Mişcarea, aprilie 1915 (Anul 7, nr. 70-94)

1915-04-01 / nr. 70

ANUL Vi­. Mo. 70 A B © W. A M E M T IC in ţară pe un an . . . Sn streinătate pe un an . ‘"taina preoţi şi învăţători i «aii se fac© o reducere de 50°/« Redsetia ®î AdlMalaaSsâratS» 7 AŞI, PIAŢA UNTREI, Ne. R. Sm 1*( aiul d­«fe*.ltd Na­t«H»î-Liberal Un nnmftr 5 BANI MERCUEI 1 APRILIE 1.915 igg| »i A H ■ ■■■ litara ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON 4 »***»»«1*1 w*** Linia pe pagina 0 Linia la pagina III Linia pe paginM IV Mo. 2! s ie»'­­«SO b m i.» 80B DIRECTIUNEA UNUI COMITE! »«ailtttît 4o eS*Aal aatienet-iitiarel Un immăr 5 BANI In faza de pregatire Atacul împotriva Dardanelştilor este unul din gesturile mari ale actualului răsboi, pentru că de reu­şita acestui atac e legat, în bună parte, desnodămîntul conflictului european. Totuşi, după acţiunea desfigu­rată pănă acum şi după condiţiu­­nile în car® se dă atacul împotriva Dardaneleîor, ne găsim departe de rezolvirta acestui mare aet răz­boinic. Ist-fel în pnvînţa atacului Dar­­daneleîor s’a abţinut în teorie un prim rezultat: aliaţii nu pot stă­­pîni strîmtoriîe fără ajutorul unei puternice armat® de uscat. S’a crezut pentru un moment că a­­ceastă armată ar putea să fie ar­mata grecească și într’un alt mo­ment că ar putea să fie armata bulgară. Telegramele care au adus însă aceste svonuri au rămas între acele sute de telegrame fără te­­meiu d® fapt—cu care războiul ne-a deprins pănă la saturaţi®. Problema rămînînd în picioare întreagă pentru aliaţi, s’a recurs la detaşament® din trupele anglo-fran­­ceze, care vor fi debarcate pe ţăr­mul canalului stricătorii, fie pe ma­lul asiatic (după ca se va ocupa Smirna), fie pe ţărmul european (în peninsula Galipoli). Până atunci telegraméi® ne-au adus veşti, cel puţin bizara: cîte trupe au fost aduse, ce itinerariu au urmat, ce itinerariu vor urma în viitor—ca şi cum aliaţii îşi permit luxul de a călca cea mai elementară dintre regulele strategice: surprinderea ad­versarului. Fireşte că aceste telegrame au înţelesul şi rostul lor ; ele nu sunt însă atît de simple cum s’ar pă­rea d® la cea dintăi ochire. Alt­fel ele n’ar fi decît o repetare medi­­teraniană a faimoasei ofensive austro­­germane în Serbia, anunţată cu multe amănunte după retragerea generalului Potiorek. O armată anglo-franceză va cola­bora la acţiunea flotei. Acest lucru pare evident. In acelaş timp se a­­nunţă şi unele pregătiri ruseşti în regiunea Odesei făcute tot în scopul unei debarcări pe pământul turcesc. Ceia ce putem afirma până acum a­­supra acestei acţiuni de la nord nu ne este sugerat decât de un singur fapt precis: flota rusă se află de câtva timp într’o activitate destul de vie, pentru a ne permite să credem că urmăreşte mai mult decât o sim­plă manevră. Raidul escadrei ruse până la intrarea Bosforului nu a fost un simplu gest temerar şi n’a urmă­rit doar să forţeze Bosforul. După cât ne anunţă o ultimă telegramă, acest raid a avut drept scop să mi­neze intrarea nordică a Mării de Marmara, astfel încât flota turcă s’ar afla blocată în Marea Neagră. In acest caz o luptă navală decisivă între cele două flote, este aproape inevitabilă și de rezultatul ei va de­pinde și colaborarea pe care trupele de uscat ar putea să o aducă la cucerirea strâmtorilor. Prin urmare deocamdată nici un eveniment important nu s’a produs care să pună capăt fazei de pregă­tiri în acţiunea contra Dardanelelor. După ce intrarea în acţiune a vre­unuia dintre statele învecinate de teatrul războiului din sud a