Mişcarea, aprilie 1915 (Anul 7, nr. 70-94)
1915-04-01 / nr. 70
ANUL Vi. Mo. 70 A B © W. A M E M T IC in ţară pe un an . . . Sn streinătate pe un an . ‘"taina preoţi şi învăţători i «aii se fac© o reducere de 50°/« Redsetia ®î AdlMalaaSsâratS» 7 AŞI, PIAŢA UNTREI, Ne. R. Sm 1*( aiul d«fe*.ltd Nat«H»î-Liberal Un nnmftr 5 BANI MERCUEI 1 APRILIE 1.915 igg| »i A H ■ ■■■ litara ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON 4 »***»»«1*1 w*** Linia pe pagina 0 Linia la pagina III Linia pe paginM IV Mo. 2! s ie»'«SO b m i.» 80B DIRECTIUNEA UNUI COMITE! »«ailtttît 4o eS*Aal aatienet-iitiarel Un immăr 5 BANI In faza de pregatire Atacul împotriva Dardanelştilor este unul din gesturile mari ale actualului răsboi, pentru că de reuşita acestui atac e legat, în bună parte, desnodămîntul conflictului european. Totuşi, după acţiunea desfigurată pănă acum şi după condiţiunile în car® se dă atacul împotriva Dardaneleîor, ne găsim departe de rezolvirta acestui mare aet războinic. Ist-fel în pnvînţa atacului Dardaneleîor s’a abţinut în teorie un prim rezultat: aliaţii nu pot stăpîni strîmtoriîe fără ajutorul unei puternice armat® de uscat. S’a crezut pentru un moment că această armată ar putea să fie armata grecească și într’un alt moment că ar putea să fie armata bulgară. Telegramele care au adus însă aceste svonuri au rămas între acele sute de telegrame fără temeiu d® fapt—cu care războiul ne-a deprins pănă la saturaţi®. Problema rămînînd în picioare întreagă pentru aliaţi, s’a recurs la detaşament® din trupele anglo-franceze, care vor fi debarcate pe ţărmul canalului stricătorii, fie pe malul asiatic (după ca se va ocupa Smirna), fie pe ţărmul european (în peninsula Galipoli). Până atunci telegraméi® ne-au adus veşti, cel puţin bizara: cîte trupe au fost aduse, ce itinerariu au urmat, ce itinerariu vor urma în viitor—ca şi cum aliaţii îşi permit luxul de a călca cea mai elementară dintre regulele strategice: surprinderea adversarului. Fireşte că aceste telegrame au înţelesul şi rostul lor ; ele nu sunt însă atît de simple cum s’ar părea d® la cea dintăi ochire. Altfel ele n’ar fi decît o repetare mediteraniană a faimoasei ofensive austrogermane în Serbia, anunţată cu multe amănunte după retragerea generalului Potiorek. O armată anglo-franceză va colabora la acţiunea flotei. Acest lucru pare evident. In acelaş timp se anunţă şi unele pregătiri ruseşti în regiunea Odesei făcute tot în scopul unei debarcări pe pământul turcesc. Ceia ce putem afirma până acum asupra acestei acţiuni de la nord nu ne este sugerat decât de un singur fapt precis: flota rusă se află de câtva timp într’o activitate destul de vie, pentru a ne permite să credem că urmăreşte mai mult decât o simplă manevră. Raidul escadrei ruse până la intrarea Bosforului nu a fost un simplu gest temerar şi n’a urmărit doar să forţeze Bosforul. După cât ne anunţă o ultimă telegramă, acest raid a avut drept scop să mineze intrarea nordică a Mării de Marmara, astfel încât flota turcă s’ar afla blocată în Marea Neagră. In acest caz o luptă navală decisivă între cele două flote, este aproape inevitabilă și de rezultatul ei va depinde și colaborarea pe care trupele de uscat ar putea să o aducă la cucerirea strâmtorilor. Prin urmare deocamdată nici un eveniment important nu s’a produs care să pună capăt fazei de pregătiri în acţiunea contra Dardanelelor. După ce intrarea în acţiune a vreunuia dintre statele învecinate de teatrul războiului din sud a fost