, PIAŢA UNKEI, No. 5. ie taalal dabnilor Naţluii-Liberal Un nnmftr 5 BANI DUMINICA!! FEBRUARIE Î91& ZdAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAI: J:-V Dl. Gherea şi Răsboiul Preşedintele da papara al socialiştilor noştri, dl. C. Dobrogeanu-Gherea, a dat la ireali o broşuri consacrată războiu­lui european şi politicei noastre externe, intitulată „Răsboi sau Neutralitate“. Broşura alcătuită îa parte din articolele­­ pe care teoreticianul socialismului de­ la noi le-a publicat in timpul conflagra­ţiei europene, cuprinde în partea finală un articol mai mare, Inedit, in care dl. Gherea se ocupă de evenimentele politice interne desfăşurate în ţară, de când a iebucnit răsboiul. Dl. Gherea nu ne este prietin politic; ba mai mult, dl. Gherea nu se împacă nu numai cu partidele politice, dar nici chiar cu partidele social-democrate din alte ţări, şi, avînd păreri anumite, şi constant, în ceia­ ce priveşte răsboiul, d-na nu se impacă nici cu atitudinea so­cialiştilor fruntaşi de aiurea, cari au re­nunţat la principiile lor de mai înainte, innd­indu-se în armată pentru a-şi apara patria şi idealurile naţionale. Dar fiindcă in lucrarea d-aale dl. Ghe­rea a apus unele lucruri tari,—iari fiind­­cit erau adevârate—presa noastră, chiar acea presă democratică care odinioară făcea vitră mare In jurul vre-unui arti­col al d-lui Gherea—a făcut aşa fel în ett nici n’a anunţat macar apariţia bro­­şurei d­eale. Despre lucrarea d-lui Gherea găsim următoarea recenzie în noul număr al .Vieţii Româneşti" pe care o reprodu­cem In Întregime: «Din marele stop de publicaţii referi­toare la îndrumarea politicei noastre ex­terne, broşura d-lui Gherea este una din puţinele ce pot arunca lumină asupra chestiilor astăzi în discuţia tuturor. Me­todul, sistematizarea didactică, simplifi­carea şi reducerea fenomenelor complexe la ferme schematice uşor comprehensi­bile, încadrarea detaliilor In concepţii generale, humorul cordial—uneori prea familiar—chiar elnd aruncă terpil» împo­triva adversarului... au asigurat totdea­una nem­erilor d-lui Gherea un acces larg înaintea cetitorilor şi i-au atras o simpa­tie aproape generală. L. Gherea, cănd ataşă, acordă oarecare compensaţii mă­­gulitoare adversarului, ast­fel nu-l trans­formă în duşman. Iată de ce d. Gherea, deşi a pus în lumină ea nimeni altul ti­căloşia şi ridicelul „oligarhiei* noastre, totuşi răsaîne acelaş „maestru* respec­tat de toate foile şefilor acestei oligarhii, atît de neîndurătoare faţă de alţii. In special, capitelul „Oligarhia şi Politica ex­ternă* redă cu atăta putere de dramati­­ante figurile unora dintre fruntaşii noştri politiei, incăt îi simţi trăind In trama uni adevărat poem eroico-comic, în care ei apar, prin faptele şi vorbele lor, cei mai buni eroi de comedie. Unul dă o formulă gravă, „reală şi definitivă*, pe care apoi o înlocueşte printr’o scadenţă de „intrare în acţiune* ; altul se face colector de „fapte noi‘,pen­­tru a putea legitima orice călcare de an­gajament şi orice inconsecvenţă; alţii se improvizează diplomaţi misionari şi cu­­treeră Europa căutând să convingă gu­vernele respective de interesele propriilor lor ţări. La Capşa se proclamă in per­manenţă superioritatea civilizaţiei ru­seşti împotriva barbariei germane, se clasifică „patrioţii* şi se execută „trădă­torii de neam*; aici se