Mişcarea, iulie 1915 (Anul 7, nr. 142-167)

1915-07-01 / nr. 142

INUL Vil. No. 142 AMOR 15 ® T “­ ­ară pe urs­an . . • 2i­ 1« străinătate pe un Sîî • * snîru preoţi şi învăţători ro­di a® face o reducere de 80°­, Si «da«îţia %« Administraţi» -AŞI, PIAŢA DNIKEI, No. 8. « S«H»lal­elaî»*hd NssPoasl­i.îbettii U?i mim&r 5 BANI ZIAR NATIONAL MERCUR!­1 IULIE 1915 îBERAL. CODITIAN TELEFON No. 2! AxxmneSuri «©m»»'©!#!® Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pa pagina IY £ !m 8£©b, •m i». SUB DIIIECTIUNEA DNUÎ COMITE1 intituit as cia&sî iat’.»SEÎ-!Ik*r»! Un număr 5 RAM Vorbe, Vorbe . Un singur adevăr a fost mărturi­­it la întrunirea ţinută alaltăieri de­ntră multele şi variatele asociaţiuni raţionale. In elanul seu patriotic dl. Dela­­rancea, vorbind în stil... sacadat, a spus verde că „Acţiunea Naţională“ şi celelalte ligi, mai mult sau mai pu­in naţionale, nu fac de cît.. vorbe, vorbe, vorbe!... Constatarea maestrului de altă­dată e perfect exactă. De alta de cît „vorbe“ putem re­ţine de la aceste întruniri, în care oratorii, cu istoria ţării în mînă, cu tot entusiasmul necesar, şi cu cele mai grave incriminări la adresa a­­celora cari nu se afirm­i mijlocul lor—ci aiurea, la un fet mult mai greu — înşiră aceste vorbe în gla­suri stridente­, enervate și enervante?.. Totuşi întrunirea dintr’un punct de vei interesantă de cît cele „Acţiunea Naţională nu­mit numai cu diferitele fire pe care le-a inventat ca adune în jurul ei, dar ceva mai mult, a căutat să aducă delegaţiuni din provincie. Şi atunci «Acţiunea Naţonală» a apelat la bine-voitorul conc al ce­lor doi membrii fruntaşi, au , şefi» ai d-lui Delavrancea, cari nu s’au dat îndărăt de la nici un sacrificiu, —pentru isbînda marei cauze, fireşte... , laf N. Filipescu şi T. lonescu au invitat la întrunirea de alaltăieri şi pe cetăţeni din provincie—pe a­­m­icii lor politici. Din timp am văzut prin «Evenimentul» că clubul d-lui D. Greceanu a trim o delegaţiunte pentru această întrnire. Organizaţiunile patice ale d-lor N. Filipescu şi T­­hescu au fost puse astfel în mişcar pentru ca sala «Dacia» să fie mai populată. Tre­buia, macar pentru spect, un alt public ca acei de cunăzi din «A­­renele Romane»... Unul dintre oratorii, strigat alal­tăieri, în faţa acestui oblic, că gu­vernul trebuie spânzuri!... Era de­sigur glasul cel mai ehement dar şi cel mai adevărat: Toată acţiunea aceaia de vorbe, în jurul idealului naţioal, ascunde o veche politică internă ale unor cu­noscuţi politiciani frunta. «Acţiunea Naţională» e o simplă im­panie de răsturnare a guvernului­­~ aşa cum a conceput-o d-1 miile ! Ori cât de sincere vor fi fost u­­nele glasuri cari vibrând­­ faţa pu­blicului invocau realizare unui vis măreţ, scump şi sfânt întrtrei româ­nimi de pretutindeni, ele iau putut masca, — repetăm, cu tt fondul sincerităţii lor — acţiunea, politică a acelora cari, în numele idealului naţional, nu fac de­cât plitică in­­internă pentru răsturnarea ghemului. Aceasta explică delegaţivele po­litice din provincie şi în acel­ timp acea predominare a vorbelor pe care le-a relevat, amărât, însuşi d. Dela­vrancea. Această beţie de vorbe n’ai putut îmbăta pe nimeni, — nici chip pe cei cari au patronat întrunirea de la «Dacia», alaltăieri, fost mai “ acum: Ha­nd­ii»­ ­.