Mişcarea, septembrie 1915 (Anul 7, nr. 91-214)

1915-09-02 / nr. 92

1 * M ANUL VII. No. 192 a 1$ © m a m te ar­­­e m tară pe un an . . . 3© 1st fn sfcreSnătate pe sin an , 40 „ "’©ntru preo(i și învățători ra- I fac® © i" a®, reducere de 50'h K3t««a»etla gi A&mSrafotraSIi* ÎAȘÎ, PIAJA UNIREI, N®. 01. *« iKd­d d­ikdti N«ti»13«t]-Lteera! Um număr 5 RAM MERCIJBI 2 SEPTEMBRIE 1915 ZIAR NATIONAL &mzafî TELEFONf No. 21 Atawwelwrt «'©ws'ew'tele Linia w »a«in* I! Linte pe pagina III î»i* p>- w*cttmt CV 1 teu m b. 40 b. Iţ^ST&!KBpFfnM&A CÄU1 coamm v Ap *S*?s«1 ««tteBel-iftérai ERAL, CQDITIA munSr 5 BUH Polemică si Xstorié Aspectul literature! consacrate rasboiului european Răsboiul european — european, fiind­că este cel mai îngrozitor răs­­boi pe care-l poartă statele cele mai... civilizate !—a dat naştere unei litera­turi speciale în care, înainte de toate, se oglindeşte starea de spirit, starea sufletească, a acelora cari fac această literatură. Luată în total, aşa cum s’a pro­dus literatura anului 1915, am pu­tea deosebi, din considerente gene­rale, două mari curente, cari au luat între ele forma polemică, de unde resultă că în discuţiunile momentane asupra răsboiului şi a cauzelor lui, lipseşte obiectivitatea şi judecata rece—ceea­ ce de alt­fel e şi firesc, întru cît, în învălmăşagul luptelor şi al frămîntărilor de acum fie­care au­tor e un soldat al propriei sale pa­trii, fie că luptă sau nu in cîmpul de bătaie. Judecata obiectivă remîne pe sea­ma istoriei viitoare. Aceasta va putea stabili, cu simpla analiză a faptelor, răspunderile, şi va da fie­cărui beli­gerant de astăzi partea sa de vină sau de scuză. In toiul luptelor şi al discuţiunilor, orice scriere consacrată răsboiului nu poate avea de­cît un caracter polemic. Vorbim de scrierile publi­ciştilor de autoritate, ci nu de pole­micele de ziare cari nu pot intra în cadrul acestei discuţi­uni, ele avînd o notă particulară care are o altă definiţie. Autorii de astăzi cari au scris di­ferite lucrări de seamă consacrate conflagraţiunei europene, nu pot avea, în faţa istoriei, de cît interesul po­lemic şi cu acesta şi interesul infor­mativ. Fie că au des­voltat în studii vaste cauzele economice cari au provocat răsboiul, fie că au arătat în alte lucrări finele ţesături diplo­matice ale marilor cancelari euro­peni,— toate scrierile de azi, consa­crate răsboiului, nu pot fi lipsite de caracterul polemic, deci ele lipsesc de obiectivitatea strictă şi judecata reco­inerentă istoricului care judecă trecutul, ci nu viitorul, pe baza cer­cetărilor cari îl orientează. In situaţiunea de astăzi un econo­mist de pildă, sau un scriitor care s’a făcut apreciat prin lucrări de is­torie, sociologie, etc. n’ar putea vorbi fără parţialitate, pentru că ori cît de superior ar fi ca om, el nu poate fi lipsit de sentimentul naţional. Ca atare opera sa, cu tot obiectivismul pre­supus, va trebui să aibă caracterul naţional—întru­cît principiul naţio­nalităţilor este călăuza aproape ge­nerală a beligeranţilor. Literatura de astăzi consacrată ră­boiului este o literatură polemică, o literatură din care istoricul viitor va putea constata cu ce avînt şi cu cîtă înverşunare s’a dus lupta pe principiul naţionalităţilor. In viitor scrierile de cari vorbim acum, vor arăta şi mai limpede că ele au va­loarea polemică dusă pînă la ten­dinţa propagărei unei idei şi a trium­fului ei. Privilegiul hoţilor... O curioasă campanie sa început de cătră presa parisiană împotriva... hoţi­lor. Dar nu împotriva hoţilor în redingote cari speculează sub toate formele pe urma necesităţilor