Mişcarea, martie 1915 (Anul 7, nr. 47-69)

1915-03-01 / nr. 47

mui vii. c & m No. 47 m T ss ir țară, pe un an , . 2© tei in sfcremnătate pe un an ,IO * ”'«ntru preoţi şi învăţători ruali s® fac® o reducere d® ISO8/» M^dawția şi Admlnlatraţin IAŞI, PIAŢA UNIRE1. Ne. 8. î* Isc «1*1 eiafe«!»! Ntti«nl-Lil ir«l Un noatfir 5 BANI DUMINICA 1 MARTIE 19la ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN tELEFON Uni« pe pagine ü Lini* p* pagin® 1IT 'rt#5H y»0. ptMfttUt rT? *0 8» - S®js ■sa- b «.«■ : % '■'** OiRHiTIEMF.* «îNH? CIWI1 rÂ **• it** . 11 « tmmâr'$ BA311 Masuri de prevedere şi întărire Bilanţul unei sesiuni parlamentare Sesiunea ordinară a corpurilor legiuitoare a fost închisă. Datorită evenimentelor de a atări, această sesiune a fost mai mult o sesiune extraordinară—căci Parlamentul, pe care ţara l-a constituit pentr’o anumită misiune, a trebuit să renunţe la menirea lui, ca să îmbrăţe 1000 marile problem© puse la ordinea zii© da cătră răsboiul european. Cu excepţie pentru cei ciţiva parlamentari cari nu şi-au înţeles rolul in Parlament şi nu au avut dinaintea ochilor perspectiva situaţiei anormale generale, ţinînd discursuri pe chestii personale interminabile, actuala sesiune parlamentară este remarcabilă prin bogăţia activităţii desfăşurată nu prin discursuri, ci prin fapte. Opera de legiferare intocmită ca să corespundă situaţiunei excepţionale de astăzi este dovada acestor fapte, dovada acestei activităţi— dovada celei mai adevărate iubiri de neam şi de ţară. Legile votate în sesiunea parlamentară încheiată, au menirea să pregătească şi să asigure viitorul — cu acea reală putinţă de prevedere care a determinat în chip just atitudinea Romăniei până acum. Legea măsurilor excepţionale a fost menită să îndepărteze câteva din neajunsurile la care suntem expuşi chiar în acest timp din cauza stării anormale din Statele în care suntem în relaţiuni de tot soiul şi să prevină o parte din loviturile la care mai cu seamă populaţia săracă ar fi expusă în cazul unei mobilizări. Acel total de măsuri vor da şi celor se păşesc sub drapele şi celor rămaşi la căminuri o siguranţă încurajatoare în privinţa vieţii materiale, greu încercate de o posibilă stare de războiu. Legea controlului străinilor înarmează organele administrative şi judecătoreşti ale Statului cu mijloace suficiente pentru a preveni orice vătămare a vieţii noastre publice şi a siguranţei apărării naţionale din partea acelor străini cari ar avea intenţii vinovate păşind peste graniţele ospitalierei noastre ţări. Legea privitoare la Recluziuni şi cea privitoare la Recrutări împlinesc oarecare lacune ale legilor de mai înainte, aducând în serviciul armatei toate mijloacele şi pe toţi aceia cari pot să sporească intensitatea apărării naţionale-Totalul măsurilor privitoare la Exportul produselor noastre agricole au de efect să garanteze populaţia ţării împotriva unei posibile ameninţări de a fi lipsită de alimentele de primă necesitate, dacă acestea ar fi lăsate libere să urmeze atracţia firească a preţurilor enorme ce se oferă aiurea. In sfârşit creditele militare ce s’au votat sunt menite să acopere toate necesităţile extraordinare ale armatei, sporind astfel puterea ei şi nestrămutata noastră încredere în această putere. Astfel, fără retorică inutilă şi fără declaraţii epice, majoritatea de acord cu organizaţiile partidelor din opoziţie, a săvârşit o importantă operă reală de pregătire şi întărire a ţării. Noul budget se soldează cu 8 milioane, 580.626 lei 62 bani la venituri şi cheltueli. Prin acest budget s-au prevăzut