® Poveţe­­i bârfei. „Adevărul“, ziarul tuturor intrigilor nedemne, a devenit dintr’odată pur şi cast, fiind altarul pe care patrioţii ţării aruncă jertfă de roade şi flori retorice. Iar „Epoca“ — ziarul unui turbulent luptător de arenă, care îşi alungă plictisul In Incăerări cu spada şl cu boxul— s’a transformat într’un biurou diplomatic şi strategic, unde se întrec chibzuinţă şi unicul patrio­tism. D. Octavian Goga este scutierul d lui N. Filipescu , scutierul armelor sale politice. In „Epoca“ apar versurile şi artico­lele politice ale d-lui Octavian Goga. Astăzi d-sa este şi mai aprig, In două coloane de proză. Nu povăţueşte şi ne aruncă bârfeii. Ii atacă pe toţi aceia care nu pri­vesc cu ochi buni mişcările de stradă ale Ardelenilor pentru imediata in­trare in războiu a României împotriva Austro-Germaniei. Se supără când i se recomandă calmul. Ardelenii văd în conflictul actual un singur duşman al omenirei şi civiliza­ţiei . Ungurul, şi desigur dureri uriaşe pe care le respectăm, au determinat această atitudine. Dar războiul, ca o soluţie a conflictelor multiple de in­terese şi aspiraţii, este complex şi grozav. Războiul nu-i joc de rime. Acum când e vorba de viaţa sau moartea statelor, nu trebue să dăm în zare, pe masa de cafenea, existenţa ţării noastre. Impulsivii au fost după hotărârea cea mare. Contestăm însă oamenilor zvăpăiaţi dreptul de a indica hotărâri, care va cere jertfa sângelui tuturora. Şi regretăm mai ales că purtătorii de dureri naţionale sporesc cortegiul oamenilor mici, cortegiul vânătorilor de putere guvernamentală şi de situa­ţii politice. Sufletele cele mai curate, în care vorbeşte uneori durerea fizică, naţională, şi nu recea judecată,­­sunt mult vinovate când sprijină, cu larg patriotism, ambiţiile de şefie de par­tid şi preşidenţiile de consilii. f­iotomasohee­­ complectă. Noi, de altfel ca şi toată lumea, am suspectat de la început intenţiunile ace­lor ce au inventat aşa zisa „Acţiune Naţionala“. Intr’adevăr, i s’a dat acestei asocia­ţiuni oare­care înfăţişare eterogenă în ceia ce pnveşte elementele ce o alcă­tuiau, pentru a masca scopul adevarat pe care-l urmăreau iniţ­atorii. De fapt asociaţia înjghebată sub egida falsă a idealului naţional nu era de­cât un mod de a stabili trăsătura de unire între cei doui antagonişti politici, d-nii Take Ionescu şi Nicu Filipescu. Apoi odată stabilită această legătură, să se înceapă campania pentru alcătui­rea unui guvern naţional, dacă nu va fi chip de obţinut chiar răsturnarea actua­lului guvern. In cee­a ce priveşte primul scop, fap­tele ne-au făcut dovada că nu ne-am în­şelat: d-nui Take Ionescu şi Nicu Fili­pescu apărînd la braţ in întrunirile pu­blice şi in urmă declarând colaborarea celor două fracţiuni­­ conservatoare, fiind intre ele comunitate de vederi în ceia­ ce priveşte îndrumarea politicei noastre ex­terne. Cit despre intenţiile pentru alcătuirea unui guvern naţional, adversarii noştri le contestau cu îndîrjire. Dar iată că la întrunirea de Duminică a „Acţiunei Na­ţionale“ primul orator a divulgat scopul asociaţiei prin declaraţia categorică „vreun guvern naţional“. Şi acum când scopul a fost complect divulgat, socotim de prisos să mai insis­tăm asupra imensului gol pe care opinia publică îl face în jurul aşa zisei „Acţiuni Naţionale“. EXPORTUL ! Cu începere de ieri, t­iportul­­ cerealelor şi­ a altor diferite măr­­­furi a fost reluat. Chestiunea aceasta a fost re­­solvată în consiliu de miniştri­­ printr’un regulament amănunţit care a apărut în «Monitor­ul Ofi I­cial».