răsboiului. Campania este dusă împotriva hoţilor de rind a criminalilor, falsificatorilor şi în defini­tiv a tuturor celor certaţi cu, justiţia, cari in ciuda oamenilor cinstiţi, stau corneei in Închisori, departe de groză­viile cîmpului da luptă. Intr’adevăr, aceşti pensionari ai sta­tului, in mare mare parte oameni ro­­buşti cari ar putea înfrunta greutăţile vieţii de campanie, stau la adăpost, în­grijiţi, ba chiar şi păziţi, pe cînd oa­menii cinstiţi sunt împinşi în formidabi­lul foc al ghiulelelor de tun din care pu­ţini vor scapa tiferi. Se pare deci că în aceste vremuri tul­buri şi tragice, meseria de hoţ este un privilegiu, care conferă celui ce o are­­ dreptul de a fi la adăpost de privaţiuni, suferinţe şi moarte. Ce ar fi de făcut?—se întreabă publi­ciştii francei. Să se omoare cei din în­chisori ? Cine ar putea susţine aceasta ? Dar caia ce s'ar putea face este ca toţi făcătorii de rele şi toţi criminalii să le trimişi pe fronturile de luptă, bine­înţe­les fiind supraveghiaţi de aproape, pen­tru ca ast­fel ei să participe la jertfele tuturor, ei cari în timp de pace au atins drepturile şi viaţa altora. Şi s’ar putea da însărcinările cele mai grele, cele mai primejdioase, urmându-se cu chipul acesta un vechiu obiceiu al ma­mimei francese. Care era acest obicei ? Pe vremea când nu existau maximele perfecţionate de as­tăzi, pentru a se lansa în apă un vas, era nevoe ca un om să intre sub el şi să fae un lanţ. Munca aceasta era ex­trem de periculoasă şi ea era încredin­ţată unui condamnat la moarte şi dacă scapa el câştiga viaţa, iar dacă nu va­sul finea locul ghilotinei. Cam acelaş lucru se cere astăzi din partea criminalilor, cari expuşi la mun­cile cele mai grele în război ar servi patria şi având norocul să scape, s’ar reabilita cu desăvârşire de păcatele făp­tuite. Poate că această campanie de presă să nu aibă succesul pe care autorul ei ar fi în drept să l pretindă. Totuși se crede că ea nu va rămânea fără răsunet. SITUAŢIA I*« frontul »rfess£s*­ Marile mişcări de trupe austro-un­­gare pot avea două explicări: Mustre Germanii vor să ia ofensiva în Ser­bia, pentru a face legătura cu Con­­stantinopolul, prin Bulgaria, —sau vor să intre în Basarabia, pe care s’o cu­prindă până la sud. Obiectivul aces­tei expediţii, ar fi braţul Dunărei, Il­­ustro-Germaanul ocupând Renii, ar pu­tea transporta pe apă material, mu­niţii, oameni până la Rusciuc, de un­de va fi transitat totul spre Turcia. Aceste două versiuni cir­culă. Un a­­tac austro-german în Serbia ar des lanţul ch­etia balcanică , pe calea ba­­­rebeană, nu sânt atâtea dificultăţi. Rămâne de văzut cât este de mare e­fectivul armatei ruseşti din Basarabia. Mustro-Gennanii pe linia din Cur­­landa pănă’n Voîhînia sunt înaintaţi şi desigur, aproape de lagărele lor de iarnă, apoi ofensiva rusă, cel puţin pentru câte­va luni nu-i probabilă. Musîro-Germanii ar putea lua trupe, fără risc, din centrul și din nordul cîmpului de luptă rusesc. Presa germană exploatează trimite­rea marelui Duce Nicolae in Caucaz, „omul cel mai puternic in Rusia pînă el!