recrutează legiu­nea sedentară care vorbeşte şi hotăreşte,­­a numele opiniunii publice şi a întregu­lui popor romăn; aici se somează gu­vernul să intre imediat In acţiune ală­turi de Rusia, căci ţara o cere — biata ţară! îndărătul acestei comedii, d. Ghe­rea face să se simtă tragedia vieţii celor şase milioane de Români, pe care nimeni nu-i lntreabă, deşi viaţa şi viitorul lor istorie sunt puse acum în discuţie. Şi din planul acestui fond tragic, bufoneria­­oligarhiei­ noastre încetează să ne mai distreze; autorul pare că se Înspăimântă, cănd îşi dă seama că, de fapt, se hotă­­reşte, in realitate, de soarta celor şase milioane de Români. Cu toată agremen­­tarea cărţii prin glume şi spirite reare, desigur că au fost Întrebuinţate de autor din dorinţa de popularizare, chiar în dauna susceptibilităţii sale estetice—îngrijorarea pentru soarta acestei ţări pluteşte în atmosfera ce se degajează din broşura d-lui Gherea, şi-ţi suggerează îndoeli a­­mare. D. Gherea nu face parte dintre acei care susţin o chestie, ei dintre acei care îşi spun prin scris o credinţă. Cre­­dinţa în cele ce-a scris—şi au altceva— a făcut din d. Gherea educatorul şi în­drumătorul unei generaţii, în ţara noas­tră. Credinţa au mai poate puss ideile în funcţiune în economia vieţii unei so­cietăţi, şi, fără ea, chiar geniul reforma­tor devine neputincios. Credinţa d lui Gherea e cea formulată mai Inarte de d. Tache Ionescu : Neutralitatea. D. Tache Ionescu insă nu şi-a exprimat o credinţă ci a formulat numai o teză care, tocmai pentru că era teză, a primit titulatura pompoasă de „neutralitate reală şi defi­nitivă* şi­ a fost demonstrată cu o argu­mentaţie numerotată în vre­o 12 silo­gisme. Era deci firesc ca introducerea în această angrenare ingenioasă a unui „fapt nou* să răstoarne întreg aparatul silogistic. Schimbarea atitudinei d-lui Ta­­che Ionescu e deci un fapt serios şi mo­tivat, şi nu are dreptate d. Gherea, când­ îl socoate altfel. Neutralitatea d-lui Ghe-' rea nu e susţinută de silogisme juridice, ci-i sprijinită pe observarea şi analiza faptelor istorice necontestate. Cu toate acestea deşi refuzăm aici de a discuta mulţimea propunerilor, şi deci şi propu­nerea dl­ui Gherea, in privinţa atitudinei ce trebue să o ia România în actuala conflagraţie europeană—observăm că d. Gherea greşeşte, când, bazat pe câteva exemple istorice, d-sa afirmă că ţările mici se măresc numai prin neutralitate,— prin sângere mărsat de alte ţări, nu de ele. Seriozitatea insă ea care­­ scrisă cartea d-lui Gherea, analita perspicace a faptelor, factura ştiinţifică, cu tot tonul ei uneori prea ziaristic, fac din ea o lu­crare preţioasă pentru higiena sufletească a celor intoxicaţi zilnic cu ceia ce de­scrie în politica externă a ţării noastre. Fără a crede soluţia d-lui Gherea ca­­definitivă* pentru îndrumarea ţării, re­comandăm totuşi broşura cetitorilor ca „leală* şi elar luminătoare în multe puncte. -------------a* -----------­ I. B. Discuţii în Cameră Extraordinar om e d. Cuta. In Camer* 4. Cuta a spus că, la în­­ceputul rătbolului, a serit un ardeţi: „Cele cinei ipote«•*, publicat în * Unirea» şi care cuprinde unicul adevăr. Singur d. Cuta din tară, batat pe cunoştinţele sale talmudice, a intretării adevărul di­plomaţie­­i războinic. Dar nimeni nu l-a ascultat, fi din această pricină /ara a