­­ In ceia­ ce priveşte cerealele, portul se va face până la staţiu­­nele de frontieră stabilite, şi anume până la : Vârciorova, Acuga, Cimpulung, Niţoiaşi, Oneşti, Dăr­­măneşti, Palanca Piatra-Neamţ, Fălticeni, Bucecea, Dorohoi, Ve­­reşti şi Burdujini. Cele mai multe din aceste sta­ţiuni sunt în părţile Moldovei, ceea­ ce denotă că această parte a ţării are, pentru export,un stoc mai mare de cereale. Direcţiunea genrală a C. F. R. printr’o circulară trimisă tuturor staţiunilor din ţară indică nor­mele pe baza cărora a reînceput exportul. Serviciul mişcării ceferiste a fi­xat modalitatea distribuirei vagoa­nelor destinate exportului, în urmă­toarea repartiţie : Se vor da câte 11 vagoane pen­tru agricultori, morari şi sindicate agricole pentru raionul inspecţiei I-a şi a 11 a de mişcare ; 40 vagoane pentru inspecţia 111-a, 4o vagoane pentru inspecţia IV-a şi câte 16 va­goane pentru inspecţiile V şi VI. Distribuirea vagoanelor destinate exportului s’a făcut intro măsură cumpănită ca astfel si se satisfacă toate nevoile şi toate categoriile. In afară de ordinea stabilită, se pot face noui înscrieri, pe baza con­­diţinilor prevăzute în regulamen­tul special al exportului. BIBLII UNIVES Pe şlepul „Octavia“ încărcat cu 20 de vagoane de benzină s’a produs ex­plozia anunţată, a cărei detunătură era firesc de altfel să provoace panică în rîndurile populaţiei din Cerna-Vodă. In urma exploziei de pe şlepul „Oc­­tavia“ flăcările s’au întins asupra şle­pului «Maria» încărcat cu 32 vagoane petrol, care a făcut explozie. Şlepul «Octavia» s’a scufundat. In ce priveşte cauzele cari au provo­cat explozia de pe şlepul «Octavia», ele sunt atribuite neglijenţei căpitanului şle­pului „Octavia“ care a voit să aprindă o lampă, fără a fi luat întăi prenauţiu­­nile necesare la care il obligau încărcă­tura celor 20 vagoane de benzină. Cât despre afirmaţia că un aeroplan ar fi trecut deasupra portului Cerna­voda şi care a fi coincidat cu explozia de pe şlepul „Octavia“, nici o comuni­care nu s-a făcut in privinţa aceasta autorităţilor superioare de la București. Ancheta, începută încă de Duminică seara, continuă. NOTE Fuziunea între filipescani şi tachişti a fost anunţată şi la „Dacia“ de către maes­trul Delavrancea care a vorbit de „şefii noştri“ adică de d­nii N. Filipescu şi T. Ionescu.• Maestrul Delavrancea care, după ziarele „Acţiunei Naţionale“ a fost „bine“ la „Da­cia“ a fost şi mai... bine după întrunire * Multiplele „acţiuni naţionale“ cari s’au adunat alaltăieri la Bucureşti au primit o singură firmă,—de­şi încă n’au fuzionat, întrunirea de alaltăieri a fost botezată „întrunire naţionalistă“. Numai de n’ar protesta „ Unirea“ d­-lui Cuza...* De ce apare „Evenimentul“ în două ediţii ? Ca să desmintă seara ceea­ ce a afirmat dimineaţa...