pentru moment eliminată, după ce debarcarea în vecinătatea strâmtorilor a unor trupe franco-engleze a fost amânată şi după ce o acţiune pe uscat a Rusiei nu a putut ieşi încă din faza simplei eventualităţi, atacul împotriva Dardanelelor se află astăzi abia în acelaş stadiu în care se afla în primul moment, cu o experienţă preţioasă însă câştigată pentru viitorul acţiunei aliaţilor. Viaţa printre mine Statul-major al ţărilor care se luptă, cu regularitate. In fiecare ei, emite comunicate sobre şi grave; se văd localităţile, numărul morţilor, runiţilor, prizonierilor şi prada de războiu. Dar îndărătul acestei lapidare comunicate bănuim un enorm dezastru cu amănunte, care sunt trecute cu vinerea de conducătorii uriaşelor lupte. Scrisori de la luptători furişate prin ţările mutre dezvălesc viaţa reală, măruntă şi adevărată, din tranşee şi din pivniţile oraşelor în ruină. In Franţa, în bătăliile purtate la depărtare de citeva sute de metri, —de unde avem date mai sigure,—s’au petrecut groaznice fapte, ca într’un război, fără cruţare. —Oraşe asupra cărora au fost aruncate ghiulele, in răstimpuri, şi de Germani şi de Francezi, n'au astăzi nici o clădire intactă. Un acoperiş răsturnat, un zid crăpat ameninţind să se prăvale, tot mobilierul odăilor elegante irosit in stradă. Lucruri cu jertfe cumpărate şi frumos rînduite în case, sau dăruite de părinţi, lucruri de care atîtea amintiri îl pot lega pe un om sunt sfărînate de blocuri de piatră năruite, haine de femei, păpuşi, saltare cu scrisori sfărîmate, şi scrisorile împrăştiate pe drum, stropite de noroi—toate acestea sub o necontenită ploae de foc. Sub un părete se vede un cadavru; picioarele nu mai sunt prinse de ruine—e un bătrîn, un bolnav poate, care n’a putut fugi. Grădiniţi de flori, cu straturi, cu trandafiri, cu globuri de sticlă—devastate. Pe garduri şi pe muchea zidurilor se primbla mite sălbătăcite. Şi din mormanele de ruine se ridică fum greu care se întinde paste oraşul distrus, ca o negură pe ape, dimineaţa. In pivniţele oraşului stau soldaţi sau ofiţeri. In pămint sunt săpate odăi : sofragerie, odae de dormit, cabină pentru telefonist. Pe păreţi atîrnă tablouri, salvate dintre ruine,unele intacte, altele bobotite de căldură. Masa se serveşte cu tacîmuri de argint. Sínt pahare de cristal. Şi în timpul luptelor de la suprafaţă, bucătarul liniştit frige un curcan sau mestecă o ciulama. La masă ofiţerii se înseninează, ciocnind un pahar de vin, cîntă , şi veselia înfrăţeşte sufletele. Din cînd în cînd numai, cînd vreun soldat deschide uşa pivniţei, se aud în depărtare bubuiturile. Noaptea tîrziu cînd fiecare se odihneşte pe un pat comod, cînd chiar răzleţele bubuituri încetează, de-acolo, de sub pămînt, pornesc gînduri de înfrăţire viitoare între oameni, între aceşti oameni care astăzi se ucid intre dînşii, iar mîni se vor saluta prieteneşte pe străzile Parisului sau ale Berlinului. . Astăzi s’a făcut la Adiţia financiară, în prezenţa comisiunei compusă din delegatul prefectures de judeţ, Ad-torul financiar şi delegatul Primăriei, închiderea *criptelor anului financiar. S’a relevat că în cursul anului expirat, încaserile au atins cota de 88 la sută faţă de cota de 86 la sută din anul trecut. Pentru împrejurările actuale, aceste în ■ casări constitue un merit vădit pentru d. Gh. Pompilian, energicul Administrator al județului nostru. EDILITARE împrejurările actuale au aprins dorinţa de cîştig, a tuturor speculatorilor. Zilnic vedem cum