Mişcarea, august 1915 (Anul 7, nr. 168-190)

1915-08-01 / nr. 168

ANUL VII. Mo, 168 SÂMBĂTĂ 1 AUGUST 1915 A B © M A M E S :^s E in țară pa un an . • • Î£* in streinătate pe un an . 40 „ Ponim preoţi şî învăţător f ruviul 8fâ fac© o reducere de 5©B/C redacţia şi AdminlKtraţia ÎAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. ?a îeceînl eîafcoîal N#ţi®aaI"Lbersî Un număr 6 HAM ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON ?i&. 11 Aammissrl Linia pa pagina II . . 1 Ss® Linia pa pagina III . , 50 b, Linsa pe pssgJaa IY . . 40 b. SUB MNMECTIUBEA UNUI COMETEI Iiuttteti i* elvbel a*ilBul-Gh«fd Un număr 5 BANI Ţările apicole şi războiul Războiul actual, prin proporţiile uriaşe pe care le-a luat şi prin extraordinarele forţe ce le-a aruncat în luptă, a zdruncinat profund întreaga alcătuire economică şi socială a Europei, rîdicînd probleme nebănuite şi valorificînd forţe ce nu contau pănă acum în calculele ce trebuiau să conducă la o isbîndă efectivă. Prin paralizarea întregei vieţi economice mondiale, prin întreruperea atît de îndelungată a oricărui schimb dintre toate şi prin izolarea care a încercuit aproape toate ţările Europei, s’a ridicat cu o putere elementară, problema hranei, care, cel puţin pentru puterile centrale, se pune sub forma cea mai acută şi mai hotărîtoare în desfăşurarea evenimentelor viitoare. Astăzi se dovedeşte că alături de muniţii şi oameni, alături de maşini distrugătoare şi planuri geniale, alimentaţia are o importanţă esenţială atît pentru forţele trimise în luptă, cît şi pentru populaţia ramasă la cămine. Se cunosc măsurile luate de Germania şi Austro-Ungaria pentru remediarea acestei probleme. Acolo statul a confiscat toate cantităţile de grîne, fixînd o raţie de 2001 grame pentru fiecare locuitor. Acum se aşteaptă recolta nouă, dar cum din produsele acestei recolte, care a suferit şi din cauza ploilor, trebuinţele populaţiei nu vor putea fi satisfăcute, desigur, că regimul excepţional va continua şi în anul viitor. Astfel, ca problema hranei rămîne încă redeschisă pentru ţările beligerante. In asemenea condiţiuni e lesne de apreciat situaţia excepţional de favorabilă în care se găsesc ţările cu o abundentă producţie agricolă, care prin orice greutăţi ar putea fi silite să treacă şi la orice privaţiuni ar fi condamnate, vor avea cel puţin o permanentă forţă de rezistenţă şi de bogăţie, în producţia lor agricolă. Multe schimbări radicale se vor produce după războiul de astăzi ; însăşi faţa lumei economice se va schimba poate; ţările agricole vor rămânea, însă, într-o situaţie favorizată, pentru că aceste grânare vor deveni o forţă de bogăţie şi după experienţa dureroasă pe care o fac astăzi ţările industriale. Minciunile Jdeului“ în chestia vagoanelor Samsarii de la ziarul «Adevărul», pentru a produce o diversiune în public, au început o campanie bazată numai pe minciuni şi falsuri, în chestiunea vagoanelor. Indivizii vîriţi pănă în gît în tot felul de turpitudini afirmă în «Adevărul» de la 26 iulie că direcţiunea căilor ferate nu ar fi urmat ordinea de încărcare a vagoanelor, după normele stabilite de consiliul de miniştri, ci s’ar fi sărit rîndul în favoarea unor anumite persoane. Se citează cazul d-lui Vintilă Brâtianu, al d-lui Stolojan, al d-lor Mavrodin, Neamţu, Barbu Ştirbey şi alţii. Direcţiunea căilor ferate examinînd toate aceste cazuri semnalate, pentru a risipi orice nedumerire şi a demonstra că cele afirmate sunt invenţiuni şi calomnii ordinare, ne comunică următoarele: Ordinea după care s'au dat vagoanele până în ziua de 8 Aprilie a fost acea decisă de către Consiliul