fost pen­tru moment eliminată, după ce de­barcarea în vecinătatea strâmtorilor a unor trupe franco-engleze a fost amânată şi după ce o acţiune pe uscat a Rusiei nu a putut ieşi încă din faza simplei eventualităţi, atacul împotriva Dardanelelor se află astăzi abia în acelaş stadiu în care se afla în primul moment, cu o experienţă preţioasă însă câştigată pentru viito­rul acţiunei aliaţilor. Viaţa printre mine Statul-major al ţărilor care se luptă, cu regularitate. In fiecare ei, emite comu­nicate sobre şi grave; se văd localităţi­le, numărul morţilor, runiţilor, prizonie­rilor şi prada de războiu. Dar îndără­tul acestei lapidare comunicate bănuim un enorm dezastru cu amănunte, care sunt trecute cu vi­ner­ea de conducătorii uriaşelor lupte. Scrisori de la luptători furişate prin ţările mutre dezvălesc viaţa reală, măruntă şi adevărată, din tranşee şi din pivniţile oraşelor în ruină. In Franţa, în bătăliile purtate la de­părtare de citeva sute de metri, —de un­de avem date mai sigure,—s’au petre­cut groaznice fapte, ca într’un război, fără cruţare. —Oraşe asupra cărora au fost aruncate ghiulele, in răstimpuri, şi de Germani şi de Francezi, n'au astăzi nici o clădire intactă. Un acoperiş răs­turnat, un zid crăpat ameninţind să se prăvale, tot mobilierul odăilor elegante irosit in stradă. Lucruri cu jertfe cum­părate şi frumos rînduite în case, sau dăruite de părinţi, lucrur­i de care atî­­tea amintiri îl pot lega pe­ un om sunt sfărînate de blocuri de piatră năruite, haine de femei, păpuşi, saltare cu scri­sori sfărîmate, şi scrisorile împrăştiate pe drum, stropite de noroi—toate aces­tea sub o necontenită ploae de foc. Sub un părete se vede un cadavru; picioa­rele nu mai sunt prinse de ruine—e un bătrîn, un bolnav poate, care n’a putut fugi. Grădiniţi de flori, cu straturi, cu trandafiri, cu globuri de sticlă—devas­tate. Pe garduri şi pe muchea zidurilor se primbla mite sălbătăcite. Şi din mor­manele de ruine se ridică fum greu ca­re se întinde paste oraşul distrus, ca o negură pe ape, dimineaţa. In pivniţele oraşului stau soldaţi­ sau ofiţeri. In pămint sunt săpate odăi : sofragerie, odae de dormit, cabină pen­tru telefonist. Pe păreţi atîrnă tablouri, salvate dintre ruine,­unele intacte, al­tele bobotite de căldură. Masa se ser­veşte cu tacîmuri de argint. Sínt pahare de cristal. Şi în timpul luptelor de la suprafaţă, bucătarul liniştit frige un curcan sau mestecă o ciulama. La masă ofiţerii se înseninează, ciocnind un pa­har de vin, cîntă , şi veselia înfrăţeşte sufletele. Din cînd în cînd numai, cînd vre­un soldat deschide uşa pivniţei, se aud în depărtare bubuiturile. Noaptea tîrziu cînd fiecare se odihneşte pe un pat comod, cînd chiar răzleţele bubui­turi încetează, de-acolo, de sub pămînt, pornesc gînduri de înfrăţire viitoare între oameni, între aceşti oameni care astăzi se ucid intre dînşii, iar mîni se vor saluta prieteneşte pe străzile Pari­sului sau ale Berlinului. . Astăzi s’a făcut la Adiţia financi­ară, în prezenţa comisiunei compusă din delegatul prefectures de judeţ, Ad-torul financiar şi delegatul Primăriei, închi­derea *criptelor anului financiar. S’a relevat că în cursul anului expi­rat, încaserile au atins cota de 88 la sută faţă de cota de 86 la sută din a­­nul trecut. Pentru împrejurările actuale, aceste în ■ casări constitue un merit vădit pentru d. Gh. Pompilian, energicul Adminis­trator al județului nostru. EDILITARE împrejurările actuale au aprins dorinţa de cîştig, a tuturor speculatorilor. Zilnic vedem cum