Mişcarea, septembrie 1915 (Anul 7, nr. 91-214)
1915-09-01 / nr. 91
ANUL VII. A Se. I R A fii, 191 .«* m sr v m an tară pa un an . . . ao 1*1 % ahreinătate pe un an . « . ‘'«astru preoţi şi învăţători, ru■ alt 33« fa«® o reducere da ift-»«S»et!» ti A«imînX»,traţia !ASrt PIATA MÎRBI, Sf*. B. *« tocata! ctafegilwl Nr.tt«ui Likenil Un an mare BANI MARTI 1 SEPTEMBRIE 1915 M isr ZIAR NATIONAL - L SERAL, CODITÎAN SI TELEFONI No. 21 ■ wwpiwrr i'fnitM«»*•«“i‘.n ' Uni» ■ - < Linia pe pagina ini» «**•• ynQtn-r «rjB »»KKt'ŢM’.HfHA f?Ktri CtmtTr şir «IvtMti •vjäü qiRm&r 5 BANI 1 1*U l> li. IER.ostu.1 vremurilor Continuăm a trăi in valvîrtejul şti- rilor alarmante, al svonurilor şi al ştirilor senzaţionale. Experienţa îndelungată şi multiformă în cursul unui an întreg n’a cuminţit încă pe toţi—pe toţi dintre aceia cari pretind a fi luminătorii opiniei publice. Printr’o presă aşa zisă independentă, şi prin ziare de apariţie ocazională, aceşti mentori continuă a atîţa spiritele, aducînd zi cu zi, ceas cu ceas, ştiri pe cit de alarmante pe atîta lipsite de adevăr. Am mai spus’o şi o repetăm : nu contestăm patriotismul nimănuia şi înţelegem că în situaţiunea actuală expansiunea şi avântul naţional pot lua o formă mai pronunţată. Nu înţelegem însă ca pe tema sentimentului şi a idealului naţional avântul acesta să depăşască limitele unei cumpănite judecăţi, ca să se alimenteze—şi ce e mai rău, să încerce a alimenta !—dintr’o sorginte din cele mai fantastice, pentru a enerva cu tot dinadinsul spiritul public. Orice om cu judecată nu va putea aproba o asemenea atitudine şi va constata că excesul ce se face de a induce în eroare pe alţii nu mai poate avea nici scuza bunului patriotism. Dacă am face un bilanţ amănunţit al tuturor ştirilor false şi al tuturor svonurilor tendenţioase pe cari le-a publicat o parte a presei noastre, şi dacă l’am presinta autorilor — cum şi-ar putea motiva ei acţiunea naţională negativă şi fără nici un folos pe cari au desfăşurat-o,—cu o energie extraordinară în decursul răsboiului european ? Intru cît au fost ...salvate aspiraţiunile noastre naţionale pe urma acestei acţiuni, care în cele din urmă a degenerat în G. D. N. ? Un singur fapt îmbucurător, un singur mare adevăr, am putut înregistra pe urma acestei febrile activităţi, şi anume : că opinia publică a înţeles din primele momente că alta e garda şi demnitatea naţională. Veşnic trează şi la postul ei de onoare, opinia publică,întreaga ţară a urmărit cu atenţiune dar şi cu încredere toată acţiunea românească a celora cari conduc interesele sta- tului şi n’a fost indusă în eroare o singură dată măcar, de cătră gălăgioşii cari nu şi-au înţeles menirea, după cum n’au pătruns rostul vremurilor de astăzi... Bilanţul camagiiar Cu toate că răsboiul european este încă departe de a lua sfârşit, iar după lupte de un an demis nu se poate vorbi de învingători şi învinşi, au început a se desemna unele resultate, cari celor mai mulţi le scapă din vedere.. Privind situaţia numai la suprafaţă, s'ar părea că până în acest moment germanii sunt victorioşi. Realitatea lucrurilor este cu totul alta. Dacă vreunul din statele be-lgerane, a avut de suferit perderi inter adevăr incalculabile şi iremediabile, apoi acela este Germania. Nu este vorba nici de perderile de oameni şi nici de acele de muniţii, cari intr’o măsură oare-care le-au avut toate statele Ita luptă, ci de perderi teritoriale cu un caracter definitiv. Germania a pierdut frumoasa-i colonie din Santung, cea mai importantă din China, sub aportul politic şi economic. Şi nu mai încape îndoială că Germania nu va putea