speculatorii de cereale, de vite, zahar etc. sporesc preţurile. Este evident că unele articole lipsesc, şi altele fiind că le importau mai cu greu, trebuesc să fie mai scumpe, dar nu atât, cât speculatorii doresc şi năzuesc a impune. Faţă de aceasta stare de lucruri administraţia comunală este în necontenită luptă cu toţi aceşti speculatori. Până mai ieri era la ordinea zilei chestia pâinei, cu tratativele cu morarii, cu trimeterea acestora la Parchet, pentru a ajunge ca astăzi să avem pâinea cu 30 şi 35 bani, nu ca în alte localităţi cu 40 bani kgr. Carnea a fost ieftină, 60 şi 80 bani kgr, cum n’a mai fost de mai bine de 10 ani. Acum angrosiştii din abator se mişcă şi cer ridicarea preţului. Deocamdată administraţia a luat măsuri severe în contra lor, trimeţindu-i în judecată şi expulzându-i din abator pe acei cari au sporit preţul fără o prealabilă învoire. Tot astfel cu zaharul. Se simte o lipsă de zahar, şi după toate calculele făcute, producţia fabricelor va fi mult mai mică ca în anii trecuţi. Aceasta a determinat pe speculatori a ridica preţurile. Administraţia comunală a intervenit impunând să respecte preţurile fixate anterior, luind în acelaş timp măsuri de aprovizionare cu zahar. Comuna a intrat în tratative cu acei care mai au zahar pentru a-l cumpără, solicitând de la minister şi Încuviinţarea de a importa zahar. Administraţia comunală depune sforţări mari pentru a împiedica scumpirea traiului, cum se poate vedea din măsurile ce zilnic ie ia. Asupra acestor chestii, Insă vom mai reveni. —*8 Situaţia îi partitei conservator Incidentele din Craiova au avut o repercusiune la T. Măgurele. Cu prilejul constituirea comitatului executiv al jud. Teleorman, şeful conservator s-a dus în acest oraş pentru a face o declaraţie relativă la evenimente. D. Marghiloman a ales T. Măgurele fiind că, a declarat d-sa, „acest colţ al ţării, unde totdeauna ideea conservatoare a înflorit graţie disciplinei şi unităţii“ i s-a părut indicat „ca să afirme deplicta sa încredere în forţa şi unitatea partidului conservator“. Nu vom Insista—dacă Teleormanul a fostul leagănul sau este încă citadela ideii conservatoare; sperăm că acest al douilea fief electoral al d-lui Marghiloman va avea o soartă mai fericită decât Jud. Buzeu, unde organizaţia conservatoare s’a cam prăbuşit. Dar important în declaraţia d-lui Marghiloman esta cauza cărei îi atribuie d-sa prosperitatea ideii conservatoare. Această cauză, d.Marghiloman o vede în disciplină. Din această declaraţia putem conchide că disciplinaa dispărut acum din partidul conservator. Adaogăm, că importanţa personalităţii politice care se afirmă ca un factor Independent în rîndurile conservatoare explică nu destul, nu spunem alarma, dar preocupările d-lui Marghiloman. Din partea noastră, relevăm acesta incidente, „mici mizerii ale vieţii noastre interne“, cum aşa de bine a spus d. Marghiloman, şi ne asociem la dorinţele înţelepte şi patriotice exprimate de şeful conservator—ca partidul conservator să găsească în unirea partizanilor săi autoritatea cerută pentru a aduce în ceasul realizărilor unanimitatea naţională în acţiunea Statului. Cuvintele dlui Marghiloman denotă la d-sa o înaltă gîndire patriotică, care va fi unanim aprobată. Cetiți pag. îia: Ultima oră telefonica PĂRERI ŞI FAPTE Armata şi educaţia socială Trăim la epoca militarismului, sau, cel puţin, sub imperiul mlitarismului. Armata este astăzi, mai mult decât oricând, scutul de apărare a naţiunilor şi chiar unica