cătat in prăpastie. Prin urmare acei cari aveau cunoştinţă perfectă de situ­­ajiunea noastră diplomatică, militară fi financiară trebuiau să asculte glasul unui neinformat agitator, neconsecvent fi argitaş. D. Cuta ar ierta pe oamenii noştri politici, pentru că nu i-au urmat pove­ţele ; ar ier­ta toate. Un lucru însă nu-şi poate explica, il care vorbeşte întruna— cam curge o cişmea. D. Cuta nu poate înţelege turn tact guvernul: d. Brăteanu nu vorbeşte. De aceea deputatul i­­şan a preaîntat în Cameră următoarea sentinţă : «Guver­nul chiar cînd tace trebue să vorbească». Dernău­ a votat pentru­ contra, la re­­vizuirea constituţii; astăzi cere ca d. Brăteanu şi să tacă fi să vorbească. D. Cuta nu ştie ce vrea. Adică vrea să fie la ordinea zilei, cu scandal şi vilii . A­­legătorii aud că d. Casa se agită, şi candidatura viitoare este asigurată ! Păcat de timpul pe care d. Cuta il ri­­peşte Camerii; vorbeşte în btboto; ni­meni nu-i răspunde; şi idealul naţional este realisul. ...... —«â*- fre-.---------—— Invenţii zilnice! Fie­care zi cu Invenţia ei. Min­ciunele „Adevărului“ au ajuns fe­nomenale, pentru că tot deverul acestei tarabe „patriotice“ este în raport cu quantum­ul de minciuni ce debitează zilnic. Pe ziua de eri s-a aruncat în public minciuna unor declaraţii pe care d. N. Iorga le-ar fi făcut într’o şedinţă a comitetului Ligei Culturale. Desminţirea a venit imediat şi .Adevărul“ s’a găsit la lamenta­bila situaţie de a-şi înregistra sin­gur desminţirea. Iată scrisoarea pe care dl. Iorga a trimis-o spre publicare ziarului «Adevărul», i «Fiind absolut exclus ca dis­cuţiile comitetului central al Ligei Culturale, să fie comuni­cate ziarelor, vă aducem la cu­noştinţă că informaţia d-voastră din 1­016 de la 30 ianuarie 1915 nu poate să aibă nici o autenticitate şi că de altmin­­tere, ea nu corespunde adevă­rului. Rugându-vâ să publicaţi a­­ceste rânduri, primiţi vă rog a­­sigurarea consideraţiunei mele». Pe ziua de eri «Adevărul» a putut fi satisfăcut: şi-a avut min­ciuna şi desminţirea. Şi răbojul, de­sigur, nu s’a com­plectat ! CRONICA VESELĂ Polîtică Externă I* casa Mea traess ea in burghez... Slat prolatar la suflat, fi visaz —Ca într’o aromiră de eaderiuţi— Ci stelele slat aua la rirtalmţi Fa cara-mi depfin dasmâtalul glad; Ş -a? vrea să fug pe uliţa aluliad, iar sh­aori, tu iadul luaţii triata, Ma aeaturâ idai socialiste Şi studiez iafamul Capital Cu Marx, Racowschi, Miile şi La&salu. Azi tusa aiMt primejdia atera&. M’a captivat politica extern*. Sus, pe păreţi,—chiar pasta un Ubiuu,— latius­aM bârţi cu­ uiţta piei ds bea (Tabloul Ledei au m* prapaapă) Şi cercetez deaproapa, eu o mp», Laealitftţi obscure in ajun— Celebra azi, ia primul ioc da tea. Trag Imii raţii uade sunt traaffe, —Ca nişte portative, ţi drept clae Aşez drapai« colorate, mici... Acolo-i iuaMieai, ba aici. Ma dapftrtas de harţi şi iar M’aprapii Şi vesaia sta» da-aaapra Burapu. Iachid pleoapele, şi parcă rad Cum surge u haos graazulcul prăpăd : Iu ritmul luferflaielor orchestra Ca ciuta sub păuiut, oştiri pedestra Şi călăreţi şi tauuri da aţei Aleargă duduind tu spre pueel. Apar­­i pier sălbatice imegiai: Departe rad iuaderna:« Cartagiui Cu ziduri goale, paralite ’a fum; Apieaps, zac răniţii da dum-dum, Se zvlrcalesc ea şerpii, iar eu gura Dia ţaruă muşii «unnaaeaturx. Acuai