Mişcarea, februarie 1915 (Anul 7, nr. 24-46)
1915-02-01 / nr. 24
M . Aim v». N«. 24 AXOYAXHM'f'lB inari m un an . . ba strein itat* p* un an r*ntru preoţi $1 înviţători ru M face o iali I reducere de «•*/, Baiaeţilui Avilanfraţis IAŞI, PIAŢA UNKEI, No. 5. ie taalal dabnilor Naţluii-Liberal Un nnmftr 5 BANI DUMINICA!! FEBRUARIE Î91& ZdAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAI: J:-V Dl. Gherea şi Răsboiul Preşedintele da papara al socialiştilor noştri, dl. C. Dobrogeanu-Gherea, a dat la ireali o broşuri consacrată războiului european şi politicei noastre externe, intitulată „Răsboi sau Neutralitate“. Broşura alcătuită îa parte din articolele pe care teoreticianul socialismului de la noi le-a publicat in timpul conflagraţiei europene, cuprinde în partea finală un articol mai mare, Inedit, in care dl. Gherea se ocupă de evenimentele politice interne desfăşurate în ţară, de când a iebucnit răsboiul. Dl. Gherea nu ne este prietin politic; ba mai mult, dl. Gherea nu se împacă nu numai cu partidele politice, dar nici chiar cu partidele social-democrate din alte ţări, şi, avînd păreri anumite, şi constant, în ceia ce priveşte răsboiul, d-na nu se impacă nici cu atitudinea socialiştilor fruntaşi de aiurea, cari au renunţat la principiile lor de mai înainte, inndindu-se în armată pentru a-şi apara patria şi idealurile naţionale. Dar fiindcă in lucrarea d-aale dl. Gherea a apus unele lucruri tari,—iari fiindcit erau adevârate—presa noastră, chiar acea presă democratică care odinioară făcea vitră mare In jurul vre-unui articol al d-lui Gherea—a făcut aşa fel în ett nici n’a anunţat macar apariţia broşurei deale. Despre lucrarea d-lui Gherea găsim următoarea recenzie în noul număr al .Vieţii Româneşti" pe care o reproducem In Întregime: «Din marele stop de publicaţii referitoare la îndrumarea politicei noastre externe, broşura d-lui Gherea este una din puţinele ce pot arunca lumină asupra chestiilor astăzi în discuţia tuturor. Metodul, sistematizarea didactică, simplificarea şi reducerea fenomenelor complexe la ferme schematice uşor comprehensibile, încadrarea detaliilor In concepţii generale, humorul cordial—uneori prea familiar—chiar elnd aruncă terpil» împotriva adversarului... au asigurat totdeauna nemerilor d-lui Gherea un acces larg înaintea cetitorilor şi i-au atras o simpatie aproape generală. L. Gherea, cănd ataşă, acordă oarecare compensaţii măgulitoare adversarului, astfel nu-l transformă în duşman. Iată de ce d. Gherea, deşi a pus în lumină ea nimeni altul ticăloşia şi ridicelul „oligarhiei* noastre, totuşi răsaîne acelaş „maestru* respectat de toate foile şefilor acestei oligarhii, atît de neîndurătoare faţă de alţii. In special, capitelul „Oligarhia şi Politica externă* redă cu atăta putere de dramatiante figurile unora dintre fruntaşii noştri politiei, incăt îi simţi trăind In trama uni adevărat poem eroico-comic, în care ei apar, prin faptele şi vorbele lor, cei mai buni eroi de comedie. Unul dă o formulă gravă, „reală şi definitivă*, pe care apoi o înlocueşte printr’o scadenţă de „intrare în acţiune* ; altul se face colector de „fapte noi‘,pentru a putea legitima orice călcare de angajament şi orice inconsecvenţă; alţii se improvizează diplomaţi misionari şi cutreeră Europa căutând să convingă guvernele respective de