Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)

1915-10-01 / nr. 215

ínul vai. m. 215 A » ö S 4 S S S T JB ín ţ&râ un an . . äö 1*1 3si Străinătate pe un an , 4<0> „ ’smSrajK'itoJi §i învăţători ru-IP »5 f«e® o roducerfi <i« aw?0/* AdMflnfMt'v’aţâni ?A$t. PIAŢA ÜNIRBI, Me. A ;'«í 1«< «lesi eÍMfe«(tU Wattoeel-Líh^rd! Un nniuftr á BANI - ...... .TOUT 1 OCTOMBRIE IB«5 - : ,/» < : n TELEFON Ne. 21 A wnnvlnrt **«»#*‘*í*il-f Línla i>*' pae»*ni‘. lj . s !*u Linia pe pagina ITT b. Lini* »w» pmzfa* fv «■$> b. firm wnffennr'HRA rwi» rownirt IwtKylt 4« el*8»«I ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIAN ^ vxNj^1 Í ö> BA.Nl _ WBBammrmmmmammBim U TIlflâ Luptei« pe frontul strbesc sa desfă­şoară fără curmare, angajând din ce In ce mai viu taberile beligerante. SîrbII continuă să opună o rezistenţă crescândă operaţiunilor austro-per­­s­mane, cari câştigă şi ele in amploare, lin primele lupta dealungul Dunărei, I Austro-GermaniE au luat de la Sîrbi X1942 prizonieri şi 17 tunuri; e­ mai­l anunţă a fi terminat trecerea Dunărei­­ între Şabatz şi Grădişte. La sud da Belgrad, au cucerit înălţimile dintre Zarcovo şi Mirijevo. In schimb Sîrbii anunţă a fi respins în mod sîngeros două atacuri inamice la nord de Po­­jaravatz precum şi repetatele încer­cări al® austro germanilor d® a pune stăpînire pa oraşul Smederovo. O ştire, neoficială, semnalează în­ceperea ostilităţilor Bulgariei contra Serbiei prîntr’un atac dat în zona Ti­­mocului. Dacă această ştir® se con­firmă, s® va dovedi că Bulgarii, ata­­cind pe valea Th­aiocsului, au misiunea de a face cu putinţă accelerarea op®- i raţiunilor austro-germane. Pe frontul oriental, Ruşii dau atacuri contra trupelor germana cari operează In preajma cetăţel Dunaburg. I Armata Rothmar operează in GaSi- I­ţia orientală, unde a cucerit pozițiu-­­ nea Kladki, situată la 15 km, la nord­­vest de Tarnopol. De pe frontul lor, Francezii sem­nalează progrese în regiunea Souchez­­fingres și In Champagne, la nord est de Tabure. Violente bombardări reci­proce la Eparges și pădurea Lepretre. --------------------------------­ Conştiinţa Romînească Nu poţi ca, vorbind de vremurile prin care trecem astăzi, atît de ane­voios şi plin de îngrijorare, să nu începi mai întăi prin a arăta greu­tatea lor. Trăim vremuri grele şi ce e mai trist anormale. Anormale nu numai prin forţa lucrurilor şi a întîmplărilor, dar şi prin aceea că ele sunt sporite­­ de­reutatea oamenilor. Nu facem filosofie, ci constatăm faptele aşa cum se perindă, în în­­vălmăşagul de toate clipele şi în fră- ’ mîntările încontinue. Greutatea vremurilor de astăzi a fost sporită la noi de un mediu po­­­litic şi social specific, care din bună sau rea credinţă, din interese supreme generale ori individuale, a luat o parte foarte vie la desfăşurarea măr­i­celului european, înveninînd spiritele­­ şi mai mult, prin modul cum au pre­­sintat, totdeauna fals, diferitele situa­­ţiuni create de diplomaţia şi arma­tele streine. Un grup de oameni politici avînd în jurul lor diferite alte grupări, al­cătuite de fapt din aceleaşi persoane, şi avînd concursul unei prese «inde­pendente] sau