chezăşie a existenţei statelor. Spre armată se îndreaptă toate preocupările, pentru armată se fac toate sacrificiile, pentru că în armată găsim suprema nădejde şi siguranţa salvgardarei intereselor naţionale. Problema vastă a organizării militare a statelor se prezintă sub aspectele cele mai variate, dar, pe deasupra tuturor preocupărilor de strictă organizare, de inovaţii teehnice şi de mânuire uşoară a masselor imense ce formează armatele de astăzi, pretutindeni predomină un interes, strein teehnicei pur militare, dar care egalează aproape acest interes , este interesul educaţiunei sociale ce nu trebue să lipsească din organizarea unei armate moderne. Armata, alături de arsenalul forţelor naţionale organizate, trebue să fie şi o instituţie de educaţie socială şi de disciplinare a voinţelor. Aceste reflecţii ne sunt sugerate de amănuntele împărtăşite ori de un colaborator al nostru, asupra celor ce a constatat la un regiment de infanterie din Botoşani, unde un comandant ca d-l Colonel Petala — o veche şi simpatică cunoştinţă a eşenilor — a pus în aplicare cu succes acest mare principiu al militarismului ca instrument de educaţie sufletească şi socială. Este un exemplu frumos, — un exemplu care ar putea fi urmat pe o scară mai întinsă, spre imensul folos şi al oştirei şi al însăşi organizaţiei noastre de stat. -------------■ ■ ,«ia a»» ■— -------- Informaţii a D. C. Bădulescu, prefectul judeţului Fălciu, a fost anunţat astăzi că A. S. R Principele Carol va sosi Duminica viitoare în Huşi, spre a asista la depunerea jurământului cercetaşilor din cohortă „ Dimitrie Cantemir“. „ Astăzi va fi dat publicităţii tabloul preţurilor maximale ale alimentelor, întocmit de d. ministru Al. G. Radovici. Ştirea publicată că Banca naţională va retrage din circulaţie biletele sale de 5 let, nu corespunde adevărului. Informindu-ne la Direcţiunea acestei instituţiuni, ni s’a comunicat că limitele de 5 lei vor continua să circule şi în viitor, ca şi pănă acum. n La 10 Aprilie expiră termenul moral griului acordat pentru străinătate. ■ Ministerul da domenii, în dorinţa de a constata rezultatale date da încrucişarea rasei persefon cu iepele de muncă din ţara noastră, a hotărât ca în ziua de 12 Aprilie să se facă la Roman o expoziţia cu produşii acestei încrucişări. Expoziţia, care e cea dintâi în ţara noastră, e organizată de d. S. Piepteanu. Gospodarilor ai căror cai sa vor dovedi ca fiind In bune condiţiuni, li sa vor da premii în bani, oferite de stat şi de judeţ. H D-1 G. G. Mârzescu, primarul oraşului, cu acceleratul de aseară a plecat în Capitală. „ Pe ziua de ieri s’a declarat un început de variolă printre copiii din oraşul nostru. Până acum sunt patru cazuri declarate. „ S’a constatat că apele Prutului conţin microbul febrei tifoide şi un vibrion mult asemănător celui de holeră. Rapoartele medicilor militari ruşi constată de asemenea apariţia microbului holerei în apele Prutului. Faţă de acest pericol, direcţia generală a serviciului sanitar a luat riguroase măsuri sanitare pentru populaţia din comunele din vecinătatea Prutului. S’au făcut publicaţii şi s’a pus în vedere tuturor agenţilor sanitari şi jandarmilor pentru a înştiinţa populaţia din comunele de pe malul Prutului să nu bea apa decât fiartă. S’a dispus de asemenea a se face analiza apei în mai multe puncte pentru a se vedea în ce măsură este infectată. Direcţiunea vămilor din ministerul de finanţe, face cunoscut că s’a prohibit la export: hârtia, articole de birou, colorile simple şi măzărichea. B M. S. Regele a semnat decretul prin care d. colonel Artur Văitoianu, comandantul brigăzei 11 de infanterie, a fost avansat la gradul de general de brigadă. D. D. Popa, impiegat auxiliar, la percepţia circ. I, din Iaşi, a fost mutat la circ. II din Iaşi, la locul d-lui I. Th. Dumea transferat la circ. I. D. Al. D. Gheorghiu, agent iscal la percepţia Cucuteni Iaşi, a fost numit impiegat auxiliar cl. II în serviciul exterior al finanţelor, detaşat la percepţia circ. Piatra Neamţ, în locul d-lui Ion Mihuţă, demisionat. „ Ministerul şcoalelor a făcut cunoscut tuturor membrilor corpului didactic cari cer transferări că pe viitor trebue să prezinte ministerului odată cu cererile de transferare şi un certificat doveditor, liberat din partea comunei unde cer să fie transferaţi, că au familia în acea localitate. ■ Extraordinarul program care rulează astăzi la Teatrul Cinema Modern cuprinde o fioroasă înscenare dramatică în trei părţi excepţional de mari, Intitulată : Sanda şerpilor roşi. Urmează apoi : Mâinele împreunate, sentimentală dramă într’un act; Lăsaţi bucătăresele în pace, comedie excepţional de humoristică, şi ultimele noutăţi din răsboiul european. Peste program: In antractele de cinematograf la spectacolul seral va debuta celebrul transformist Lampo care va juca „Lampo la Rendez-Vous*, piesă cu toate 6 roluri interpretate de singur Lampo. Este uimitoare transformarea acestui artist fenomenal. ■ Şcolare. — Ministerul Cultelor şi Instrucţiunei publice a aprobat ca d. Gh. I. Georgescu să funcţioneze în învăţământ ca învăţător la Goeşti, până în ziua de 2 Septembrie. — D-l Gh. I. Popa a fost numit pe ziua de 1 Aprilie ca învăţător suplinitor la şcoala primară din Leţcani. — Consfătuirea obişnuită a revizorilor şcolari din circumscripţia I, va avea loc în ziua de 4 Aprilie la Roman în Cancelaria revizoratului. Teatrul Naţional. Turneul comp. dramatice Mărioara Voiculescu şi Bulandra; Strabătă 18 Aprilie Idealul piesă In 4 acte de Oscar Wilde; Duminică 19 a. c. Luminătorii, piesă In 3 acte de H. Bataille; Luni 20 a. c. Berg,op-zoom, comedie In 4 acte de Sacha Guitty. Marţi 21 c. Frumoasa aventură, comedie In 3 acte de d-nii R. de Flers şi AG. de Caillavet. Duminecă 19 c. Mateneu la ora 2 p. m. Moartea Civilă, drama î® 4 acte de Paulo Giagenetti. La Expoziţia de pictură, sculptură şi artă decorativă de la Şcoala de lelle- Arte e un adevărat pelerinaj. Amatorii se grăbesc a-şi pune cărţile de vizită pe tablourile care le plac şi vor să le posede. Au reţinut tablouri până acum D-nii Gr. Iamandi, Colonel Greceanu, I. Borcea prof. univ., Dr. Nimereanu, Dr. Racovitză, Dr. Vrânceanu, M. Carp deputat, Sblt. I. Brătescu, D-na Dr. Anette Taranu, D-na Climescu, D-ra Valeanu, D ra Coca Stamatiu, D-1 A. Răşeanu, D-1 G. Botez directorul Creditului Urban, D-1 Haliţa, etc. Artiştii cărora li s’au cumpărat operele sunt D-nii A. Grigorovici, Cosmoviei, Crudu, Burghele, Hette, Onofrei, Balţatu, Băeşu, etc. Pentru mâine se vor mai aşeza noui tablouri. OBSERVATORUL ASTRONOMIC şi METEOROLOGIC din Iaşi BULETIN SEPT AM AN AU Temperatura medie, aproape staţionară şi vecină de +10 m, a avut o uşoară scoborire la sfârşitul săptămânii. Temperatura maximă: -fl9®,3 Mercuri 14 h 15 m. Temperatura minimă : -fi®,6 Mărfi 4 h 15 m. Presiunea atmosferei staţionară şi vecină de 740 mm. Umazeala relativă medie In creştere. Iuţeala maximă a vântului: 14 km. pe oră. Duminică 16 h. 30 m.