interesele propriilor lor ţări. La Capşa se proclamă in permanenţă superioritatea civilizaţiei ruseşti împotriva barbariei germane, se clasifică „patrioţii* şi se execută „trădătorii de neam*; aici se recrutează legiunea sedentară care vorbeşte şi hotăreşte,a numele opiniunii publice şi a întregului popor romăn; aici se somează guvernul să intre imediat In acţiune alături de Rusia, căci ţara o cere — biata ţară! îndărătul acestei comedii, d. Gherea face să se simtă tragedia vieţii celor şase milioane de Români, pe care nimeni nu-i lntreabă, deşi viaţa şi viitorul lor istorie sunt puse acum în discuţie. Şi din planul acestui fond tragic, bufoneriaoligarhiei noastre încetează să ne mai distreze; autorul pare că se Înspăimântă, cănd îşi dă seama că, de fapt, se hotăreşte, in realitate, de soarta celor şase milioane de Români. Cu toată agrementarea cărţii prin glume şi spirite reare, desigur că au fost Întrebuinţate de autor din dorinţa de popularizare, chiar în dauna susceptibilităţii sale estetice—îngrijorarea pentru soarta acestei ţări pluteşte în atmosfera ce se degajează din broşura d-lui Gherea, şi-ţi suggerează îndoeli amare. D. Gherea nu face parte dintre acei care susţin o chestie, ei dintre acei care îşi spun prin scris o credinţă. Credinţa în cele ce-a scris—şi au altceva— a făcut din d. Gherea educatorul şi îndrumătorul unei generaţii, în ţara noastră. Credinţa au mai poate puss ideile în funcţiune în economia vieţii unei societăţi, şi, fără ea, chiar geniul reformator devine neputincios. Credinţa d lui Gherea e cea formulată mai Inarte de d. Tache Ionescu : Neutralitatea. D. Tache Ionescu insă nu şi-a exprimat o credinţă ci a formulat numai o teză care, tocmai pentru că era teză, a primit titulatura pompoasă de „neutralitate reală şi definitivă* şi a fost demonstrată cu o argumentaţie numerotată în vreo 12 silogisme. Era deci firesc ca introducerea în această angrenare ingenioasă a unui „fapt nou* să răstoarne întreg aparatul silogistic. Schimbarea atitudinei d-lui Tache Ionescu e deci un fapt serios şi motivat, şi nu are dreptate d. Gherea, când îl socoate altfel. Neutralitatea d-lui Ghe-' rea nu e susţinută de silogisme juridice, ci-i sprijinită pe observarea şi analiza faptelor istorice necontestate. Cu toate acestea deşi refuzăm aici de a discuta mulţimea propunerilor, şi deci şi propunerea dlui Gherea, in privinţa atitudinei ce trebue să o ia România în actuala conflagraţie europeană—observăm că d. Gherea greşeşte, când, bazat pe câteva exemple istorice, d-sa afirmă că ţările mici se măresc numai prin neutralitate,— prin sângere mărsat de alte ţări, nu de ele. Seriozitatea insă ea care scrisă cartea d-lui Gherea, analita perspicace a faptelor, factura ştiinţifică, cu tot tonul ei uneori prea ziaristic, fac din ea o lucrare preţioasă pentru higiena sufletească a celor intoxicaţi zilnic cu ceia ce descrie în politica externă a ţării noastre. Fără a crede soluţia d-lui Gherea cadefinitivă* pentru îndrumarea ţării, recomandăm totuşi broşura cetitorilor ca „leală* şi elar luminătoare în multe puncte. -------------a* ----------- I. B. Discuţii în Cameră Extraordinar om e d. Cuta. In Camer* 4. Cuta a spus că, la începutul rătbolului, a serit un ardeţi: „Cele cinei ipote«•*, publicat în * Unirea» şi care cuprinde unicul adevăr. Singur