de miniştri în şedinţa dela 2 Februarie 1915, adică urmând data înscrierei în gări. Cum însă mai mulţi proprietari şi arendaşi au reclamat că înscrierile în gări s’au făcut foarte târziu de către unii dintre dânşii, din cauza întârzierii constatărilor de către administraţiile financiare, sau din cauza întârzierei liberării certificatelor de către aceste administraţii, consiliul de miniştri, în ziua de 8 Aprilie, a decis ca ordinea dâtei vagoanelor să fie aceea a înscrierilor la administraţiile financiare, ordine după care s’a urmat regulat de atunci şi pănă astăzi. Deriziunea consiliului de miniştri pentru această schimbare s’a publicat in toate ziarele. In consecinţă, tutulor acelora cari au cerut să li se admită schimbarea ordinei de încărcare, conform acestei dispoziţiuni, li s’a admis. Intre foarte mulţi alţii, d. Vintilă Brătianu, d-na Stolojan, d. Ştirbey, etc., au cerut să li se aplice dispoziţiunile consiliului d® miniştri, ceea ce s’a şi făcut. Aşa încât d. Vintilă Brâtianu, care s’a înscris la administraţia financiară in ziua de 6 Februarie, iar nu in ziua de 12 Februarie cum se afirmă inexact in articolul citat, și prin urmare în primele zile ale înscrierilor conform primei deriziuni a consiliului de miniștri, a primit ordinul de încărcare încă din Aprilie. Intervenind atunci oprirea încărcărilor pentru export, d-lui Vintilă Brâtianu nu i s’a dat nici un vagon, şi pănă în ziua de 28 Iulie st. v. d-sa nu a încărcat nimic. D. Vintilă Brâtianu, ca şi alţii, nu aveau trebuinţă să se mai înscrie în gară de oarece, conform deciziunei consiliului de miniştri din ziua de 8 Aprilie, ordinea dărei vagoanelor se făcea,—cum se face de altfel şi azi—numai după înscrierea de la administraţia financiară. Cazul d-nei Stolojan şi a celorlalţi sunt identice cu a d-lui Vintilă Brâtianu, iar în ceia ce priveşte pe d. Mavrodin, d-sa este înscris în prima zi, adică la 4 Februarie. Căci trebue să se ştie că înscrierile la administraţiile financiare au început pe ziua de 4 Februarie, iar nu pe ziua de 6, cum se afirmă în ziarul „Adevărul". D. Neamţu a încărcat la început, fiind înscris între cei dintâi, la gara respectivă, după vechea normă admisă de consiliul de miniştri, în ziu de 2 Februarie. Comunicarea de mai sus, făcută de Direcţiunea generală a căilor ferate, pune în lumină vie toată nedemnitatea campaniei dusă de „ Adevărul“ pe chestia vagoanelor. Tripotori cunoscuţi, cei de la «Adevărul au încercat şi de data aceasta diversiuni mizerabile pentru a masca operațiunile necinstite cu care au fost prinși. Patronii lui Pantelimon nici nu puteau opera altfel. fi jurai răsboiului Chiar pe ziua de astăzi nu se confirmă ştirea dată de agenţia Westnik prin care se anunţa că ruşii ar fi reo- I cupat Mitau-ul. Fapt cert e că germanii I în tnnaintarea lor spre Riga au forţe I superioare. I In ultimul atac contra Kovnoului, îgermanii au reuşit să cucerească tran- 1 °ee însemnate; deasemenea au luat Iran- I acela din apropierea orașului Piple. f 1 In situația ei de astăzi ziarul „Vin-' I dépendance Routmim“ afirmă cu drept I cuvânt—când releva operațiunile mari I din Polonia—că evenimentele ds pe câm- I pul de luptă se precipită așa fel că un | I fapt cert de astăzi nu mai corespunde ]ta doua zi, —astfel că nu se poate face nici un prognostic. s * I Colonelul englez Repington în „ Times* zice că în linia de nord totul depinde de armata generalului Bellow care vrea să forțeze pasagiul rivierei Saventa pentru a se îndrepta spre Vilna. « Morning Post» scrie că marele duce Nicolae va trebui să uzeze de toată isteţimea şi toată tăria infanteriei