plutesc pe un euomi dreadaougih ; Dar ea de un obuz. Nu ştiu să uuot ; Şi mă cufund... sa clatin* curerta... Şi bubue pa eaasia dick* Bertha. Tresar şi ochii rspeda-i deechid : Ua glas de fată a ’nceput un Lisă, Ua Liedchen cu destăiumiri şi taina Dia Buch der Lieder a lui Heinrich Heiu# Vecina ciuită,—calmul teuton Disciplinează fiecare ton... Şi notele Îmi cad pa suflet: Gretti Farci-mi m­vacă o plaae de aonforti. Dar ea să ştie dorul meu secret Azi îa amurg îi roiu şapti discret, Iu laimă l’o jerbă de speranţe : Sunt partizanul Dublei Alianţe! , Viaţa Românească­ M. Savastos ­ -­-­ . Luni fiind cerbătoarea Inti'.npină­­rei Domnului, numărul viitor al ziaru­lui nostru va apare Marţi 3 Februarie. H In astă aseară are ioc mult aştep­tatul bal costimat­ aaascat al „Soeietăţii de gimnastică muzică şi sport“. Ta fi cea mai frumoasă seară a ac­tualului carnaval. ■ In localul cercului de recrutars din str. Bucşinescu începe măine supra-revi­­zuirea tinerilor din clasele 1916 — 1917. Comisiunea de revizuire este pusă sub preşidenţia d-lui P. Flatînaru prefectul judeţului. ■ Recenzându-i lucrarea,­­Viaţa Ro­mânească* apreciază astfel interesanta monografie a­­Oraşului Iaşi" a d-lui N. A. Bogdan: ,D-l Bogdan merită toată lauda pen­tru răbdarea, conştiinciositatea şi perse­verenţa pe care a pus-o In alcătuirea a­­cestei cărţi, menită a pune in lumină im­portanta trecute şi actuală a oraşului asitral. TILETON if«. 1*1 Aanadnri eatmarsial© Linia pe pagina II Linia pe pagina III UntacpB pagina IV 1 leu 50 b. 40 b. uhui eeiflTEi elvből aitiiail-liberil v'U^număr 5 BANI £&úé—.. ■ O mică polemică «ieijirtf „tea­tru*. —„Opinia“ ne răspunde la notița ce am publicat-o cu privire la „cronicile teatrale“ ce ie înserează contratele nos­tru, arăt&ndu-ne că aceste „cronici mo­derate“ au contribuit să aducă bani la casa teatrului. Confratele nostru confirmă astfel cele apuse de noi că ,cronicele“ în chestiune­­ţ­unt pur şi simple reclame, care, înţele­gem, pot servi partea administrativă a neutrului. E drept că cronicele sunt „modeste“ —dar laudele exagerate repe­tate din piesă în piesă sunt oare fi ele... modeste ? In ceia­ ce priveşte pe autorul acestor cronici-reclame repetăm că şi nu face parte I din redacţia confratelui nostru, ci din socie­tatea dramatică locală- -de­şi-i un pen­sionar foarte tânăr al teatrului Başau. Aşa­dar ne-am­ Înţeles, iaudsie ce se publică .Opinia“ nu sunt vederii” si, ci aie unui actor. Faptul în sine e intere­sant şi el, întru­căt constatăm pentru prima oară că un actor vorbeşte atit de bine, atât de des, şi în public, de colegii sei,—ştiut fiind că in teatrul nostru, cri­­ticile cele mai aspre ce se fac actorii ei se datoresc uşor... foarte activi membri ai societăţii dramatice... ■ Serbarea de la­­coala normală .Vasile Lupu­.—Ieri după-amează a a­­vut Isc serbarea patronului şcoalei nor­­mals „Vasile Lupu“. Serbarea a început la ora 4 p. m. su un imn religios cintat de solul şcoalei, sub conducerea d-lui Teodorescu. Dl. D. Cădere a ţinut o disertaţie vor­bind despre „Şcoala şi Răsboinl" cu exemple comparative din viaţa popo­rului francez şi celui german, după­ care a urmat o altă dizertaţie ţinută de ele­vul Tu­faa pe tema :Ce-ţi doresc eu ţie dulce Romînis“. Sub conducerea învăţătorului Mihai Simionescu a urmat o producţie dată de elevii