d. Cuta din tară, batat pe cunoştinţele sale talmudice, a intretării adevărul diplomaţiei războinic. Dar nimeni nu l-a ascultat, fi din această pricină /ara a cătat in prăpastie. Prin urmare acei cari aveau cunoştinţă perfectă de situajiunea noastră diplomatică, militară fi financiară trebuiau să asculte glasul unui neinformat agitator, neconsecvent fi argitaş. D. Cuta ar ierta pe oamenii noştri politici, pentru că nu i-au urmat poveţele ; ar ierta toate. Un lucru însă nu-şi poate explica, il care vorbeşte întruna— cam curge o cişmea. D. Cuta nu poate înţelege turn tact guvernul: d. Brăteanu nu vorbeşte. De aceea deputatul işan a preaîntat în Cameră următoarea sentinţă : «Guvernul chiar cînd tace trebue să vorbească». Dernău a votat pentru contra, la revizuirea constituţii; astăzi cere ca d. Brăteanu şi să tacă fi să vorbească. D. Cuta nu ştie ce vrea. Adică vrea să fie la ordinea zilei, cu scandal şi vilii . Alegătorii aud că d. Casa se agită, şi candidatura viitoare este asigurată ! Păcat de timpul pe care d. Cuta il ripeşte Camerii; vorbeşte în btboto; nimeni nu-i răspunde; şi idealul naţional este realisul. ...... —«â*- fre-.---------—— Invenţii zilnice! Fiecare zi cu Invenţia ei. Minciunele „Adevărului“ au ajuns fenomenale, pentru că tot deverul acestei tarabe „patriotice“ este în raport cu quantumul de minciuni ce debitează zilnic. Pe ziua de eri s-a aruncat în public minciuna unor declaraţii pe care d. N. Iorga le-ar fi făcut într’o şedinţă a comitetului Ligei Culturale. Desminţirea a venit imediat şi .Adevărul“ s’a găsit la lamentabila situaţie de a-şi înregistra singur desminţirea. Iată scrisoarea pe care dl. Iorga a trimis-o spre publicare ziarului «Adevărul», i «Fiind absolut exclus ca discuţiile comitetului central al Ligei Culturale, să fie comunicate ziarelor, vă aducem la cunoştinţă că informaţia d-voastră din 1016 de la 30 ianuarie 1915 nu poate să aibă nici o autenticitate şi că de altmintere, ea nu corespunde adevărului. Rugându-vâ să publicaţi aceste rânduri, primiţi vă rog asigurarea consideraţiunei mele». Pe ziua de eri «Adevărul» a putut fi satisfăcut: şi-a avut minciuna şi desminţirea. Şi răbojul, desigur, nu s’a complectat ! CRONICA VESELĂ Polîtică Externă I* casa Mea traess ea in burghez... Slat prolatar la suflat, fi visaz —Ca într’o aromiră de eaderiuţi— Ci stelele slat aua la rirtalmţi Fa cara-mi depfin dasmâtalul glad; Ş -a? vrea să fug pe uliţa aluliad, iar shaori, tu iadul luaţii triata, Ma aeaturâ idai socialiste Şi studiez iafamul Capital Cu Marx, Racowschi, Miile şi La&salu. Azi tusa aiMt primejdia atera&. M’a captivat politica extern*. Sus, pe păreţi,—chiar pasta un Ubiuu,— latiusaM bârţi cu uiţta piei ds bea (Tabloul Ledei au m* prapaapă) Şi cercetez deaproapa, eu o mp», Laealitftţi obscure in ajun— Celebra azi, ia primul ioc da tea. Trag Imii raţii uade sunt traaffe, —Ca nişte portative, ţi drept clae Aşez drapai« colorate, mici... Acolo-i iuaMieai, ba aici. Ma dapftrtas de harţi şi iar M’aprapii Şi vesaia sta» da-aaapra Burapu. Iachid pleoapele, şi parcă rad Cum surge u haos graazulcul prăpăd : Iu ritmul luferflaielor orchestra Ca ciuta sub păuiut, oştiri pedestra Şi călăreţi şi tauuri da aţei Aleargă duduind tu spre pueel. Apari pier sălbatice imegiai: Departe rad iuaderna:« Cartagiui Cu