oarecari îmbunătăţiri absolut necesare, între cari înfiinţarea unui post de medic la serviciul de consultaţii chirurgicale. Acest serviciu aduce însemnate foloase populaţiunii sarace care nu poate fi primită în spital» şi da aceia Ipitropia a luat buna disposiţie da a-i da o mai mare desvoltare. S’a mai înfiinţat apoi un post de medic la pavilionul »Colonel Langa, unde ae ştia că acum au fost instalaţi copiii orfani sugari cărora li se dă o deosebită îngrijire. S’au făcut şi unele reduceri de personal, prin desfiinţarea postului de inspector al moşiilor Casei arendate obştiilor, precum şi al postului da şef brigadier silvic. In total economiile prevăzuta în asul budget represită suma de 283.048 lei 45 bani, realizată mai ales de la materiale, ştie să ţină o converanţiune In boierilor noştri fie în grv-şte, franţuzeşte, nemţeşte, ori cel puţin în ruseşte*. Gh. Asski era predominat de ideia să introducă în societatea românească limba suaterntă ; acest fapt se vede din intenţia sa de a crea «o teatru românesc şi din aceea că, din acest ,motiv, a alcătuit o pastorală naţională, ca să aducă un «ceai—în societatea vechii boierimi moldoveneşti—tipurile adevărat naţionale, com sunt păstori, vechii noştri ciobani. Merem îndrumător al culturei şi arie naţionale, Gh. Asaki, s’a bucurat de concursul Mitropolitului Veniamin Costache şi a Postelnicului Al. Baldiaian, cari erau stăptuiţi de aceiaşi dorinţă pentru cultura naţională şi propăşirea ei, ca să poată realiza teatrul moldovenesc. Publicul ieşan—scrie dr. Boroda—simţi o adâncă impresiune aflând mai cu seamă că însuşi capul bisericei noastre, vrednicul Mitropolit Veniamin, nu mimai că a încurajat, această încercare, dar tacă i-a si dit binecuvîntarea sa, venind să vadă, cea întâi representaţia în limba patriei. Odin începutul făcut, odată hotărârea stabilită de a se crea un teatru naţional, putem fixa epoca de cînd porneşte ş i se desverte, în Moldova, sub înrâurirea şi îndrumarea lui Gh. Asaki, arta şi literatura noastră dramatică. Urald }}Râsboiul intelectual Presa noastră ne-a vorbit cu multă insistenţă despre cruzimile săvârşite de Germani, a vorbit foarte puţin şi de sfiririle săvârşite de sigur şi de Fremetei ori Englezi, ba chiar a pomenit şi de unele din marile şi multele săvârşite fără îndoială de Ruşi,—dar toate acestea au rămas pentru noi abstracte, le credem în parte, căci sunt inerente războiului şi trebue să fie în raport invers cu stadiul de civilizaţie al poporului cere le comite, dar nu am avut imagina vie a lor şi prin urmare nici siguranţa pe care ţi-o dă contactul direct cu realitatea. Când într’o revistă serioasă, cum este «La Nouvoie Revue», în care eram deprinşi să cetim studii documentate și obiective, redate într’o formă aleasă, găsim sub semnătura unui publicist cunoscut un articol pe care l am arunca din mână cu indignare de la primele rânduri, chiar când l-am găsi într’un teiar di scandal», atunci nu poate să am ni se strângă inima de durere la gândul că sufletul omului se poate coborâ atât de jos. Ne pare rău câ trebue sa uzăm de un procedeu ce se obişnueşte când e vorba de scos în relief tonul de discuţie al unui polemist prea aprins, dar va trebui să cităm câteva expresii întrebuinţate de Maxime Formont în articolul «Războiul intelectual», pentru a face şi cetitorului cât mai concret aspectul nou, de care vorbeam mai sus, al sufletului apusean. Deci pentru ă. Maxim Formont, Germanii sunt „une nation détestabile“, speuiple un tiz de sa propre soi tise». El poate vorbi cu seninătate despre „Cuistres germain* si «sa