“, a fost îndepărtat fiind că a îm­pins Rusia într’o catastrofă, fiind că poporul rus are nevoe de un ţar is­păşitor, etc, etc. In Franţa şi’n Mu­gită este aprobată hotărârea Ţarului de a s® pune în fruntea armatelor sa­la : se vede în acest fapt un indiciu că Rusia va lupta până 1® capăt. După un comunicat da alaităeri din Petrograd, armata rusă care ocupă în­că un colţ drrs Galiţia a câştigat do­uă succese importante : unul lângă Tarnopol, und® a bătut două divizii austro-germane, capturînd 8000 prizo­nieri şi 30 tunuri grele, şi altul pe li­nia Siretului. Messi de al doilea suc­ces este admis în mod tacit de Msis­­triaci că „în prezenţa forţelor Inamic® superioare frontul Siretului a fost re­tras". Ruşii spun că în ultimele zile r ..' MmBmm ­ .... .....5 au făcut 17.000 prizonieri pe frontul Siretului Despre victoria rusa la Tar­­nopol, Germanii spun că este da do­meniul fanteziei. Ruşii ar fi avut no­vo® de o victorie pentru a serbători comandamentul Ţarului. N’avem mij­loace să stabilim de care parte este adevărul. Comunicatul austriac recunoaşte că atacurile ruseşti la Tarnopol sânt mai violent®. Noile ştiri anunţă că importante for­ţe german® au trecut Duna şi că creş­te primejdia pentru Riga. „Ruski In­valid“ spune că mntărirurile Rigei sunt Snpugnabil®. Refugiaţii din Vitea se îndreaptă spr® Minsk , aviatori germani bombar­dează Vilna, din care s’au ridicat mo­nimenteie, clopotele bisericilor și toa­te metaiste; dăm mahalaiele Vilnii se aud canonade. in general Mustre Germanii fac pro­gresa pe întreg frontul. ii pui ai şcolar Astăzi începui noul an şcolar. In împrejurările prin care tre­cem deschiderea noului an şcolar la data exactă de 1 Septembrie este un fapt demn de toată aten­ţiunea. El pune în vedere interesul e­l mare pe care conducătorii ţării l-au avut pentru dezvoltarea în­văţământului, care e în continuu progres. Opera mare începută sub neui­tatul om al şcoale, Sp. C. Haret a găsit continuatori căci trebuiesc căutaţi, în rândurile acelora cari stau in fruntea învăţământului primar, secundar şi universitar. Aceştia şi-au însuşit, tot progra­mul de activitate desfăşurat de a­marde şi neuitatul Sp. C. Haret, ai cărui demni urmaşi sunt. Că s’a dat şi la noi învăţămân­tului toată importanţa pe care a a­­vut-o în ţările civilizate, — aceasta este un fapt de domeniu public ce apare astăzi şi mai limpede, întru­cât putem constata că în tot timpul vacanţei a urmat o activitate într’a­­devâr extraordinară la departamen­tul instrucţiei, unde ministrul ■ d. I. G. Duca, cu toţi inspectorii şcolari din ţară, au pregătit şi rezolvat toate lucrările, pentru ca astfel no­ul an şcolar să înceapă In mod re­gulat pe ziua de astăzi, 1 Septem­brie, în toată ţara. Să dorim ca şi anul acesta să însemne un pas înainte în desvolta­­rea şcoalei noastre. IMSCIL DE MLTĂ DIVITĂ Omorârea lui Miron Vostîn şi a fratelui sâu, Velicico, în anul 1691. Astfel s’a întâmplat şi în timpurii® din urmă că din cauza intrigilor boerilor de la Curtea Domnească în multe rânduri, au căzut victima morţei, oameni de sea­mă şi buni patrioţi, cum a fost între mulţi alţii şi cronicarul Miron Costin. Suntem mândri că aci în Iaşi avem statuia falnică a cronicarului, şi de aceea am crezut de cuviinţă să dăm la iveală cele scrise de cronicarul timpului din vechime I. Asculce pentru a ne face o ideie, despre modul mişelesc cum au fost omorâţi aceşti 2 fraţi. * Deci Cantemir Vodă cum au înţeles acel sfat al boierilor, din Ine Frige-Vacă, au şi răpezit într’o noapte boierinaşi de ai lui şi cu slujitori, sâ-i prinză pe toţi aceia. Deci unii au scăpat in Ţara­ Mân­tsnească, iară pre carii iau prins, iau dus la Eşi, şi pre Velicico Vornicul după ce iau dus la Ieşi, era zavistia mai mare despre Cupăreşti, împoncişându m cu vor­ba mai dinainte vrem®, şi avea şi steală1) de dânsul pentru că eră mai om de­cât 1) Teamă toţi. Atunc® în grabă Cantemir Vodă nu mânne l-au bătut cu buzduganul şi l-au închis în beci. Deci neprietinii lui Veli­­cico atunci au şi aflat vreme de au zis lui Cantemir Vodă : „de vrem® că te-ai grăbit de l-ai bătut, nu-l lasă viu, pă­zeşte