şcoalei de aplicaţie pendinte de­­ şcoala normală, precum şi coruri sub conducerea maeştrilor de muzică Teodo­­rescu şi D. Ionescu. O grupă de elevi bucovineni a cîntat mai multe imnuri naţionale, dintre care s a remarcat mai cu seamă cîntecul : .Uniţi-vă în cuget*. Orchestra şcoalei a rrntat apoi o serenadă, compoziţia d-lui Barbu, şi un marş eroic, sub conducerea d-lui Barbu. Elevul Ch. B. Ionescu a recitat poesia „Ca mâini va bate ceasul*, după­ care a urmat un tablou alegoric aranjat cu un deosebit gust de elevul Trifan, represen­ted toate provinciile româneşti. A urmat cor cu fanfară şi uvertura din „Briganzii" executată de elevi sub conducerea d-lui R. Haas. Frumoasa producţie s-a terminat cu exerciţii gimnastice şi dansuri naţionale între care şi dansurile „Ardeleanca" şi 58Brâule aranjate de d-l profesor Ilie Bur­­ghele. Serbarea a avut un succes desăvârşit şi azistenţa numeroasă a putut constata ! ” cu această ocazie fericita îndrumare ce o imprimă la această şcoală d-1 I. Mi­­tru, directorul şcoalei. Catre persoanele azistente, în afară de corpul profesoral şi administrativ al şcoa­­lei, am remarcat pe d-1 I. Simionescu, secretarul general al ministerului de ins­trucţie, d-1 T. Bădărău directorul liceu­lui internat, Arhiereul Antim Petrescu, Preotul P. Savin directorul Seminarului, d-1 C. Meissner ş. a. La şampanie au­toastat: d-1 I. Simio­nescu pentru M. S. Regele, d-1 I. Mitru pentru d-1 I. O. Duca şi secretarul ge­neral al instrucţiei, d-1 I. Simionescu pen­tru director şi profesorii şcoalei, etc. D-1 G­h. Ghibonescu a exprimat unele dole­anţe în legătură cu şcoala. Serbarea s-a terminat la ora opt seara.­­ Ziarele sosite astăzi publică dări de seamă in care arată succesele de care sa bucură Opera Română în ţărmurile ce le face prin ţară. Astfel ni se anunţă că tenorul Al. Dumitrescu de Sylva, prin cintul şi jo­cul seu poate fi pus alăturea de cei mai mari tenori. Deasemenea baritonul Jean Atanasiu a cucerit admiraţiunea tutu­rora, datorită vocii şi jocului său ar­­­­tistic de scenă. D-nele Margareta Rădulescu şi Rodrigo primadone, precum şi baritonul Duca, tenorul Perrico, basul Munteanu, sunt elemente de prima forţă care fac onoare acestui ansamblu. La Iaşi repres­taţiile Operei Române vor avea un succes neaşteptat.­­ La matineurile şi representaţiile se­rale ce vor avea loc azi şi mâine la „Si­­deli" vor apare între acte excentricii clovni muzicali Nip-Nip, duet de e­cri­­paalitate sen­aţionalâ.­­ La Bucureşti va apare în curând o nouă publicaţiune periodică întitulată „Cronica“ şi pusă sub conducerea d-lui T. Arghiel. „Cronica“ va fi literară şi politică şi va avea colaborarea celor mai distinşi scriitori.­­ In curând va apărea volumul jubi­­lar (1914) al „Arhiva", care cuprinde ar­ticole foarte interesante semnate de d-nui Piot. Al. Prinopide, Prof. I. Tanoviceanu, Prof. I. Peretz, Dr. George Lascu, Prd­. Leon D. Losinovici, Gn. Stubanescu ş. a. a Întrunirea de la Camera Comerţ. Ministerul de Industrie şi Comerţ in ve­derea greutăţilor ce întimpin astâzi co­­mercian­ţii şi industriaşii in aproviziona­rea cu mai iun, materii punie, accesorii de maşini, un­eile agncole, etc., voind a lua masuri ca nimic din toate aceste materii şi articole sa nu lipsească din ţară, astfel ca in orice împrejurări ne vom găsi, activitatea economică