speculatorii de cereale, de vite, zahar etc. sporesc preţurile. Este evident că unele articole lipsesc, şi altele fiind că le importau mai cu greu, tre­­buesc să fie mai scumpe, dar nu atât, cât speculatorii doresc şi năzuesc a im­pune. Faţă de aceasta stare de lucruri ad­ministraţia comunală este în necontenită luptă cu toţi aceşti speculatori. Până mai ieri era la ordinea zilei chestia pâinei, cu tratativele cu morarii, cu trimeterea acestora la Parchet, pentru a ajunge ca astăzi să avem pâinea cu 30 şi 35 bani, nu ca în alte localităţi cu 40 bani kgr. Carnea a fost ieftină, 60 şi 80 bani kgr, cum n’a mai fost de mai bine de 10 ani. Acum angrosiştii din abator se mişcă şi cer ridicarea preţului. Deocam­dată administraţia a luat măsuri severe în contra lor, trimeţindu-i în judecată şi expulzându-i din abator pe acei cari au sporit preţul fără o prealabilă învoire. Tot astfel cu zaharul. Se simte o lipsă de zahar, şi după toate calculele făcute, producţia fabricelor va fi mult mai mică ca în anii trecuţi. Aceasta a determinat pe speculatori a ridica preţurile. Admi­nistraţia comunală a intervenit impunând să respecte preţurile fixate anterior, luind în acelaş timp măsuri de aprovizionare cu zahar. Comuna a intrat în tratative cu acei care mai au zahar pentru a-l cumpără, solicitând de la minister şi Încuviinţarea de a importa zahar. Administraţia comunală depune sfor­ţări mari pentru a împiedica scumpirea traiului, cum se poate vedea din măsu­rile ce zilnic ie ia. Asupra acestor chestii, Insă vom mai reveni. —*8 Situaţia îi par­titei conservator Incidentele din Craiova au avut o repercusiune la T. Măgurele. Cu prilejul constituirea comitatului executiv al jud. Teleorman, şeful con­servator s-a dus în acest oraş pentru a face o declaraţie relativă la eveni­mente. D. Marghiloman a ales T. Măgurele fiind că, a declarat d-sa, „acest colţ al ţării, unde totdeauna ideea conser­vatoare a înflorit graţie disciplinei şi unităţii“ i s-a părut indicat „ca să a­­firme deplicta sa încredere în forţa şi unitatea partidului conservator“. Nu vom Insista—dacă Teleormanul a fostul leagănul sau este încă cita­dela ideii conservatoare; sperăm că acest al douilea fief electoral al d-lui Marghiloman va avea o soartă mai fericită decât Jud. Buzeu, unde orga­nizaţia conservatoare s’a cam pră­buşit. Dar important în declaraţia d-lui Marghiloman esta cauza cărei îi atri­buie d-sa prosperitatea ideii conserva­toare. Această cauză, d.Marghiloman o vede în disciplină. Din această declaraţia putem conchide că disciplina­­a dispă­rut acum din partidul conservator. Adaogăm, că importanţa personalităţii politice care se afirmă ca un factor Independent în rîndurile conservatoare explică nu destul, nu spunem alarma, dar preocupările d-lui Marghiloman. Din partea noastră, relevăm acesta incidente, „mici mizerii ale vieţii noas­tre interne“, cum aşa de bine a spus d. Marghiloman, şi ne asociem la do­rinţele înţelepte şi patriotice expri­mate de şeful conservator—ca parti­dul conservator să găsească în unirea partizanilor săi autoritatea cerută pentru a aduce în ceasul realizărilor unanimitatea naţională în acţiunea Statului. Cuvintele d­lui Marghiloman denotă la d-sa o înaltă gîndire patriotică, care va fi unanim aprobată. Cetiți pag. îi­a: Ultima oră telefonica PĂRERI ŞI FAPTE Armata şi edu­caţia socială Trăim la epoca militarismului, sau, cel puţin, sub imperiul mlitarismului. Armata este astăzi, mai mult decât ori­când, scutul de apărare a­ naţiunilor şi chiar unica chezăşie