niciodată să reiasă la Japonia, în a cord stăplnire se află astăzi, preţiosul teritoriu pirdut. Uni isbut la să facă să fii inaportat celelalte colonii pierdute, care reprezintă un teritoriu de 1 milion pia.ooo kilometri patraţi, cam de patru ori mai mare ca suprafaţa metropolei ? E foarte indoios că va mai putea să le recapete in totalitatea lor. Deja engleji şi sud-africanii au dat Africei sud-orientale denumirea de Botkaland. In acelaş timp Tage şi Camerun care se pot considera ca şi cucerite de aliaţi, precum şi diferitele posiţiuni ale Pacificului, lăsând la o parte Africa orientală germană pe care o stăpâneşte încă, dar care e lăsată în voia debarcării a două sau trei regimente indiene, dacă Germania va putea vreodată să le dobândească în parte, dacă nu in totalitate, va fi numai în schimb cu unele teritorii europene. Sunt fapte cari au scapat atenţiunei publice, dar cari în realitate fac parte din bilanţul sângeroasei încăerări a popoarelor europene. SITUAŢIA. Grupa Hildenburg dă da câteva zile luptei foarte înverşunate în sectoarele din Kurland® şi în cete da la Est de Niemen. In Kurlanda, acţiunea s’a desfăşurat mai ales la sud est de Friedrichsstadt, unda Germanii au făcut o mi® de prizonieri. Trebue semnalat că rezistenţa Ruşilor a fost acom din ceia mai îndîrjite. La est de Niemen Germanii au ocupat localitatea Skidai, situată la 20 km., spre răsărit de Grodno. Corputtîcatul german mai semnalează bombardarea din aeroplane a vacanităței Vilijca, situată la est de Vilna, şi a oraşului Lida, situat la sud de Vina. Grupa armatei principelui de Bavaria tinde să-şi facă drum dincolo de Sionima, spre a putea ocupa Baranovitchi, importantă staţie pe drumurile de fier cari duc spre Vilna şi Minsk. Trupela austro-ungare, d® sub comanda archiducelui Iosif Ferdinand, dau lupte pentru ocuparea garei din Kossov, iar armata Mackensen operează in preajma oraşului Pinsk Din sectoarele sud-estice se anunţă că trupele ilustro germane se apropie da fortăreaţa Rovrsova trei® cetate, neocupată încă, din triunghiul fortăreţelor Volhyugene. In jurul oraşului Tarnopol, dîn Galiţia, sa dau lupte crâncene. Ruşii opunând acolo forţe considerabili. Pe vatea Siretului domneşte de câteva zile linişte. D® pe frontul occidental se semnalează bombardări reciproce în Hotols şi Argonne, în genere acţiunea beligeranţilor dupa frontul occidental a slăbit în ultimate zilg. ---------------------------------n------------------------------------ -------- PATERI si FA F TE Crtii ia aecîîolog... 0 durere iraşteptată a rănii, adânc inima celui mai duios dintre cântăreţii neamului nostru,—poriul Gheoghe Coşbuc: un grosznt- lceident d - automobil a răpus pe fiul seu, Alexandru, dar iu es.ursiune prin ţi* nubil Gorju'ub Faptul tragic s fost relatat prin zisre în toste ?,nănunţimire, şi el * impresionat pe toţi acriasari l’au cetit. Mulţi s’au gândit, în primul moment, la autorul „Bdadelor şi Idilelor*, care, intra prietini intimi, îţi povestea adesea dragostea ce o avea pentru copilul seu. Aici, la Iss’, într’un superb amurg de vsrS, l’am atzt şi eu p® poet povestind multe din năzbâtiile ce i ie fă ea copilul—pe aluneca un micuţ !—şi am putut vedea cum în ochii sei, ai lui Gheorghe Coşbuc, strălucea acea neţărmurită dragoste părintească cintea ei de vibrarea unui temperament da artist. Micuţul acela care făcea deliciu poeturr. şi tânărul de azi în care părinţii îşi puneau data f!