Mişcarea, iulie 1915 (Anul 7, nr. 142-167)
1915-07-01 / nr. 142
INUL Vil. No. 142 AMOR 15 ® T “ ară pe ursan . . • 2i 1« străinătate pe un Sîî • * snîru preoţi şi învăţători rodi a® face o reducere de 80°, Si «da«îţia %« Administraţi» -AŞI, PIAŢA DNIKEI, No. 8. « S«H»lalelaî»*hd NssPoasli.îbettii U?i mim&r 5 BANI ZIAR NATIONAL MERCUR!1 IULIE 1915 îBERAL. CODITIAN TELEFON No. 2! AxxmneSuri «©m»»'©!#!® Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pa pagina IY £ !m 8£©b, •m i». SUB DIIIECTIUNEA DNUÎ COMITE1 intituit as cia&sî iat’.»SEÎ-!Ik*r»! Un număr 5 RAM Vorbe, Vorbe . Un singur adevăr a fost mărturiit la întrunirea ţinută alaltăieri dentră multele şi variatele asociaţiuni raţionale. In elanul seu patriotic dl. Delarancea, vorbind în stil... sacadat, a spus verde că „Acţiunea Naţională“ şi celelalte ligi, mai mult sau mai puin naţionale, nu fac de cît.. vorbe, vorbe, vorbe!... Constatarea maestrului de altădată e perfect exactă. De alta de cît „vorbe“ putem reţine de la aceste întruniri, în care oratorii, cu istoria ţării în mînă, cu tot entusiasmul necesar, şi cu cele mai grave incriminări la adresa acelora cari nu se afirmi mijlocul lor—ci aiurea, la un fet mult mai greu — înşiră aceste vorbe în glasuri stridente, enervate și enervante?.. Totuşi întrunirea dintr’un punct de vei interesantă de cît cele „Acţiunea Naţională numit numai cu diferitele fire pe care le-a inventat ca adune în jurul ei, dar ceva mai mult, a căutat să aducă delegaţiuni din provincie. Şi atunci «Acţiunea Naţonală» a apelat la bine-voitorul conc al celor doi membrii fruntaşi, au , şefi» ai d-lui Delavrancea, cari nu s’au dat îndărăt de la nici un sacrificiu, —pentru isbînda marei cauze, fireşte... , laf N. Filipescu şi T. lonescu au invitat la întrunirea de alaltăieri şi pe cetăţeni din provincie—pe amicii lor politici. Din timp am văzut prin «Evenimentul» că clubul d-lui D. Greceanu a trim o delegaţiunte pentru această întrnire. Organizaţiunile patice ale d-lor N. Filipescu şi Thescu au fost puse astfel în mişcar pentru ca sala «Dacia» să fie mai populată. Trebuia, macar pentru spect, un alt public ca acei de cunăzi din «Arenele Romane»... Unul dintre oratorii, strigat alaltăieri, în faţa acestui oblic, că guvernul trebuie spânzuri!... Era desigur glasul cel mai ehement dar şi cel mai adevărat: Toată acţiunea aceaia de vorbe, în jurul idealului naţioal, ascunde o veche politică internă ale unor cunoscuţi politiciani frunta. «Acţiunea Naţională» e o simplă impanie de răsturnare a guvernului~ aşa cum a conceput-o d-1 miile ! Ori cât de sincere vor fi fost unele glasuri cari vibrând faţa publicului invocau realizare unui vis măreţ, scump şi sfânt întrtrei românimi de pretutindeni, ele iau putut masca, — repetăm, cu tt fondul sincerităţii lor — acţiunea, politică a acelora cari, în numele idealului naţional, nu fac decât plitică ininternă pentru răsturnarea ghemului. Aceasta explică delegaţivele politice din provincie şi în acel timp acea predominare a vorbelor pe care le-a relevat, amărât, însuşi d. Delavrancea. Această beţie de vorbe n’ai putut îmbăta pe nimeni, — nici chip pe cei cari au patronat întrunirea de la «Dacia», alaltăieri, fost mai “ acum: Handii» .® Poveţei bârfei. „Adevărul“, ziarul tuturor intrigilor nedemne, a devenit dintr’odată pur şi cast, fiind altarul pe care patrioţii ţării aruncă jertfă de roade şi flori retorice. Iar „Epoca“ — ziarul unui turbulent luptător de arenă, care îşi alungă plictisul In Incăerări cu spada şl cu boxul— s’a transformat într’un biurou diplomatic şi strategic, unde se întrec chibzuinţă şi unicul patriotism. D. Octavian Goga este scutierul d lui N. Filipescu , scutierul armelor sale politice. In „Epoca“ apar versurile şi articolele politice ale d-lui Octavian Goga. Astăzi d-sa este şi mai aprig, In două coloane de proză. Nu povăţueşte şi ne aruncă bârfeii. Ii atacă pe toţi aceia care nu privesc cu ochi buni mişcările de stradă ale Ardelenilor pentru imediata intrare in războiu a