ruse, spre a putea scăpa de încercuirea germană. „Daily Chronicle* e şi mai optimistă şi afirmă că în cercurile diplomatice se crede că in urma celor petrecute la Var- \ șovia s'ar putea intimpla ca să se pro- clame un nou regat polonez cuprinzînd: o parte a Poloniei ruse, o alta a pro- vinciei prusiene și o parte a Galiției. ] * Faptele zilei de eri arată că la atacul de la Kowno germanii au capturat 2100 prizonieri. Armata generalului Scholz care a ocupat Lomza a avansat spre est de linia Narew Bohr. Ruşii se retrag la sud de Lomza abandonînd poziţiunile fortificate de la Czerwony. Germanii au cucerit fortul Benjaumoiu de la Nowo-Georgevash. Armatele prinţului Leopold al Bavariei se află la Kalnezift. , Mackensen se află acum la Radzyn, la sud-d* Lukow, la 7 kilometri depărtare de Brest-Ldowsk. Pe Dnistru, la Czernodice, austriacii au făcut 2800 prizonieri. . f * Armata engleză a repurtat un frumos succes la Ipres, recucerind numeroase tranșete pierdute în luptele de la 17 Iulie. Italienii fac progrese uşoare în regiunea Plava. Austriacii îşi menţin posiţiunile lor de la Monfalcone. In Dardanele au reînceput operaţiunele prin ofensiva aliaţilor. Numeroase trupe engleze au debarcat şi au deschis lupte serioase în zona Kriihia-Gaba Tepe.* In Balcani Grecia pare a fi primul stat care declină categoric recentele propuneri ale Quadruplei. Majoritatea ziarelor din Atena se ridică împotriva oricărei propuneri de a face concesii teritoriale.---------------------------------menea comitet o impune o serie de fapte de o extremă însemnătate, întrucât prin răsboiul actual sufere nu numai statele în luptă, dar toate statele neutrale şi toate celelalte ţări cari nu aparţin continentului european. Formulând modalitatea după care s’ar putea înfiinţa un asemenea comitet al păcei, şi indicând, în schiţă, planul de lucrare," Charles Bernheiner trece la propunerea de pace, din care extragem părţile esenţiale.* După o introducere obiectivă şi judicioasă a elementelor care formează baza internaţională a răsboiului, juristul american desemnează următoarea propunere de pace. Toate naţiunile să-şi expuie în mod clar năzuinţele ei, arătând însă că cer o pace imediată, permanentă şi onorabilă. Să se aleagă comisiuni în care să se cuprindă reprezentanţii tuturor categoriilor sociale în frunte cu diplomaţia fie-cărui stat, comisiuni cari să fie autorizate a trata cu partizanii răsboiului şi cu statele neutrale. De îndată ce aceste comisiuni se vor întruni să se fixeze o conferinţă internaţională la care să participe câte şapte reprezentanţi ai fiecărei naţiuni, Conferinţa să aibă puterea şi autoritatea de a asculta argumentele tuturor statelor în luptă şi să cerceteze toate cauzele cari vor fi expuse. Conferinţa întrunită va avea să se pronunţe asupra chestiunei unui armistiţiu fixând condiţiunile sale. In urmă conferinţa să decidă pacea formulând condiţiunele ei. In acest scop vor trebui să fie ascultaţi atât beligeranţii cât şi neutrii.* In ceia ce priveşte contractarea păcei, aceasta să se facă astfel: Să se infinţeze un juriu permanent care se va pronunţa asupra tuturor controvarselor. Să se institue în acelaş scop o conferinţă internaţională permanentă. Să se stabilească pănă la ce punct beligeranţii de astăzi se vau adresa tribunalului din Haga, ca astfel motivele actualului război să fie eliminate şi problemele ce vor" .uita pe urma lui să fie rezolvat»»Preşedintele conferenţii să fie ales de către reprezentanţii statelor beligerante şi a celor neutre în acord cu comitetul activ pentru pace, despre care am vorbit mai sus. Preşedintele să