î-d*jdj, tiu mai este. înfiorătorul sfârşit a fost anunţat prin următoru* necro-1 og, de cătră poet şi tovarăşi d- viaţ*,d na Elen» Coşbuc: ,M una sa Elena şi tatal seu George, eu înrcrc vestesc pe cei ce sa iubisri au cu- î loscut p* fiu! Ier Al®x»rdi-q Co-.bt›c, ›■» Aug» f rg. J u M «renii 29 A1 gost, n murit d* • ! groaznica moarte lutr’un accident d*› aule* ‘ mobil. Adus îo Bucureşti va fi t›gropit "hi cimitirul Şerban Vodă la orele 3 p. m. Duui’nl a 30 August, în ziua ace fâut ai cărui num« l-a purtat sărmanul, în zilele vieţii arie, ear« stâi de scurtă i-a fost măsurată. Aduci şi eu dreg aminte d» fiul nostru toţ? «ceia cărora le-a fâcut vr«**datft vre-o plăcere ori vr«-o bucuri*, de bunătatea inimei sala şi cu dră gălâşeala sufletului seu cel necontenit vesel“. Aşa a anunţat poetul moarte» fulgerătoare noului seu drag. In durere* cevârşitoare ear* i-a cuprins sufletul, poetul şi-a păstrat [litrega bunătate a inîmei cu car® a »dus la cunoştinţă moartea fiului seu, înhumat ieri în ziua onomasticei sale... Simţi psr’că din cetirea acestei impresionanta înştiinţări tontă jalea pămUale*, ier In nunta îţi reînvie şi mai puternic finalul filosofic din „Moartea lui Fugr* : Nu cerceta aeefcto legi Câ «şti nebun And ie’nţelegi! Din codru rupi ®remures Ce-i pasă cedrului ds ea : Ce i p»imă miei lumi intr»-gi Ds moartea mea ! Araid lilioman . De două zile se puse în circulaţie de către unii răuvoitori, diferite ştiri alarmante. Totul se reduce îa simple m scări de trupe necesitate, ca de obicei, în împrejurări identice de către perioada concentrărilor în cariim glăstui de o lună de zile. Aşa fiind, nu e tot pentru nimeni ia nici un fel de îngrijorare. 0 IBiskarsil. —La urma cererei comercianţilor din oraş ca Primăria să le acorde lor cantităţi de zahăr pentru a putea sâ-l distribue populaţiei, dl. ajutor de primar Const. Toma a chemat astă-si pa toţi comercianţii şi le a pus în videre că comuna va da tuturor comercianţilor zahăr îmă ei vor trebui să-l vândă cu preţul stabilit In tariful maximal adică 1 lei 80 bani un lijr. Până acum s’a încasat suma pentru un vagon întreg de la comercianţii înscrişi. „ Dl. 1, Peruţ, profesor universitar, a presentat Teatrului Naţional lucrarea „ sale „rimiaşa Sava“ ce urmează a se juca în noua staţiune teatrală. Dl. Al. Mavrodi, noul director general al teatrelor şi a luat alaltăieri postul în prim re. Ia presenţa artiştilor primei scene noul director şi-a expus programul de activitate. Ziariştii din Bucureşti vor da toui 3 Septembrie, la hotelul Bulevard, un banchet în onoarea noului director general al teatrelor. D-na şi dl. Th. Vasiliu, deputat, s’au întors ieri în localitate. ® Maine 1 Septembrie începe noul an şcolar. In ziua de 9 Septembrie vor începe cursurile şcolare. ® La ora 12 a. m. mâine 1 Septembrie va avea loc deschiderea noului an judiciar. In secţia I a curţei de apel dl. primpreşedinte va proceda la tragerea la sorţi a d-lor consilieri cari vor forma ambele secţiuni, şi a d-lor consilieri cari vor prezida curţile cu juri. Acelaş lucru sa va face şi la secţia I a tribunalului, unde se va trage la sorţi şi repartiza pe d-nii judecători de şedinţă. a Intra 1 — 14 Septembrie se vor ţine la Iaşi examenele de admitere în şcoalele normale de învăţătoare şi învăţători. „ Ministerul Industriei şi Comerţului face cunoscut Prefecturii de judeţ, să atragă atenţia Administratorilor de Plată asupra publicaţiunei Direcţiei Măsurilor şi Greutăţilor relativă la examenul de cântăritori publici autorizaţi, şi totodată de a ordona Primarilor din judeţ să se extragă copie după această publicaţiune şi a o afişa spre cunoştința celor interesați. Cum tot funcţiona şcolile primare din Iaşi . Şcoalele primare de băeţi şi de fete din Iaşi, vor funcţiona în cursul anului şcolar ce începe la 1 Sept. cu următorul personal : Şcolii« «1© liSeţi. No. 1 Trei Er-ir■ hi.