României împotriva Austro-Germaniei. Se supără când i se recomandă calmul. Ardelenii văd în conflictul actual un singur duşman al omenirei şi civilizaţiei . Ungurul, şi desigur dureri uriaşe pe care le respectăm, au determinat această atitudine. Dar războiul, ca o soluţie a conflictelor multiple de interese şi aspiraţii, este complex şi grozav. Războiul nu-i joc de rime. Acum când e vorba de viaţa sau moartea statelor, nu trebue să dăm în zare, pe masa de cafenea, existenţa ţării noastre. Impulsivii au fost după hotărârea cea mare. Contestăm însă oamenilor zvăpăiaţi dreptul de a indica hotărâri, care va cere jertfa sângelui tuturora. Şi regretăm mai ales că purtătorii de dureri naţionale sporesc cortegiul oamenilor mici, cortegiul vânătorilor de putere guvernamentală şi de situaţii politice. Sufletele cele mai curate, în care vorbeşte uneori durerea fizică, naţională, şi nu recea judecată,sunt mult vinovate când sprijină, cu larg patriotism, ambiţiile de şefie de partid şi preşidenţiile de consilii. fiotomasohee complectă. Noi, de altfel ca şi toată lumea, am suspectat de la început intenţiunile acelor ce au inventat aşa zisa „Acţiune Naţionala“. Intr’adevăr, i s’a dat acestei asociaţiuni oarecare înfăţişare eterogenă în ceia ce pnveşte elementele ce o alcătuiau, pentru a masca scopul adevarat pe care-l urmăreau iniţatorii. De fapt asociaţia înjghebată sub egida falsă a idealului naţional nu era decât un mod de a stabili trăsătura de unire între cei doui antagonişti politici, d-nii Take Ionescu şi Nicu Filipescu. Apoi odată stabilită această legătură, să se înceapă campania pentru alcătuirea unui guvern naţional, dacă nu va fi chip de obţinut chiar răsturnarea actualului guvern. In ceea ce priveşte primul scop, faptele ne-au făcut dovada că nu ne-am înşelat: d-nui Take Ionescu şi Nicu Filipescu apărînd la braţ in întrunirile publice şi in urmă declarând colaborarea celor două fracţiuni conservatoare, fiind intre ele comunitate de vederi în ceia ce priveşte îndrumarea politicei noastre externe. Cit despre intenţiile pentru alcătuirea unui guvern naţional, adversarii noştri le contestau cu îndîrjire. Dar iată că la întrunirea de Duminică a „Acţiunei Naţionale“ primul orator a divulgat scopul asociaţiei prin declaraţia categorică „vreun guvern naţional“. Şi acum când scopul a fost complect divulgat, socotim de prisos să mai insistăm asupra imensului gol pe care opinia publică îl face în jurul aşa zisei „Acţiuni Naţionale“. EXPORTUL ! Cu începere de ieri, tiportul cerealelor şi a altor diferite mărfuri a fost reluat. Chestiunea aceasta a fost resolvată în consiliu de miniştri printr’un regulament amănunţit care a apărut în «Monitorul Ofi Icial». In ceia ce priveşte cerealele, portul se va face până la staţiunele de frontieră stabilite, şi anume până la : Vârciorova, Acuga, Cimpulung, Niţoiaşi, Oneşti, Dărmăneşti, Palanca Piatra-Neamţ, Fălticeni, Bucecea, Dorohoi, Vereşti şi Burdujini. Cele mai multe din aceste staţiuni sunt în părţile Moldovei, ceea ce denotă că această parte a ţării are, pentru export,un stoc mai mare de cereale. Direcţiunea genrală a C. F. R. printr’o circulară trimisă tuturor staţiunilor din ţară indică normele pe baza cărora a reînceput exportul. Serviciul mişcării ceferiste a fixat modalitatea distribuirei vagoanelor destinate exportului, în următoarea repartiţie : Se vor da câte 11 vagoane pentru agricultori, morari şi sindicate agricole pentru raionul inspecţiei I-a şi a 11 a de mişcare ; 40 vagoane pentru inspecţia 111-a, 4o vagoane pentru inspecţia IV-a şi câte 16 vagoane pentru inspecţiile V şi VI. Distribuirea vagoanelor destinate exportului s’a făcut intro măsură cumpănită ca astfel si se satisfacă toate nevoile şi toate categoriile. In afară de ordinea stabilită, se pot face noui înscrieri, pe baza condiţinilor prevăzute în regulamentul special al exportului. BIBLII UNIVES Pe şlepul „Octavia“ încărcat cu 20 de vagoane de benzină s’a produs explozia anunţată, a cărei detunătură era