a existenţei statelor. Spre armată se îndreaptă toate preocupările, pen­tru armată se fac toate sacrificiile, pentru că în armată găsim suprema nădejde şi si­guranţa salvgardarei intereselor naţionale. Problema vastă a organizării militare a statelor se prezintă sub aspectele cele mai variate, dar, pe deasupra tuturor preocu­părilor de strictă organizare, de inovaţii teehnice şi de mânuire uşoară a masselor imense ce formează armatele de astăzi, pre­tutindeni predomină un interes, strein teeh­­nicei pur militare, dar care egalează aproape acest interes , este interesul educaţiunei so­ciale ce nu trebue să lipsească din organi­zarea unei armate moderne. Armata, alături de arsenalul forţelor na­ţionale organizate, trebue să fie şi o insti­tuţie de educaţie socială şi de disciplinare a voinţelor. Aceste reflecţii ne sunt sugerate de a­­mănuntele împărtăşite ori de un colabora­tor al nostru, asupra celor ce a constatat la un regiment de infanterie din Botoşani, unde un comandant ca d-l Colonel Petala — o veche şi simpatică cunoştinţă a eşenilor — a pus în aplicare cu succes acest mare prin­cipiu al militarismului ca instrument de e­­ducaţie sufletească şi socială. Este un exemplu frumos, — un exemplu care ar putea fi urmat pe o scară mai în­tinsă, spre imensul folos şi al oştirei şi al însăşi organizaţiei noastre de stat. -------------■ ■ ,«ia a»» ■— --------­ Informaţii a D. C. Bădulescu, prefectul judeţu­lui Fălciu, a fost anunţat astăzi că A. S. R Principele Carol va sosi Dumi­nica viitoare în Huşi, spre a asista la depunerea jurământului cercetaşilor din cohortă „ Dimitrie Cantemir“. „ Astăzi va fi dat publicităţii tabloul preţurilor maximale ale alimentelor, în­tocmit de d. ministru Al. G. Radovici.­­ Ştirea publicată că Banca naţio­nală va retrage din circulaţie biletele sale de 5 let, nu corespunde adevărului. Informindu-ne la Direcţiunea acestei instituţiuni, ni s’a comunicat că li­mitele de 5 lei vor continua să circule şi în viitor, ca şi pănă acum. n La 10 Aprilie expiră termenul mo­ral griului acordat pentru străinătate. ■ Ministerul da domenii, în dorinţa de a constata rezultatale date da încrucişa­­rea rasei persefon cu iepele de muncă din ţara noastră, a hotărât ca în ziua de 12 Aprilie să se facă la Roman o expo­ziţia cu produşii acestei încrucişări. Expoziţia, care e cea dintâi în ţara noastră, e organizată de d. S. Piepteanu. Gospodarilor ai căror cai sa vor do­vedi ca fiind In bune condiţiuni, li sa vor da premii în bani, oferite de stat şi de judeţ. H D-1 G. G. Mârzescu, primarul ora­şului, cu acceleratul de aseară a plecat în Capitală. „ Pe ziua de ieri s’a declarat un în­ceput de variolă printre copiii din oraşul nostru. Până acum sunt patru cazuri declarate. „ S’a constatat că apele Prutului con­ţin microbul febrei tifoide şi un vibrion mult asemănător celui de holeră. Rapoartele medicilor militari ruşi cons­tată de asemenea apariţia microbului ho­lerei în apele Prutului. Faţă de acest pericol, direcţia generală a serviciului sa­nitar a luat riguroase măsuri sanitare pentru populaţia din comunele din veci­nătatea Prutului. S’au făcut publicaţii şi s’a pus în ve­dere tuturor agenţilor sanitari şi jandar­milor pentru a înştiinţa populaţia din comunele de pe malul Prutului să nu bea apa decât fiartă. S’a dispus de asemenea a se face a­­naliza apei în mai multe puncte pentru a se vedea în ce măsură este infectată.