* Dl. T. Berea se munceşte prin „Munca h­omânească“ ca în polemica iscată pe chestia zahărului să fie absolut imparţial. Această imparţialitate întrece până şi pe aceea a saharisitului Cuza. *­­ Cea mai nouă explozie din capul d-lui Miile e aceea de la... Cernavoda. Noroc că în acelaș cap nu se resimte și criza de apă... Explozia lui Miile! — Cazul de la Cernavoda după co­municarea oficială — Groaznica explozia de la Cerna Vodă a fost încă un prilej pentru gazetele dini Miile ca să exploadeza şi ele o serie de ştiri fantastice tendenţioase, bndate în jurul politicei diplomatice pe care o face biroul comercial din str. Sărindar. Ivi locul unui accident fatal d. Miile vedti o mînă criminală, iar ca sim­plu „amănunt senzaţional" , sa co­boară din sferele imaginaţiei sale fe­brile un „aeroplan străin" care în mo­mentul dezastrului sbura „deasupra Cernavodei“. La aceste amănunte date de ziarul d lui Miile într’un scop care poate fi a­­flat din însăși lectura reportajului, con­fratele nostru „Viitorul“ publică ur­mătoarea comunicare oficială : Din cele publicate1 este exact numai faptul în sine al producerei exploziei. ' In adevăr Duminică seara o groaz­nică explozie s’a produs în portul Cer­na Vodă în înprejurările următoare : Razboiul Daily Telegraph, anunţând că 400.000 de soldaţi germani au fost transportaţi acum de curând de pe frontul rusesc pe frontul francez, o notă oficioasă germană asigură că nici o companie n’a fost transferată din orient spre occident. Funcţiunea de ajutor al ministerului de războiu a fost oferită d-lui Guch­ov, fost preşedinte al Dumei. Le Temps examinează cauza scumpe­­tei, care se accentuiază in Rusia, şi o atribue preţurilor maxime regionale, care au fost stabilite de cătră autorităţi. In urma acestei măsuri, producătorii îşi trimit mărfurile în ţinuturi, m­ai obţin preţurile cele mai ridicate. O a doua cauză rezidă în lipsa de mijloace de transport.* Noul ministru de interne rus, d. Şter­­batov, ar avea intenţia să arate mai multă condiscenţă faţă de Dumă, ţinând samă de dorinţele ei într’o măsură largă. * Autorul atentatului împotriva lui Mor­gan, anume Holt, s-a sinucis în închi­soare. El a săvârşit atentatul împotriva lui Morgan, pentru că acesta e organi­zatorul exportării muniţiilor. Fabricanţii americani de muniţii sunt neliniştiţi; ei se tem ca exemplul să nu devină con­tagios. Morgan e în afară de primejdie. * Se anunţă din Tzvilau că t­aponerii au ridicat interzicerea, care oprea cetă­ţenilor germani şi austro-ungari libera dispunere de bunurile lor din acest oraş. Toate ziarele din Viena şi Berlin a­­nunţă că generalul Gourand, coman­dantul forţelor franceze de la Dar­danele, a fost rănit de o aşchie de obuz. * In Le Temps, generalul Lacroix, exa­minând acțiunea armatei Eronprințului, spune că ea are scopul să fae linia fe­rată Verdun-Châ­­ons între Islettes și St. Memhoulde. a * Asociația Lucrătorilor din Statele Unite a convocat pentru 7 Iulie, o întrunire la Filadelfia pentru a statua asupra in­terzicerii exportării de muniţii cerută de o treime a membrilor. Din Atena se anunţă că 7 submarine nouă germane s’au îndreptat spre Dar­­danile.* Suedia și Romînia ! Ca titlu de cu­riozitate cităm articolele scrise de cîteva ziare suedeze cetini o înțelegere romîno suedeză. Cetini pag. II-a: Ultima ora telefonica Informaţii la APA.