— C. Andreescu (director), C. H Vartic, Eleonora Sachelarescu, Eurosina Teodorescu detaşată de la No. 8 fe de la catedra a d-lui Mihai Pastia inspector şcolar. No. 2 „Garol“ Lascar Malasaru (director) Agapi Vasile, Vasiliu Eliza, Mitru Natalia. No. 3 "Gusa-Vodă". P. Eug. Stoica (dir.) numit revizor şcolar va fi suplinit de doara Strat, Ioan G. Vâlcănescu girează (direcţia), Silvastru Elena, Militeanu Lucia. No. 4 „V. Conta“ Apostol Ioan (director), Gogoraş Vasile, Lecta • Viorica Atanasiu Viorica. No. 5 , V. AUxandri* Cezar Tăzlâoanu (director) Buţureanu C. Dimitru I. Buţureanu C. Maria. N. 6 «O. Negri» Munteanu Victor director), Tenie Alexandru, Pieptu Niculae, transferat, aici de la Vaslui, Munteanu H-nrieta. N. 7 *Gh. Axaihi» Cosm'tă Eduard (directo ), G'ecea Lazâr, Vasiliu Gh. Brnul Emu. N. « r. Adfrmachi» Z h«ria C. ^director), Vezbianu Gh. Ciohodaru Ana, Mitescu Natalia, Z«h^r » Natal'a. N. 9 „M. Koyalmiir.emm“ Iliescu Nic. (flir.) inspetor al înv. particular suplinit prin detaşare de Ionescu Tereza de la 10 fete. Rom Gng. girează direcţia: Rom Lnica, Tubure Maria N. 10 ,Principele Ferdinand» Stefanescu Gh. (director), Dorin Vasile, Lazarescu Maria, Ioanide Anastasia. Mixtă Socola-Niohin. Zaharia Toma (director) Petrea Paula. Mcoarele de fete, N. 1 . Carmen Sylva“ Varlic Elefteria (directoara), Constantinescu Lucreţia, Rosin Sofia, Stoica Luiza. N. 9 ^Regina Elisabeta“ Filat Elena (directoara), (baga Natalia, Scobai Ana Mărgărintescu Emilia. N. 3 „P. Poni”, Guţu Maria (directoară) Popescu Cleopatra, Florescu Natalia, Teodorescu Maria, Roiu Margareta, Antonescu Elena. N. 4 ,Principesa Maria“ Botez Adela (directoara) Dimachi Lucreţia, Ruşilă Rosina, Motfiş Iulia. N. 5 «Hatmanul Nicoara» Dimschi Eleonora, Savinescu Maria, Ghidionescu Hariclia, Angelescu Maria. N. G .Nicolina“, Malevei Maria (directoara), Vasiliu Lucia, Mănescu Aliza sup!, prin detaşare de d. Zoe Petrovanu, Borcescu Lucreţia Învăţătoare detaşată la Botoşani suplinită prin detaş. de Gavrilescu Maria. N. 7 «Elena Doamna“ Mancaş Ana (directoara), Popea Natalia, Constantinescu Eloisa, Lateş Natalia. N. 8 «Petru Repanu» Popovici Elena (directoara), Popescu Natalia, Popescu Ortansa, Teodorescu Eufrosina detaşată la N. 1 băeţi suplinită prin detaşare de dna Antonescu Elena. N. 9 «Al. Limbrior» Stătescu Elisa (directoare), Guibănescu Rosalia, Dimachi Eufrosina, Costachi Elena. N. 10 «Al. Bodărău“, Dimitriu Eugenia (dir.) Clos Elena, Popovici Cerhez Elena detaşată la Tg. Frumos suplinită de învăţătoarea Constanţa Palade, Ionescu Tereza detaşată Ls 9 baoţi suplicila prin detaşare de învăţătoarea Stoica M. Batricea. „ Toţi absolvenţii şcoalelor superioare de arte şi meserii din Bucureşti şi Iaşi sunt rugaţi, in interesul lor propriu, să-şi trimită în cel mai scurt timp adresele la secretariatul «Cercului absolvenţilor «coaielor superioare de arte şi meserii» în str. Polizu 11 spre a li se comunica interraaţiuni importante. S Dl M. Sadoveanu a fost în cursul săptămînei la Iaşi unde a resolvat lucrările curente la teatrul naţional. „ Nobleţă de ofiţer sau Cnnabinerii captivanţi dramă militară după opera scriitorului Gemeili, rulează azi la «Sidoli“, cu artistul Capoji In rolul principal. Mai sunt cunpiin^e în noul program , Caprioasa Psulina, splendidă comedie tntr’un act — Interesante călătorii In cele mai feerica regiuni din Svit,-Ira. Cel mai nou număr din ,Eclair- Journal cu ştirile şi evenimentele din lutaea întreagă şi telegramele însufleţite de pe câmpurile de