de-l omoară că d® va scăpa viu, mâne poimăne el ne va omorâ pre toţi“. Şi el încă îndată au ascultat, şi l-au scos noaptea d® i-au tăiat capul denaintea porţii, pentru, binele c® au făcut Velicico de au dat ştire lui Iordache Visternicul de au fugit la ţara ungurească când vrea să-l omorre Cantemir Vodă, şi acuma i-au mulţămit şi Iordache ca un grec ce era intr’acestaş chip. Şi aflară atunce neprietenii vreme de ziseră lui Cantemir Vodă „acuma de vreme că ai omorât pe Delcico, trimite de prinde­şi pre fratesău Miron Logo­fătul del omoară, ori vinovat, ori nevino­vat să nu scape, că apoi încă a hi mai rău şi de tine şi de noi“. Deci Cantemir Vodă nu şi-au socotit viaţa lui, că era trecut cu bătrîneţele om de 70 d® ani, de numai cit nu-i sosise ceasul morţei şi lui, ce s’au potrivit neprietinilor şi nu şi-au cruţat sufletul său, ce ca un tiran au trimăs pre un Ma­ri, vătavul de Păhărnicei, cu slujitori din Roman, de i-au tăiat capul. Şi când l-au găsit Macri acolo la Bărboşi, atuncaa îi murise giupâneasa şi nimica nu ştiuse de sfatul frăţinesău sau de acelorlalţi boeri, că nu era amestecat cu ceilanţi boeri la sfat; că el pornise atunci pre un fecior a lui, pre Nicolai, să ia fata Ducâi-Vodă de la Ţarigrad, şi se gătise şi cu celălalt fe­cior cu Pătraşco Cămăraşul să ia fata lui Cantemir Vodă, şi se încuscreze, şi nici cu gândul nu gândea că ia veni o furtună ca aceea. Zisu-i-au slujitorii, cînd l’au găsit b Bărboşi să fugă că nu-i de­parte în Neamţ, iară el n’au primit ştiin­­du-se drept,—gîndea că lor duce la Esi, şi se va îndrepta. Iară după ce au venit Macri şi v­ind zapciu după zapciu, să piară, nu i­ au mai îngăduit, şi au pus de iau tăiat în Roma*’, şi mult sau rugat lui Macri săi ducă până la Esi —iarâ Macri ca un om rău şi de nimică, nu ia fost milă de su­fletul stăpânesău şi sau grăbit de Iau omorât, că de Iar fi dus la Eşi poate s’ar fi îndreptat şi ar fi scăpat —ca multe slugi se tâmplă la Domni, vrednic® de nu se grăbesc şi feresc pre stăpânii de pacat, şi mai pre urmi cad la laudă şi despre oameni şi despre stăpâni şi des­pre Dumnezău. Iară acesta, ca un var­­var, nefiind de nimica s’au socotit. Can­temir Vodă după aceea muit sau căit ce au făcut şi de multe ori plângea intru toată boierimea şi blăstăma pe cine iau îndemnat de au grăbit de i-au tăiat. Că după aceea nau trăit un an nici Cante­­mir Vodă şi au murit. (Comunicată de ăl. Tr. Ichim). ţl■& ••tot*'--*­ii­Armat,-! * 0 De cîtăva vreme o parte a presei bulgare, publică diferite ştiri senzaţi­onale, privitoare la armate română ca: Starea de asediu la Siliştea, Întăriri spre frontiera bulgară, Rech­ziţii în Dobrogea Nouă, Concentrări de mas® mari de trupe la Mkradînlar şi Kurtbu­­nar, etc. etc. Se dă cea mai formală desminţire tuturor acestor informaţiuni: H­­IHARUL. De astăzi zahă­rul se va vinde publicului de căt­re comercianţi. Comercianţii sunt obligaţi a vin­de acest aliment cu preţul de 1­30 bani kgr. , şi acei cari vor vinde cu preţ mai ridicat , se vor lua dreptul da a nu-l vinde. In acest scop Administraţia Co­­miunală,­­roagă publicul de a­-i da concursul denunţând imediat pe acei comercianţi, cari vând zahă­rul ma­­i-timp de cît 1,30 bani regr, sau refuză de a-l vinde.­­ Individul Const. Nistor a fost astă­­noapte arestat de poliţie din cauză că provoca scandal.­­ Astă noapte a încetat din viaţă co­merciantul Avram Fastlich din str. Lă­­puşneanu.