sa­­u ne­întreruptă, a cerut Camerelor da Le­­uiert a convoca toţi comercianţii şi in­dustriaşii la­­ consfatuire, pentru a sta­bili acesta lipsuri, care comunicându-se sa se ia grabnice masuri da­­­ta găsi calea pentru aprovizionare. In acest scop, Camera de Comerţ Iaşi a şi lansat cuvenita convocare pentru ziua de Joi a Fevruane c. ora­­ p. m., când nu ne îndoim că industriaşii şi co­­mercianţii cunoscând ca aceasta chestie este la interesul lor se vor grăbi a da concursul cuvenit. „ Luni 2 Februarie va avea loc la Teatrul Naţional conferinţa poetului Oc­­tavian Guga „Cal­arul nostru*. Centrul studenţesc a lansat un mani­fest prin care invită pe cetăţeni să iasă întru întimpinarea poetului ardelean care soseşte la radi mâina dimineaţă. * Festivalul tPâinea Săracilor» Gra­ţie d-nei Elena Dr. Riegier, neobosita prezidenta a socistaţei *jfdris* Săraci­­lor,i­eşenii vor petece o seară admi­rabilă in astă seară In sala Teatrului Modern, fierbarea se da In folosul sosie­­tatei Pâinea Baraţilor şi cu concursul d-nti Agatha­­J. Pennescu şi al d-lei Rudolphe Uhrymrteki, D. latrait şi dorm, D-na Fenescu şi d-1 R. Uhronotoski vor juca In două piese. Talentul, jocul şi gin­gaşii d-nei C. Pennescu sunt deja cu­noscute publicului nostru, care a avut ocazia să o aplaude în anul trecut la o serbare dată la Cercul Militar. Nu mai puţin cunoscut este şi d-l Rudolphd Uh­­rynowski, care a stârnit admiraţie pu­blicului Bucureştean in seara zilei de fii Ianuarie când a jucat pentru societatea «Crucea Roșie». De alt­fel d-l Rudolphe Obrynowski este apreciatul director de scena al tuacrului „Voiculescu" din Bu­curești. Domnul E. Istrati, absolvent al con­servatorului din Paris, care de «enume­rate ori a fost aplaudat în saloanele la­mei mari Parisatul. Ieșenii vor avea pri­lejul a-i auzi pentru prima dată la Ro­mânia. D-l Istrati va fi acompaniat de talen­tatul compozitor și pianist V. Jara,care cu această ocazia a binevoit a da con­­cursul său. Programul cuprinde următoarele: 1). Un film cinematografic ; fi), a) Schu*­maan: Die fi Granadiere, b) Verber: Aria lui Gaspard din opera Freischütz, executate de d-1 D. Istrate; 3). „Un d­a­né sous une tempilte* piesă Intr’un act jucat de d-na Agata C. Penesou și de d­l Rudolphe Uhronowsk; Paucă 4). a) St. Sa­ns : Sérénité, b) A boîto : Mephisto­feier (Bailata del Fischio) exec. de d-1 D. Istrate ; 6). Courteline : La paix chez soi, piesă intr’un act, jucată de d-na A­­gata Pennescu şi d-1 Rudolphe Uhra­­nowski; 6). Un film cinematografic.— Piano va fi ţinut de d­l Jora. Doamnele sunt rugate cu mare insis­tenţă să bine-voisca a veni fără pălă­rie sau cu pălării foarte mici. — Tot ce laşul are mai select şi mai distins şi-a dat întîlnire pentru seara de 31 ianua­rie.—Biletele foarte puţine se găsesc la casa Teatrului «Cinema Modern». Dr. G. G. Mârzescu primarul oraşuului fiind ocupat cu lucrările parlamentare şi neputind participa la banchetul ce era să aibă loc Duminecă 1 Februarie a. c. oferit de sfătul negustoresc In onoarea d-sale şi a d-lui Th. Jelica preşedintele Camerei de Comerţ. Banchetul se amină pentru o altă dată pe care o vom anunţa la timp. „ In poliţia Iaşi s’a făcut următoarea mişcare : D-l­­. Sîrbu a fost Înaintat subcomisar clasa doua. D-nii Gh. Diaconu şi I. Leahu au fost Înaintaţi subaomisari el a treia.

Next