firesc de altfel să provoace panică în rîndurile populaţiei din Cerna-Vodă. In urma exploziei de pe şlepul „Octavia“ flăcările s’au întins asupra şlepului «Maria» încărcat cu 32 vagoane petrol, care a făcut explozie. Şlepul «Octavia» s’a scufundat. In ce priveşte cauzele cari au provocat explozia de pe şlepul «Octavia», ele sunt atribuite neglijenţei căpitanului şlepului „Octavia“ care a voit să aprindă o lampă, fără a fi luat întăi prenauţiunile necesare la care il obligau încărcătura celor 20 vagoane de benzină. Cât despre afirmaţia că un aeroplan ar fi trecut deasupra portului Cernavoda şi care a fi coincidat cu explozia de pe şlepul „Octavia“, nici o comunicare nu s-a făcut in privinţa aceasta autorităţilor superioare de la București. Ancheta, începută încă de Duminică seara, continuă. NOTE Fuziunea între filipescani şi tachişti a fost anunţată şi la „Dacia“ de către maestrul Delavrancea care a vorbit de „şefii noştri“ adică de dnii N. Filipescu şi T. Ionescu.• Maestrul Delavrancea care, după ziarele „Acţiunei Naţionale“ a fost „bine“ la „Dacia“ a fost şi mai... bine după întrunire * Multiplele „acţiuni naţionale“ cari s’au adunat alaltăieri la Bucureşti au primit o singură firmă,—deşi încă n’au fuzionat, întrunirea de alaltăieri a fost botezată „întrunire naţionalistă“. Numai de n’ar protesta „ Unirea“ d-lui Cuza...* De ce apare „Evenimentul“ în două ediţii ? Ca să desmintă seara ceea ce a afirmat dimineaţa...* Dl. T. Berea se munceşte prin „Munca homânească“ ca în polemica iscată pe chestia zahărului să fie absolut imparţial. Această imparţialitate întrece până şi pe aceea a saharisitului Cuza. * Cea mai nouă explozie din capul d-lui Miile e aceea de la... Cernavoda. Noroc că în acelaș cap nu se resimte și criza de apă... Explozia lui Miile! — Cazul de la Cernavoda după comunicarea oficială — Groaznica explozia de la Cerna Vodă a fost încă un prilej pentru gazetele dini Miile ca să exploadeza şi ele o serie de ştiri fantastice tendenţioase, bndate în jurul politicei diplomatice pe care o face biroul comercial din str. Sărindar. Ivi locul unui accident fatal d. Miile vedti o mînă criminală, iar ca simplu „amănunt senzaţional" , sa coboară din sferele imaginaţiei sale febrile un „aeroplan străin" care în momentul dezastrului sbura „deasupra Cernavodei“. La aceste amănunte date de ziarul d lui Miile într’un scop care poate fi aflat din însăși lectura reportajului, confratele nostru „Viitorul“ publică următoarea comunicare oficială : Din cele publicate1 este exact numai faptul în sine al producerei exploziei. ' In adevăr Duminică seara o groaznică explozie s’a produs în portul Cerna Vodă în înprejurările următoare : Razboiul Daily Telegraph, anunţând că 400.000 de soldaţi germani au fost transportaţi acum de curând de pe frontul rusesc pe frontul francez, o notă oficioasă germană asigură că nici o companie n’a fost transferată din orient spre occident. Funcţiunea de ajutor al ministerului de războiu a fost oferită d-lui Guchov, fost preşedinte al Dumei. Le Temps examinează cauza scumpetei, care se accentuiază in Rusia, şi o atribue preţurilor maxime regionale, care au fost stabilite de cătră autorităţi. In urma acestei măsuri, producătorii îşi trimit mărfurile în ţinuturi, mai obţin preţurile cele mai ridicate. O a doua cauză rezidă în lipsa de mijloace de transport.* Noul ministru de interne rus, d. Şterbatov, ar avea intenţia să arate mai multă condiscenţă faţă de Dumă, ţinând samă de dorinţele ei într’o măsură largă. * Autorul atentatului împotriva lui Morgan, anume Holt, s-a sinucis în închisoare. El a săvârşit atentatul împotriva lui Morgan, pentru că acesta e organizatorul exportării muniţiilor. Fabricanţii americani de muniţii sunt neliniştiţi; ei se tem ca exemplul să nu devină contagios. Morgan e în afară de primejdie. * Se anunţă din Tzvilau că taponerii au ridicat interzicerea, care oprea cetăţenilor germani şi austro-ungari libera dispunere de bunurile lor din acest oraş. Toate ziarele din Viena şi Berlin anunţă că generalul Gourand, comandantul forţelor franceze de la Dardanele, a fost rănit de o aşchie de obuz. * In Le Temps, generalul Lacroix, examinând acțiunea armatei Eronprințului, spune că ea are scopul să fae linia ferată Verdun-Châons între Islettes și St. Memhoulde. a * Asociația Lucrătorilor din Statele Unite a convocat pentru 7 Iulie, o întrunire la Filadelfia pentru a statua asupra interzicerii exportării de muniţii cerută de o treime a membrilor. Din Atena se anunţă că 7 submarine nouă germane s’au îndreptat spre Dardanile.