­­ Ceporalul Vasile Balaşa din jandar­mii rurali a fost adus astă noapte la spi­talul Central fiind împuşcat din impru­denţă d® către un soldat tot din jandarmi. Starea lui inspiră serioase îngrijiri de­oare­ce a fost lovit în pept. Noul an judiciar Curtea de apel Astăzi a avut loc deschiderea noului an judiciar. In sala de şedinţe a Curţei de apel secţia I dl. I. Burada primul preşedinte după ce a dm­trat deschis noul an ju­deca­tores, a procedat prin t­regere la sorţi la repartizarea domnilor Consilieri, pe secţiuni. Secţia 1 va fi compusă din dl. T. Bu­rada, prim preşedinte şi d-nii consilieri Grigorovici şi Volanschi remaşi şi prin sorţi d-nii Bonachi, Er­bi­eanu, şi Buz­dugan. Secţia ll-a : preşedinte dl. Sturdza, şi d-nii Cernatescu şi I. Teodorescu, re­­maşi, şi prin sorţi d-na Ghinea Ionescu, Făraianu şi V. Antonescu. Camera de punere di acuzare : d-nii Volanschi de la secţia I şi G. Teodo­­rescu, Cernătescu de la secţia II-a. Curtea cu juri.—Dl. Ghinea Ionescu va prezida curtea cu juri din Iaşi Dl. Erbiceanu, Dorohoi, Botoşani şi Neamţ. Dl Bonachi: Suceava şi Bacău. Dl. Pârăianu , Fălciu, Vaslui şi Roman.­­ Tribunalul In sala de şedinţe a secţiei I-a a tri­bunalului dl. prim-preşedinte Pilat a făc­­ut repartizarea prin tragerea la sorţ, a judecătorilor de şedinţe, de instrucţie­­a procurorilor, şi portăreilor. Tribunalul a fost astfel alcătuit: Secţia 1 dl. Pilat preşedinte, d­nii Lupu şi Aslan judecători de­ şedinţă, dl. Wer­ner supleant. Jude instructor dl. Vrân­­ceanu, procuror dl I. Gaviilescu, portă­rel dl. Vasiliu. Secţia 11: Dl A. Bercea preşedinte, judecători de şedinţe d-nii Radovici şi Grigori, jude supleant d­­eşanu, jude instructor d. Scupca, procuror d Coroi, portărel tot d. Vasiliu. Se pa­ru­: Dl. Gorgos preşedinte, ju­decători de şedinţe d-nii Vinkier şi Câ­­păţina, supleant d. Scuban, jude­ instruc­­tor d. Buşila, procuror d. Rang, portărel d. Finicni. Pentru executări au rămas d­nii por­tărei Pavlov, Bazalt şi Greceanu. Dl. Ghica a fost trecut la Curte. • BiliHegrahi: Pr­­im­­a redacţie „Modurile de stângere ale obligaţiilor In dreptul roman şi In codul Napoleon de Iuliu* Gigore Pascu, —extras din „Ar­hiva“. — Buletinul Asociatiei Medico-Farma­­ceutice şi al Salvărei Iaşi. a­­smeea Maria Scutariu din str. Ni­­colina No. 84 a fost prinsă astă-noapte in flagrant delict cu locuitorul Gh Pelin, de către soţul ei şi subcomisarul Gh. Onescu de la brigada de siguranţă.­­ Soldatul Avram Şor desertor din reg. 14 Roman a fost astănoapte arestat. El va fi trimes astăzi la regimentul seu. 3 Mâine 2 Sept. ora 10 dim. se va vinde prin Bursă o cantitate de ovăz de către dl. judecător sindic.­­ Nobleţă de ofiţer sau Carabe­etrii captivanţi dr­mă militară după opera scriitorului Gemelli, rulează azi la «Si­­doh“, cu artistul Capoji in rolul princi­pal. Mai sunt dimnpiin­e în noul pro­gram, Capri Joasa Paulina, splendidă co­medie într’un act -r- Interesante călăto­rii in cele mai feerice regiuni din Svi­­ţera. Cel mai nou număr din „Eclair- Journal cu ştirile şi evenimentele din lumea întreagă şi telegramele însufleţite de pe cârmuirile de luptă, etc. etc. etc.­­ Astăzi la a­parist primul nu­măr «tiini 8t. 5 Havă. itefc&iâlla rm »*raie«»iate »eisan»t» «1« C. A’d­im­a Rm*. lieainu, B. Wădkjde, Maximin, r.,i «»îs a bogată sasaîerîe artistică issformativă, cilşeie şi caricaturi. „­Vosalia latul ral“ di«* primul m­inAr cute corasiacrată mişcărei artiste«© şi literare din oraşul n*stru. 5 bani nimănui.­­ Primul număr din „Buletinul Asoci­aţiei Medic­o-Farm­aceutice* are un studiu introductiv de dl. dr. C. I. Parhon, un is­toric al Societăţei şi omunicările făcui© la Societate de către d-nii d-n. C. Par­­hon, G. Stoicescu, dr. H. Solomovici,­­ dr. P. Radu. Apa I

Next