ferocite et son ignominie» ale Germaniei, care nu este decât ,une Babel informe et criminelle“. *un pays en tous menent, depuis le pedant clisssittex justu’„ Camperem de cirque»... Iar limba germană este *U patois des loegands casques et des cuistres à lunettes*. Şi, bineînțeles, am reprodus numai câteva expresii dintrun singur articol. Cuprinsul articolului este la înălțimea stilului, d. Maxime Formont declară „războia intelectul* Hermaniei şi, declarând că «civilisation allemands n’existe pas», şi că naţiunea germană na produs până acum nimic de valoare nici în literatură, nici in artă, nici in ştiinţă [puţinul ce nu se poate nega e de provenienţă străină), propunem suprimarea învăţământului limbii, germanii în școalele franceza. Budgetul Sisel Sit Spiridon Budgetul Casei Sf. Spiridon pe exerciţiul 1915—1916 a fost întocmit şi înaintat ministerului de interne pentru aprobare. Din cauza jenei financiare şi a crizei economice provocate de râsboiul european, veniturile acestei instituţiuni au suferit o scădere simţitoare. Epitropia Sf. Spiridon posedă, în Basarabia cinci moşii, dintre cari patru sunt arendate obştiilor săteşti, iar una unui moldovan, d. Vasile Cotoman. Venitul anual al acestor moşii este de 591.345 lei, dintre cari anul acesta din causa răsboiului s-a încasat foarte puţin. Apoi pe lângă arendaşii din Basarabia, au ramas în întârziere cu plăţile din cauza concentrărilor din vara anului trecut şi obştiile din ţară. Pentru a putea face faţă acestei situaţiuni, Ipitropia a făcut toate reducerile posibile pentru echilibrarea budgetului în mod normal și pentru acoperirea deficitului din 1914 — 915, fără însă a dezorganiza serviciile și fără a se atinge de salariile personalului. km faza Campania de iarnă se va încheia, desigur cu un bilanţ totatit de nehotărit ca şi prima fază a răsboiului, cînd se creăm că violenţa impetuoasă a cîtorva atacuri năprasnice va curma carnagiul şi clarifica situaţia forţelor beligerante. In cursul lunilor de iarnă, cînd din cauza intemperiilor o bună parte a forţelor a fost paralizată, s’au făcut cîteva eforturi viguroase, dar care, în afară de ateva avantagii de puţină importanţă, n'au însemnat o etapă decizivă a luptelor angajate pe diferitelor fronturi. In definitiv, campania de iarnă a fost o fază de simpla uzură, în care s’au pierdut oameni şi materiale fără nici un rezultat hotărîtor pentru viitoarea desfăşurare a forţelor beligerante. Dar, fără îndoială, că acest răstimp a servit celor două grupe, să-şi adune şi să-şi pregătească forţe notii, in vederea marei acţiuni ce fatal va trebui să se producă în primăvară, când vom intra în faza decisivă a rd hoiului. Consecinţele economice ale con- filagrafiei nu mai pot îngădui a- I mânarea acţiunii decisive. I Ambele grupuri de puteri se vor I sili, desigur, să limpezească si- I tuaţia pe toate fronturile, in tructt ravagiile economice devin mai grave și mai amenințătoare decit dezastrele de pe câmpiile de luptă. PĂRERI ŞI FAPTE „Mirul şi Hloe Iocvrccrei de a înfiinţa un febră moldovenesc datează de prin anul 1818—«om ne arată dr. T. T. Burada în cartea despre ««re am început a vorbi. Promotorul acestei idei era, pe atuncea, tinarul Gh. As«ki, care înfiinţase »un teatru ds societate* în casele Hatmanului Costache Ghica peste drum de Mitropolie, In urmă casele Roznovanului, iar astăzi provizoria sala a paşilor pierduţi. A treia zi de Crăciun, 1816, avu ioc prima representaţie l■ una din sălile acestor case, aranjată în toată forma şi regula unui teatru. S’n jucat o pastorală într’un act prelucrată