­Lucrările pentru res­taurarea conductei de la Timişeşti continuă cu o deosebită activitate. Ieri şi alaltăieri, de­şi serbătoare, numeroasa echipă de lucrători şi-a continuat lucrarea, sub suprave­gherea d-lor ingineri cari conduc lucrările de restaurare. D-1 M. Tomida se află la faţa locului unde asistă la reparaţiu­­nele ce se fac. După cum s’a anunţat apa de Timişeşti va fi pusă în circulaţie Duminica viitoare. Simultan cu acestea, d-nii C. Toma şi O. Racoviţă au luat în­tinse măsuri ca apa de la Ciric să fîe distribuită în stare de per­fectă higienă. La Ciric se instalează trei pompe cari înlesnesc scoaterea apei, de­­asemenea fântânele au fost ame­najate şi s’a curăţit terenul din jurul lor. Sacalele primăriei continuă a distribui apa prin oraş în mod gratuit, iar sacagiii vând două cote de apă cu 5 bani.­­ Senatul universitar unit cu consi­liul facultăţii de medicină a fost con­vocat astăzi la ora 5, pentru a se pro­nunţa asupra rezultatului concursului de agregaţi pentru catedra de medicină operatorie, vacantă la facultatea de me­dicină din Iaşi.­­ Alaltăieri s-a efectuat alegerea de­canului şi a membrilor consiliului de disciplină a baroului din Iaşi. Au fost aleşi: D-l Ath. Gheorghiu decan, iar membri în consiliul de dis­ciplină D-nii Xenofon Eraclide, A. Gh. Dabija, Gr. Sursu, D. Dimitrih, M. Mavrodin şi P. Pogonat.­­ Organizaţiile socialiste din Serbia, Bulgaria şi Grecia, în acord cu cea de la noi, a hotărât să fie o conferinţă in­­terbalcanică ce va avea loc la Bucureşti. Se vor discuta mijloacele pentru pro­pagarea ideiei federaţiei balcanice, pre­cum şi alte chestiuni. Se va ţine şi un meeting l­a D . C. G. Vasiliu, portărel, vizitând biserica de la Ciurea, a inscris în con­dica bisericei următoarea comemorare: „Astăzi 24 iunie 1915 având de exe­cutat un titlu judecătoresc în comună, am vizitat şi biserica Ciurea, admirând mult atât frumuseţea interiorului şi ex­teriorul acestui locaş, cât şi serviciul di­vin oficial, fiind sărbătoarea Sânzienilor“. ■ De mâine începe vacanţa judiciară la curţi şi tribunale. a Confratele nostru d. St. Antim a pus sub tipar şi va face să apară In curând o lucrare Intitulată «Concepţia econo­mică a dreptului». ® Duminică s’a făcut aleger consi­liului de disciplină a avocaţilor din Vaslui. In unanimitate s’a reales vechiul con­­siliu compus din d-nii: V. P. Sasu de­putat, preşedinte ; M. Nicoleanu şi Ed. Motăş, membri.­­ Pe ziua de 1 Iulie ofiţerilor din re­gimentul 13 Ştefan cel mare, li s’au a­­cordat concedii de câte 15 zile in două serii. „ Astă­zi dimineaţă în localul Prefec­ture­ de judeţ a avut loc o licitaţie pen­tru construirea unui local al plăşei Podul­ Iloaei. S’a adjudecat asupra d-lui B. Schwartz. S* Dl. Ştefan C. Ghiorghiade, avocat, a trecut ori ultimul examen de licenţă în Litere magna cum laude specialitatea Istoriei şi Geografiei, având următorul subiect: „Factorii cari determină clima unui loc, şi deosebirele fundamentale dintre Evul mediu şi cel modern“. Juriul a felicitat pe candidat. 53 Clinica chirurgicală de sub conduce­rea d-lui prof. dr. Jianu se va închide pe ziua de 1 August, pe timp de două luni. Deasemenea şi secţia chirurgicală a d lui dr. Anghel se va închide pe ziua 15 August.­­ Sergentul din punctul Colceag a a­­restat pe soldatul dezertor Coţofană Gh.

Next