menţie în desbateri nu numai ordinea, dar să interzică orice discuţiuni neparlamentare şi să n’aibă drept de vot. Desbaterile să se facă în limbile franceză, engleză sau germană. Toate cheltuelile conferinţei pentru pace să fie suportate de ţara în care va avea loc conferinţa. Cam aceasta e schiţa programului lansat de d. Charles Bernheimer. Rămâne de văzut un singur lucru: dacă beligeranţii vor avea, în situaţia de astăzi, răgazul necesar ca să dea cuvenita atenţiune acestei propuneri de pace făcută de juristul american, Paris şi fost elev al şcoalei literare de ştiinţe politice la Universitatea din Oxford. Precedată de o prefaţă a d-lui Georges Lecour-Gayet, lucrarea d-lui Mavrodin prestată Franţei posibilitatea de a ne cunoaşte mai bine şi a vedea astfel importanţa României în concertul balcanic şi în răsboiul actual. După o expunere istorică în care arată evoluţiile prin care am trecut, d. Mavrodin descrie progresele noastre economice sociale, făcând o sumară analiză a istoriei noastre politice de la început şi pînă în zilele noastre. Relaţiunele noastre cu străinătatea formează deasemenea un capitol interesant, menit să ne facă mai bine cunoscuţi streinilor cari nu ne cunosc. Dl. Mavrodin n’a ţinut să ne flateze în ochii steinătăţii sau să spuie mai mult decît trebuie. D-sa a studiat cu seriozitate toate problemele pe cari le atacă, bazânduse nu numai pe observaţiuni proprii, ci şi pe o vastă bibliografie astfel că teza d-sale este bine documentată. Buna scrisă această lucrare vine la timp şi ea va provoca pretutindeni unde va fi cetită, interesul ce-l comportă. firald II . Astăzi dimineaţă au fost convocaţi în localul Camerei de Comerţ mijlocitorii de cereale şi alte produse de agricole. I. Th. Jellea preşedintele Camerei de Comerţ le-a făcut cunoscut că nu pot face nici o transacţiune de cereale fără a avea permisiunea specială a Bursei din Iaşi şi cartea de identitate. Cei cari nu se vor conforma acestor dispoziţiuni vor fi urmăriţi conform art. 207 din codul penal. II Peace Proposal - PROPUNERE DE PACE Preşedintele Camerei Arbitrale de Comerţ din New-York, Charles L. Bernheimer, a lansat o „Propunere de pace“ (Peace Proposal) redactată în limbile engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă împrăştiată în toate ţările, şi trimisă tuturor publicaţiunilor. Propunerea de pace a juristului american fiind interesantă nu numai prin ideia în sine, dar şi prin fondul de drept internaţional pe care e alcătuită, credem interesant a o comunica, in mod sumar, cititorilor noştri. Călăuzit de principiul de a limpezi amărăciunea şi antagonismul beligeranţilor europeni. Charles Bernheiner, privind conflictul european ca un conflict de mari interese, ca un confict comercial, face o serie de propuneri cari ar putea fi modificate de cei interesaţi, dacă aceştia, în situaţiunea de acum s’ar gândi într’adevăr la o... propunere de pace. In primul joc juristul american constată că nu există un comitet al păcei, activ, care să fie expresiunea generală a tu- turora. Nesesifcatea înființării unui ase-i HP U PĂRERI Sl FAPTE România Contemporană“ Călătorii streini cari în decursul veacurilor s’au abătut pe la noi, au putut sesiza, în treacăt, unele chestiuni cu privire la neamul nostru, pe cari le-au relevat In diferite lucrări descriptive. Ia studiile sale dl. I. Botez ne-a arătat o serie de scriitori engleji cari călătorind prin ţara noastră au descris-o aşa cum au văzut-o şi cum au fost impresionaţi in timpul cit au stat pe la noi. Ale descrieri au făcut diverşi publicişti francezi, germani, italieni, cum vedem din lista