ziduri goale, paralite ’a fum; Apieaps, zac răniţii da dum-dum, Se zvlrcalesc ea şerpii, iar eu gura Dia ţaruă muşii «unnaaeaturx. Acuai plutesc pe un euomi dreadaougih ; Dar ea de un obuz. Nu ştiu să uuot ; Şi mă cufund... sa clatin* curerta... Şi bubue pa eaasia dick* Bertha. Tresar şi ochii rspeda-i deechid : Ua glas de fată a ’nceput un Lisă, Ua Liedchen cu destăiumiri şi taina Dia Buch der Lieder a lui Heinrich Heiu# Vecina ciuită,—calmul teuton Disciplinează fiecare ton... Şi notele Îmi cad pa suflet: Gretti Farci-mi mvacă o plaae de aonforti. Dar ea să ştie dorul meu secret Azi îa amurg îi roiu şapti discret, Iu laimă l’o jerbă de speranţe : Sunt partizanul Dublei Alianţe! , Viaţa Românească M. Savastos -- . Luni fiind cerbătoarea Inti'.npinărei Domnului, numărul viitor al ziarului nostru va apare Marţi 3 Februarie. H In astă aseară are ioc mult aşteptatul bal costimat aaascat al „Soeietăţii de gimnastică muzică şi sport“. Ta fi cea mai frumoasă seară a actualului carnaval. ■ In localul cercului de recrutars din str. Bucşinescu începe măine supra-revizuirea tinerilor din clasele 1916 — 1917. Comisiunea de revizuire este pusă sub preşidenţia d-lui P. Flatînaru prefectul judeţului. ■ Recenzându-i lucrarea,Viaţa Românească* apreciază astfel interesanta monografie aOraşului Iaşi" a d-lui N. A. Bogdan: ,D-l Bogdan merită toată lauda pentru răbdarea, conştiinciositatea şi perseverenţa pe care a pus-o In alcătuirea acestei cărţi, menită a pune in lumină importanta trecute şi actuală a oraşului asitral. TILETON if«. 1*1 Aanadnri eatmarsial© Linia pe pagina II Linia pe pagina III UntacpB pagina IV 1 leu 50 b. 40 b. uhui eeiflTEi elvből aitiiail-liberil v'U^număr 5 BANI £&úé—.. ■ O mică polemică «ieijirtf „teatru*. —„Opinia“ ne răspunde la notița ce am publicat-o cu privire la „cronicile teatrale“ ce ie înserează contratele nostru, arăt&ndu-ne că aceste „cronici moderate“ au contribuit să aducă bani la casa teatrului. Confratele nostru confirmă astfel cele apuse de noi că ,cronicele“ în chestiuneţunt pur şi simple reclame, care, înţelegem, pot servi partea administrativă a neutrului. E drept că cronicele sunt „modeste“ —dar laudele exagerate repetate din piesă în piesă sunt oare fi ele... modeste ? In ceia ce priveşte pe autorul acestor cronici-reclame repetăm că şi nu face parte I din redacţia confratelui nostru, ci din societatea dramatică locală- -deşi-i un pensionar foarte tânăr al teatrului Başau. Aşadar ne-am Înţeles, iaudsie ce se publică .Opinia“ nu sunt vederii” si, ci aie unui actor. Faptul în sine e interesant şi el, întrucăt constatăm pentru prima oară că un actor vorbeşte atit de bine, atât de des, şi în public, de colegii sei,—ştiut fiind că in teatrul nostru, criticile cele mai aspre ce se fac actorii ei se datoresc uşor... foarte activi membri ai societăţii dramatice... ■ Serbarea de lacoala normală .Vasile Lupu.