luptă, etc etc. etc. Cu începere de astăzi a fost reluat exportul prin punctul Burdujeni. O Patronul Re g. ÎS Sirian c«I Wâjp«. — Eri 30 August ora 10 jum. el a serbat cu deosebită solemnitate patronul Regimentului 13 Ştefan cel Mare După săvârşirea serviciului divin părintele Roşescu a ţinut o cuvioasă cuvântare. Apoi toţi ofiţerii de reserva aflători şi toţi complectaşi au depus jurământul. Dl. colonel Gh Liciu comandantul regimentului printr’o caldă cuvântare a ratat dragostea care trebue să o aibă fiecare ostaş pentru tron şi patrie. După aceasta s’a servit o gustare tuturor ofiţerilor regimentului şi o masă comună trupei. „ Focul a distrus o gireadâ de paie, proprietatea Preotului Ursu din comuna Şipote, cauzând pagube de 400 lei. Gireada era asigurată. Se fac cercetări. Un grup de 72 emigranţi germani din Rusia, a sosit aseară in gară, iar astăzi dimineaţă au părăsit ţara prin Palanca. In str. Cuza Todă No. 42, a încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, d-na Ana Caramalâu. ■ Operete. —Stagiunea ansamblului de operetă .Gngoriu“ condus de d-nii Maximian şi Leonard va încep» Sâmbăta 19 Septembrie cu opereta „Svren & Co.“ Agenţia .Tinim* a pus in vânzare bileţel pentru *cea t.â representiţi« şi pmtrt; operetele care vor urma „Sutana" (in matineu, Duminuâ 20 S pl m ), «Lăut mi» («euru), ,Si IU* (Lum 21 S*urt.), ,U ra Tralia“ (M iţi 22 Sep* ), ,Fata din Luna“ (M r. uri 23 Sept.) şi „Fetele Bogate“ Joi 24 Sept. a Ministerul de finanţe al Ruriei, dl. Bak a treiut aseară m in oraşul nostru, îndreptându-se spre Bureşti. In gazd-sa a fost salutat de dl. Menderef, consulul rus din localitate. ■ 0! la 1 Septembre încep înscrierile la Institutul de bft-ţi „Gh. Asachi“ str. Toma Cosmi No. 18, intre orele 19—12 a. m. şi 3—5 p. m. Se primesc elevi interni, semi interni şi exerni. Se primesc elevi în gazdă cari urmează în şcoalele statului: curs primar, curs secundar şi comercial. Ori şi ce informaţiuni se dau la cancelaria şcoalei In orele mai sus indicata. ■ Milfffare.—Dl. Căpitan Codreanu comandantul companiei din reg. 13 a fot detaşat la Liceul Militar cu începere de azi. — Dl. Subit. Alecu Mateescu a fost numit comandantul companiei I «lin reg. 13. — D-nii căpitani Dugan Opaitz, subit. Beişor Ghoyka din reg. 2 Roşiori, Tăutu şi Leon din 7 Roşiori şi Dobjanky din 8 Roşiori, au fost detaşaţi la capul bicicliştilor de la divizia I cavalerie. Bibliografii : «Versuri şi Prozâ* In format nou, sâptăminal redactată de d. Hidalgo, cu colaborări străine. — «Cortina» No. 26 cu un bogat sumar artistic. ^ D-nii general dr. Călinescu, colonel dr. Gavrilescu şi căpitan dr. Mihail au vizitat eri ospiciul d« alienaţi d« la Socola. D-lor au constatat o perfectă stare de higiapă atlt in pavilioane cit şi In toată greurile spitalului. B In cancelaria şcosiai se vor iatruni mline profe ioni Limului Naţional spre a stabili orarul pe noul an şcolar. 0 Cu începere de mline orele de Cancelarie la Epitropia Sft. Spiridon vor fi de la 1 —6 p. m. s Noul număr şi eleganta revistă „Le femme chi » a sosit azi la librăria M. H. Schoenfeld din str. Lâpuşneanu 1. Foliţa de Siguranţă a arestat aseara pe individul Vasile Enacke, din mahalaua Broscăriei bănuit ca autor al faetului săvirşit de curînd în oraş. * In localul Soc. de Gimnastică, a avut loc aseară, balul Soc. de binefacere „Mina şi Pădurea“. B 93tine, .Harţi 1 Septembrie, atrare primul număr din ziarul coddian Rampa «=NâW&ilU8trSÎ&Sai Cu o extraordinară bogăţie de materie şi cu splendide Ilustraţiuni. Exemplarul 5 bani. Indacţia şi Administraţia : Str. Sărindar No. 7. Telefon 4848.