de Asaki, intitulată »Mirtil şi Hioe*. Piesa s’a juat în limba romînă având ca interpreţi pe d-na Şubin, fata lui Ghica, în rolul păstoriţei Hioe, pe prinţul Ghica la rolul păstorului Mertil şi pe Costache Sturdza lntr’un alt rol. Asupra efectului ce i’a avut prima representaţie dată în limba românească de T. T. Burada face următoarele observaţii, bazate pe cercetările şi relaţiile ce le-a putut obţine de la contemporani: »Această representaţie în limba românească a avut o Înrâurire fericită asupra tuturor. Pe atunci limba noastră era defăimată şi privită numai ca bună pentru a ne înţelege cu slugile şi cu ţaranii de la ţară, iar nu pentru a ne exprima diferitele noastre sentimente sufleteşti. Era un ce înjositor şi respingător a vorbi prin saloane limba românească, nu era nobil ca cineva să nu în întrunirea anunţată pe mîine, la Iaşi, de către „Liga Culturală“ a fost amânată pentru o dată care se va anunţa din timp. După expunerea făcută de secretarul imperiului german la redeschiderea parlamentului, Germania a votat un credit de răsboi de 10 miliarde. Din aceiaşi expunere rezultă că aliaţii cheltuiesc suma de 130 milioane pe zi. Vice-guvernatorul Băncii Naţionale, d. I. G. Bibicescu a avut onoarea de a fi primit în audienţă de M. S. Regele, Joi la orele 5 jam. d. a. D. Bibicescu, a supus M. S. rapoartele asupra gestiunei Bâncii in anul 1914. M. S. a ascultat cu deosebit interes supunerea vice guvernatorului, bimvoind a se întreţine pe dînsul nu numai asupra afacerilor Bâncei, ci şi asupra stării economnice şi financiare a ţarei. Audienţa a durat mai mult de trei sferturi de oră. Administraţia Comunală a dispus ca toate căsdpiile din afară de pieţi care nu au distanţa de cel puţin tooom, lungime de pieţele: Hala, Sf. Spiridon, Nicotină şi Bădărău să fie închise pe ziua de 1 Martie 1911. ® La Calaraşi a încetat din viaţă seniorul Al. Stoeniscu, unul din fruntaşii partidului naţional-liberal din acea localitate. „ Matineu! »Crucea Roşii". — Mâine Duminică va avea loc în saloanele „Cercului Militaru un matineu dansant, organizat de societatea „Crucea Roşie". Doamnele conducătoare ale societăţii au luat toate măsurile pentru ca acest matineu să se transforme intr’una dintre cele mai agreabile petreceri. De aceia dat fiind şi scopul pentru care se organizează, nu ne îndoim ca de la matineul de mâine nu va lipsi nici o persoană din societatea ieşana. Preţul intrarei sare 2 lei de persoană, iar ţinuta simpla. * Membrii societâţei cooperative »Renaşterea* sunt convocaţi pe ziua de 1 Martie c. ora . p. m. In localul Camerei de Comerţ, spre a lua parte la desbaterile Adunarei generale ordinare, la ordinea zilei fiind următoarele chestiuni: Raportul Consiliului de Administraţie şi bilanţul pe 1914; Raportul Ceasurilor, Descărcarea Consiliului de Adminitraţie de gestiunea sa pe 1914 ; Alegerea a dos membri In Consiliul de Administraţie, la jocul celor ce va şi la sorţi; Alegerea a trei cenzori şi a trei cenzori supleanţi; Alegerea unui casier In jocul d lui Teodosie Motoş, demisionar. „ La Iaşi au rămas In ultimele zile 22 cazuri de difterie, 7 scarlatină şi 4 febră tifoidă. „ La 3 Martie se dasrhide curtea cu juri din Botoşani cere va fi pregidrri de d. Em. Cernătescu, consilierul curţei da apel din Iaşi. a D-l lo«ot in retragere G. Siroja a fost trecut în cadrele ofiţarilor de rezervă, repartizându-se la reg. de artileria călăreaţă. ( D- N. Ssvell), administrator agronom al obidei Ştefen cel Mare din corn. Scânteia Vaslui, a fost pus In disponibilitate pe ziua de 1 Martie. „ Va fi un prilej