—Ieri după-amează a avut Isc serbarea patronului şcoalei normals „Vasile Lupu“. Serbarea a început la ora 4 p. m. su un imn religios cintat de solul şcoalei, sub conducerea d-lui Teodorescu. Dl. D. Cădere a ţinut o disertaţie vorbind despre „Şcoala şi Răsboinl" cu exemple comparative din viaţa poporului francez şi celui german, după care a urmat o altă dizertaţie ţinută de elevul Tufaa pe tema :Ce-ţi doresc eu ţie dulce Romînis“. Sub conducerea învăţătorului Mihai Simionescu a urmat o producţie dată de elevii şcoalei de aplicaţie pendinte de şcoala normală, precum şi coruri sub conducerea maeştrilor de muzică Teodorescu şi D. Ionescu. O grupă de elevi bucovineni a cîntat mai multe imnuri naţionale, dintre care s a remarcat mai cu seamă cîntecul : .Uniţi-vă în cuget*. Orchestra şcoalei a rrntat apoi o serenadă, compoziţia d-lui Barbu, şi un marş eroic, sub conducerea d-lui Barbu. Elevul Ch. B. Ionescu a recitat poesia „Ca mâini va bate ceasul*, după care a urmat un tablou alegoric aranjat cu un deosebit gust de elevul Trifan, represented toate provinciile româneşti. A urmat cor cu fanfară şi uvertura din „Briganzii" executată de elevi sub conducerea d-lui R. Haas. Frumoasa producţie s-a terminat cu exerciţii gimnastice şi dansuri naţionale între care şi dansurile „Ardeleanca" şi 58Brâule aranjate de d-l profesor Ilie Burghele. Serbarea a avut un succes desăvârşit şi azistenţa numeroasă a putut constata ! ” cu această ocazie fericita îndrumare ce o imprimă la această şcoală d-1 I. Mitru, directorul şcoalei. Catre persoanele azistente, în afară de corpul profesoral şi administrativ al şcoalei, am remarcat pe d-1 I. Simionescu, secretarul general al ministerului de instrucţie, d-1 T. Bădărău directorul liceului internat, Arhiereul Antim Petrescu, Preotul P. Savin directorul Seminarului, d-1 C. Meissner ş. a. La şampanie autoastat: d-1 I. Simionescu pentru M. S. Regele, d-1 I. Mitru pentru d-1 I. O. Duca şi secretarul general al instrucţiei, d-1 I. Simionescu pentru director şi profesorii şcoalei, etc. D-1 Gh. Ghibonescu a exprimat unele doleanţe în legătură cu şcoala. Serbarea s-a terminat la ora opt seara. Ziarele sosite astăzi publică dări de seamă in care arată succesele de care sa bucură Opera Română în ţărmurile ce le face prin ţară. Astfel ni se anunţă că tenorul Al. Dumitrescu de Sylva, prin cintul şi jocul seu poate fi pus alăturea de cei mai mari tenori. Deasemenea baritonul Jean Atanasiu a cucerit admiraţiunea tuturora, datorită vocii şi jocului său artistic de scenă. D-nele Margareta Rădulescu şi Rodrigo primadone, precum şi baritonul Duca, tenorul Perrico, basul Munteanu, sunt elemente de prima forţă care fac onoare acestui ansamblu. La Iaşi represtaţiile Operei Române vor avea un succes neaşteptat. La matineurile şi representaţiile serale ce vor avea loc azi şi mâine la „Sideli" vor apare între acte excentricii clovni muzicali Nip-Nip, duet de ecripaalitate senaţionalâ. La Bucureşti va apare în curând o nouă publicaţiune periodică întitulată „Cronica“ şi pusă sub conducerea d-lui T. Arghiel. „Cronica“ va fi literară şi politică şi va avea colaborarea celor mai distinşi scriitori. In curând va apărea volumul jubilar (1914) al „Arhiva", care cuprinde articole foarte interesante semnate de d-nui Piot. Al. Prinopide, Prof. I. Tanoviceanu, Prof. I. Peretz, Dr. George Lascu, Prd. Leon D. Losinovici, Gn. Stubanescu ş. a. a Întrunirea de la Camera Comerţ. Ministerul de Industrie şi Comerţ in vederea greutăţilor ce întimpin astâzi comercianţii şi industriaşii in aprovizionarea cu mai iun, materii punie, accesorii de maşini, uneile agncole, etc., voind a lua masuri ca nimic din toate aceste materii şi articole sa nu lipsească din ţară, astfel ca in