­­ Direcţiunea vămilor din ministerul de finanţe, face cunoscut că s’a prohi­bit la export: hârtia, articole de birou, colorile simple şi măzărichea. B M. S. Regele a semnat decretul prin care d. colonel Artur Văitoianu, coman­dantul brigăzei 11 de infanterie, a fost avansat la gradul de general de brigadă.­­ D. D. Popa, impiegat auxiliar, la percepţia circ. I, din Iaşi, a fost mutat la circ. II din Iaşi, la locul d-lui I. Th. Dumea transferat la circ. I. D. Al. D. Gheorghiu, agent iscal la percepţia Cucuteni Iaşi, a fost numit impiegat auxiliar cl. II în serviciul exte­rior al finanţelor, detaşat la percepţia circ. Piatra Neamţ, în­ locul d-lui Ion Mihuţă, demisionat. „ Ministerul şcoalelor a făcut cunoscut tuturor membrilor corpului didactic cari cer transferări că pe viitor trebue să pre­zinte ministerului odată cu cererile de transferare şi un certificat doveditor, li­berat din partea comunei unde cer să fie transferaţi, că au familia în acea lo­calitate. ■ Extraordinarul program care rulează astăzi la Teatrul Cinema­ Modern cuprinde o fioroasă înscenare dramatică în trei părţi excepţional de mari, Inti­tulată : Sanda şerpilor roşi. Urmează apoi : Mâinele împreunate, sentimentală dramă într’un act; Lăsaţi bucătăresele în pace, comedie excepţio­nal de humoristică, şi ultimele noutăţi din răsboiul european. Peste program: In antractele de cine­matograf la spectacolul seral va debuta celebrul transformist Lampo care va juca „Lampo la Rendez-Vous*, piesă cu toate 6 roluri interpretate de singur Lampo. Este uimitoare transformarea a­­cestui artist fenomenal. ■ Şcolare. — Ministerul Cultelor şi Instrucţiunei publice a aprobat ca d. Gh. I. Georgescu să funcţioneze în învăţă­mânt ca învăţător la Goeşti, până în ziua de 2 Septembrie. — D-l Gh. I. Popa a fost numit pe ziua de 1 Aprilie ca învăţător suplinitor la şcoala primară din Leţcani. — Consfătuirea obişnuită a revizorilor şcolari din circumscripţia I, va avea loc în ziua de 4 Aprilie la Roman în Can­­celaria revizoratului.­­ Teatrul Naţional. Turneul comp. dramatice Mărioara Voiculescu şi Bu­­landra; Strabătă 18 Aprilie Idealul piesă In 4 acte de Oscar Wilde; Duminică 19 a. c. Luminătorii, piesă In 3 acte de H. Bataille; Luni 20 a. c. Berg,op-zoom, comedie In 4 acte de Sacha Guitty. Marţi 21 c. Frumoasa aventură, come­­die In 3 acte de d-nii R. de Flers şi A­­G. de Caillavet. Duminecă 19 c. Mateneu la ora 2 p. m. Moartea Civilă, drama î® 4 acte de Paulo Giagenetti.­­ La Expoziţia de pictură, sculptură şi artă decorativă de la Şcoala de lelle- Arte e un adevărat pelerinaj. Amatorii se grăbesc a-şi pune cărţile de vizită pe tablourile care le plac şi vor să le posede. Au reţinut tablouri până acum D-nii Gr. Iamandi, Colonel Greceanu, I. Bor­­cea prof. univ., Dr. Nimereanu, Dr. Ra­­covitză, Dr. Vrânceanu, M. Carp deputat, Sblt. I. Brătescu, D-na Dr. Anette Ta­­ranu, D-na Climescu, D-ra Valeanu, D ra Coca Stamatiu, D-1 A. Răşeanu, D-1 G. Botez directorul Creditului Urban, D-1 Haliţa, etc. Artiştii cărora li s’au cumpărat ope­rele sunt D-nii A. Grigorovici, Cosmo­­viei, Crudu, Burghele, Hette, Onofrei, Balţatu, Băeşu, etc. Pentru mâine se vor mai aşeza noui tablouri. OBSERVATORUL ASTRONOMIC şi METEOROLOGIC din Iaşi BULETIN SEPT AM AN AU Temperatura medie, aproape staţio­nară şi vecină de +10 m, a avut o u­­şo­ară scoborire la sfârşitul săptămânii. Temperatura maximă: -fl9®,3 Mercuri 14 h 15 m. Temperatura minimă : -fi®,6 Mărfi 4 h 15 m. Presiunea atmosferei staţionară şi ve­cină de 740 mm. Umazeala relativă medie In creştere. Iuţeala maximă a vântului: 14 km. pe oră. Duminică 16 h. 30 m.

Next