întocmita de d. N. A. Bogdan In monografia ,Oraşului Iaşi“. In „Cronica” d-lui Arghezi se publică o serie de documente în această privinţă , citate din lucrările unor scriitori streini cu privire la România, pe cari au cunoscut-o in diversele lor călătorii. In anii din urmă au apărut cîteva volume franceze consacrate nouă—ceea ce dovedeşte că străinii au început să se intereseze şi mai mult de ţară. La ceea-ce au scris alţii despre noi ,ca să ne cunoască, trebuie să adăugim şi ceea ce au scris scriitorii noştri despre noi. Aşa a fost mai anul trecut lucrarea documentată scrisă in limba engleză de d. Ion Botez care ne-a recomandat Angliei la un moment... foarte oportun, îndată după pacea balcanică. La aceiaşi ordine apare acum volumul „La Roumanie Contemporaine“ scris de d. C. D. Mavrodin, licenţiat în drept al facultăţii din O EXPORTUL. — In consiliul da miniştri ce s’a ţinut erî acasă la d. I. i. C. Brâtianu s’au discutat numai măsurile de luat pentru o cât mai mare înlesnire a raportului. In ceea ca privește exportul cerealelor prin punctul Burdujenî —al căruia tablou l’am publicat alaltăieri— de d. Gheorghiu director general al vămilor, a fost Luni la acest punct vamal unde a cercetat modalităţile ca exportul să se facă in cantităţi mai mari. Şeful vămei Mihailen, d. Manoilescu, a dat d-lui Gheorghiu toate lămuririle cuvenite. La ancheta d-lui director general al vămilor a asistat şi d. Goilav, prefectul de Botoşani. „ Conferinţele pasivale P-Virale , cu toţi preoţii din Arhidieceza Sf. Mitropolit Moldovei şi Sucevei vor avea loc anul acesta în zilele de 1 şi 6 Octombrie cu preoţii din seria 1 şi 8 şi 9 Octombrie cu preoţii din seria 11-a, iar în ziua de 7 Octombrie se va ţine adunarea generală a societăţii clerului „ Ocrotirea“. La aceste conferinţe se va discuta următorul subiect. Preoţimea şi armata şi anume: a) Datoria preotului de păstorie în timp de răsboi şi; b) Datoria preotului de armată în timp de pace, şi în timp de război. Conferinţele vor avea loc în oraşele : Iaşi, Piatra-Neamţ, Botoşani, Dorohoi şi Suceava. şi Examenele de Sa ,Liceul Militar*.—Mâine 1 August încep la „Liceul Militar“ examenele pentru admiterea elevilor la Liceul Militar din Iaşi. Comisiunea de examinare se compune din d-nrc: locot.-colonel Ernest Broşteanu, comandantul liceului militar Iaşi ca preşedinte ; maior Genuveanu Diacu, de la şcoala de artilerie, geniu şi marină ; Pandelea N. Const., învăţător delegatul ministerului de războiu; Orghidan N., profesor la gimnaziul militar din Craiova şi Romanescu C., profesor la liceul militar Iaşi membrii. Comisiunea medicală : d nn medic maior Veissa Em., de la infirmeria de ochi Frumoasa, medicul căpitan Constantinescu A., Slatina, de la gimnaziul militar din Craiova şi secretar căpitan Demetrescu L, de la gimnaziul militar Craiova. ■ Poliţia a arestat aseară pe dezertorii ruşi Şmil Aber Burăh şi Ichil Iancu care se ascunseseră în moara Granspan. ■ Astănoapte locuitorul Costache Silişteanu, din serviciul d-lui Al. Bădărău, pe când era transportat la spital, fiind grav bolnav, a încetat din viaţă. ■ Dum-dum—celebrul duet din revista „E lată rău“ care a obţinut un imens succes la Bucureşti, se va cînta mâine în matineu la Sidoli şi seara la , Traian“ de cătră comicii artişti Carussy şi Fanner. Va fi într’adevăr... lată râu! 0 Gardistul din str. Malu, a arestat aseară pe dezertorul D. Ursache din regimentul 53 infanterie, care a voit să violeze pe fiica locuitorului Neculai Botez din acea stradă. Poliţia a arestat eri 3 ţigance cari aveau asupra obiecte a căror provenienţă n’au putut-o justifica.