orice împrejurări ne vom găsi, activitatea economică sau neîntreruptă, a cerut Camerelor da Leuiert a convoca toţi comercianţii şi industriaşii la consfatuire, pentru a stabili acesta lipsuri, care comunicându-se sa se ia grabnice masuri data găsi calea pentru aprovizionare. In acest scop, Camera de Comerţ Iaşi a şi lansat cuvenita convocare pentru ziua de Joi a Fevruane c. ora p. m., când nu ne îndoim că industriaşii şi comercianţii cunoscând ca aceasta chestie este la interesul lor se vor grăbi a da concursul cuvenit. „ Luni 2 Februarie va avea loc la Teatrul Naţional conferinţa poetului Octavian Guga „Calarul nostru*. Centrul studenţesc a lansat un manifest prin care invită pe cetăţeni să iasă întru întimpinarea poetului ardelean care soseşte la radi mâina dimineaţă. * Festivalul tPâinea Săracilor» Graţie d-nei Elena Dr. Riegier, neobosita prezidenta a socistaţei *jfdris* Săracilor,ieşenii vor petece o seară admirabilă in astă seară In sala Teatrului Modern, fierbarea se da In folosul sosietatei Pâinea Baraţilor şi cu concursul d-nti AgathaJ. Pennescu şi al d-lei Rudolphe Uhrymrteki, D. latrait şi dorm, D-na Fenescu şi d-1 R. Uhronotoski vor juca In două piese. Talentul, jocul şi gingaşii d-nei C. Pennescu sunt deja cunoscute publicului nostru, care a avut ocazia să o aplaude în anul trecut la o serbare dată la Cercul Militar. Nu mai puţin cunoscut este şi d-l Rudolphd Uhrynowski, care a stârnit admiraţie publicului Bucureştean in seara zilei de fii Ianuarie când a jucat pentru societatea «Crucea Roșie». De altfel d-l Rudolphe Obrynowski este apreciatul director de scena al tuacrului „Voiculescu" din București. Domnul E. Istrati, absolvent al conservatorului din Paris, care de «enumerate ori a fost aplaudat în saloanele lamei mari Parisatul. Ieșenii vor avea prilejul a-i auzi pentru prima dată la România. D-l Istrati va fi acompaniat de talentatul compozitor și pianist V. Jara,care cu această ocazia a binevoit a da concursul său. Programul cuprinde următoarele: 1). Un film cinematografic ; fi), a) Schu*maan: Die fi Granadiere, b) Verber: Aria lui Gaspard din opera Freischütz, executate de d-1 D. Istrate; 3). „Un dané sous une tempilte* piesă Intr’un act jucat de d-na Agata C. Penesou și de dl Rudolphe Uhronowsk; Paucă 4). a) St. Sans : Sérénité, b) A boîto : Mephistofeier (Bailata del Fischio) exec. de d-1 D. Istrate ; 6). Courteline : La paix chez soi, piesă intr’un act, jucată de d-na Agata Pennescu şi d-1 Rudolphe Uhranowski; 6). Un film cinematografic.— Piano va fi ţinut de dl Jora. Doamnele sunt rugate cu mare insistenţă să bine-voisca a veni fără pălărie sau cu pălării foarte mici. — Tot ce laşul are mai select şi mai distins şi-a dat întîlnire pentru seara de 31 ianuarie.—Biletele foarte puţine se găsesc la casa Teatrului «Cinema Modern». Dr. G. G. Mârzescu primarul oraşuului fiind ocupat cu lucrările parlamentare şi neputind participa la banchetul ce era să aibă loc Duminecă 1 Februarie a. c. oferit de sfătul negustoresc In onoarea d-sale şi a d-lui Th. Jelica preşedintele Camerei de Comerţ. Banchetul se amină pentru o altă dată pe care o vom anunţa la timp. „ In poliţia Iaşi s’a făcut următoarea mişcare : D-l. Sîrbu a fost Înaintat subcomisar clasa doua. D-nii Gh. Diaconu şi I. Leahu au fost Înaintaţi subaomisari el a treia.