fericit pentru ieşeni ca saşi manifeste admiraţia pentru marea artistă dramatică d-na Aglae Fruteanu, care în seara de 7 Martie a. c. va juca într’o selecţiune de piese, alese anume pentru a forma o seară de artă. Iaşul care n’a văzut de cît de foarte puţine ori pe distinsa artistă in actuala stagiune teatrală, se va grăbi să umple sala teatrului ca să aplaude pe d-na Pruteanu în piesele ce le vom anunţa mâine. Corijenţele în şcolile secundare. Ministerul instrucţional a luat urmâtoarele măsuri cu privire la «prigeniţale slavilor de la şcolile secundar» : Examenele de corigenţă se vor ţină de la 18 Septembrie inclusiv. Elevii vor fi examinaţi de către profesorul obiectului respectiv, în prezenţă directorului sau a dirigintelui clasei, sau al unui delegat al conferinţei. La examen vor trebui sa treacă o probă scrisă şi una orala la obiectele la care au fost declaraţi corigenţi; dacă însă obiectul nu comportă lucrări scrise peste an, examenul de corigenţă va fi numai oral. Nota se va da de către profesorul examinator. Asupra examenului ținut la fiecare obiect în parte se va face proces-verbal semnat de profesorul examinator şi de asistent, arătânduse rezultatul pentru fiecare elev examinat. Nota obţinută se va trece în matricolă şi va ţine loc de medie anuală. Orice plângere relativ la promoţia şcolarilor se rezolvă de conferinţa clasei respective. De la 17 Septembrie se vor trece examenele de corigenţă şi cele integrate. „ „Pedeapsa meritată“—este intitulat noul film dramatic care rulează azi la „Sidoli“. Mai sunt cuprinse în noul program : Trei zile de emoţie, comedie pariziană la două acte, humor extraordinar. Desfăşurarea înveseleşte pe cei mai posomorâţi. Artişti francezi interpretează rolurile. — D-na cu scrisorile parfumate, scena humoristice, etc. Sâmbătă şi Duminică matineie la 8 şi 5 p. m. — programul duminical lini la totul nou. Ε iarna la laşi.—Viscolul cars s’a abătut şi asupra laşului a ţinut trei zile, şi a încetat ieri dimineaţă Astăzi vremea e senină şi zapada începe a se topi. Pentru a împiedeca o inundaţie pe la periferiile oraşului, administraţia comanală a dispus ca marea cantitatea de zapadă care se află pe străzile Iaşului să fie rădicată de căruţele primăriei, care au început această operaţie iacă de alaltăieri. Cu mijlocul acesta inundaţiile de pe urma zăpezei repus vor fi evitate Trenurile continuă să sosească cu micii întârzieri. „ La Teatrul Naţional va avea loc Duminică 1 Marti, o reprezentaţie de beneficiu a d-lor P. P. Georgescu şi Aurel Cerchez. Se va juca „La bal mascat"*, comedie în 3 acte de Al. Bissen şi Alb Carié. Biletele de virszare la agenţia teatrala «Carmen Silva» (Librăria P. şi D. Kilies«*). D . general C. Presan comandantul corpului al patrulea de armată a făcut ieri o inspecţie la regimentul XIII Ştefan cel mare. După terminarea inspecţiei, de care a rămas foarte mulţumit, — telicilând pe comandantul regimentului 13, d-l colonel Liciu,—d-l general Presan a inspectat compania patra a acelui regiment, comandata de d-nii sublocotenenţi I. Dospinescu şi AL Idieru. Compania s’a presintat atât de binetricât d-l general a remas pe deplin mulţumit de constatările făcute în regiment şi a plecat adresând soldaţilor cuvinte de mulţumire şi elogii cari se râstrîng asupra întregului corp ofiţeresc al regimentului comandat de d-l colonel Liciu. D-l maior 1. Iermer din regimentul 7 roşiori Cuza-Todă a fost mutat dupâ cerere în regimentul 9 roşiori. a Mâne are loc la Huşi, în presenţa A. S. R. principelui Carol, depunerea jurământului legiunei cercetaşilor.