* Suedia și Romînia ! Ca titlu de curiozitate cităm articolele scrise de cîteva ziare suedeze cetini o înțelegere romîno suedeză. Cetini pag. II-a: Ultima ora telefonica Informaţii la APA.Lucrările pentru restaurarea conductei de la Timişeşti continuă cu o deosebită activitate. Ieri şi alaltăieri, deşi serbătoare, numeroasa echipă de lucrători şi-a continuat lucrarea, sub supravegherea d-lor ingineri cari conduc lucrările de restaurare. D-1 M. Tomida se află la faţa locului unde asistă la reparaţiunele ce se fac. După cum s’a anunţat apa de Timişeşti va fi pusă în circulaţie Duminica viitoare. Simultan cu acestea, d-nii C. Toma şi O. Racoviţă au luat întinse măsuri ca apa de la Ciric să fîe distribuită în stare de perfectă higienă. La Ciric se instalează trei pompe cari înlesnesc scoaterea apei, deasemenea fântânele au fost amenajate şi s’a curăţit terenul din jurul lor. Sacalele primăriei continuă a distribui apa prin oraş în mod gratuit, iar sacagiii vând două cote de apă cu 5 bani. Senatul universitar unit cu consiliul facultăţii de medicină a fost convocat astăzi la ora 5, pentru a se pronunţa asupra rezultatului concursului de agregaţi pentru catedra de medicină operatorie, vacantă la facultatea de medicină din Iaşi. Alaltăieri s-a efectuat alegerea decanului şi a membrilor consiliului de disciplină a baroului din Iaşi. Au fost aleşi: D-l Ath. Gheorghiu decan, iar membri în consiliul de disciplină D-nii Xenofon Eraclide, A. Gh. Dabija, Gr. Sursu, D. Dimitrih, M. Mavrodin şi P. Pogonat. Organizaţiile socialiste din Serbia, Bulgaria şi Grecia, în acord cu cea de la noi, a hotărât să fie o conferinţă interbalcanică ce va avea loc la Bucureşti. Se vor discuta mijloacele pentru propagarea ideiei federaţiei balcanice, precum şi alte chestiuni. Se va ţine şi un meeting la D . C. G. Vasiliu, portărel, vizitând biserica de la Ciurea, a inscris în condica bisericei următoarea comemorare: „Astăzi 24 iunie 1915 având de executat un titlu judecătoresc în comună, am vizitat şi biserica Ciurea, admirând mult atât frumuseţea interiorului şi exteriorul acestui locaş, cât şi serviciul divin oficial, fiind sărbătoarea Sânzienilor“. ■ De mâine începe vacanţa judiciară la curţi şi tribunale. a Confratele nostru d. St. Antim a pus sub tipar şi va face să apară In curând o lucrare Intitulată «Concepţia economică a dreptului». ® Duminică s’a făcut aleger consiliului de disciplină a avocaţilor din Vaslui. In unanimitate s’a reales vechiul consiliu compus din d-nii: V. P. Sasu deputat, preşedinte ; M. Nicoleanu şi Ed. Motăş, membri. Pe ziua de 1 Iulie ofiţerilor din regimentul 13 Ştefan cel mare, li s’au acordat concedii de câte 15 zile in două serii. „ Astăzi dimineaţă în localul Prefecture de judeţ a avut loc o licitaţie pentru construirea unui local al plăşei Podul Iloaei. S’a adjudecat asupra d-lui B. Schwartz. S* Dl. Ştefan C. Ghiorghiade, avocat, a trecut ori ultimul examen de licenţă în Litere magna cum laude specialitatea Istoriei şi Geografiei, având următorul subiect: „Factorii cari determină clima unui loc, şi deosebirele fundamentale dintre Evul mediu şi cel modern“. Juriul a felicitat pe candidat. 53 Clinica chirurgicală de sub conducerea d-lui prof. dr. Jianu se va închide pe ziua de 1 August, pe timp de două luni. Deasemenea şi secţia chirurgicală a d lui dr. Anghel se va închide pe ziua 15 August. Sergentul din punctul Colceag a arestat pe soldatul dezertor Coţofană Gh.