ocazionale, au dat un adevărat asalt împotriva conştiinţei, înţelepciunei şi raţiunei publice. Asaltul a fost dat pe baza unei cauze scumpe tuturora , pe baza rea­­lizărei aspiraţiunilor naţionale. Ce nu s’a întrebuinţat de cătră a­­ceastă armată de politiciani, a cărei artilerie grea, presa bombastică, a epuizat cel mai bogat material de explozibile ? Ce nu s’a făcut, la cîte mijloace permise sau nepermise nu s’a recurs, spre a crea o credinţă, pentru a forţa infiltrarea unei idei ? Nimeni şi nimic n’a fost cruţat. S’a ameninţat însăşi existenţa statu­lui, denunţîndu-se ca trădători şi vîn­­duţi streinilor pe fruntaşii ţării, pe conducătorii cu răspundere. S’a con­testat şi s’au tăinuit fapte certe pen­tru a scoate în relief alteia contrarie. S’au falsificat unele, pentru a da proporţiuni exagerate altora. S’au is­codit tot soiul de ştiri fantastice şi de invanţiuni, pentru a se crea o anumită directivă, iar deasupra tutu­ror infamiilor zilnice, deasupra tutu­ror actelor nepermise, s’a întronat un patriotism fals şi anarhic, în nu­mele căruia s’au adus cele mai grave atacuri factorilor respunzători. însăşi Coroana n’a fost cruţată de această luptă, să-i zicem «patriotică» adusă împotriva realităţii de fapt. * In asaltul acesta nebun, conştiinţa publică s’a distins în mod eroic. Ea nu s’a lasat un singur moment de­rutată şi n’a cedat o singură dată numeroaselor atacuri îndreptate asu­­pra-i de cătră artileria pseudo­patrio­ţilor. Conştiinţa publică romînească, pri­vind cu adîncă încredere grija cu cari cei în drept stau la postul de onoare pentru apărarea ţării şi a in­tereselor ei, a trecut adesea cu indi­ferenţă şi ironie, de multe ori cu desgust, peste toată lupta dusă de aceia cari comiteau tot soiul de aten­tate pentru a o deruta. Eşecul acestora a fost general. Ni-i arată faptele ce au urmat şi şi tranziţiile prin care au trecut toate formaţiunele «patriotice» în frunte cu şefii lor. In vremurile grele de astăzi n’a fost nevoie de lecţiuni de patriotism ,de lecţiuni date conştiinţă publice romîneşti, de cătră aceia cărora li lipseşte poate adevăratul simţ pa­triotic. Acestei profunde conştiinţe româ­neşti, care a sesizat numai realitatea în deslănţuirea tuturor patimilor pa­triotice, şi care a fost într’un suflet cu adevăraţii oameni de stat cari nu lipsesc o clipă de la postul de cinste, acestei conştiinţe romîneşti luminată şi chibzuită, care a ignorat toate a­­gitaţiunile şi toate aţîţările falşilor sau ocazionalilor patrioţi, noi, cei de astăzi, să-i aducem omagiu şi recu­noştinţă. Cei cari vor veni după noi, gene­raţia de mîine, îi va aduce şi bine­­cuvîntarea. Dl. Miile nu se poate opri și nici nu importă atitudinea lui. Pen­tru d-nii Filipescu și Tache Io-­­ nescu ar fi vremea să se oprească înainte de a se înămoli complect în mocirla în care se complace directorul „Adevărului“. ——-— -...—-«a ----------------- Răspunderea unor 40 de partide“ D-nii Tache Ionescu şi Nicu Fi­­lipescu sunt şefi de partide, au întemeiat o nouă organizaţie po­litică, iar d. Nicu Filipescu a de­clarat odinioară că ar fi gata să-şi fee răspunderea situaţiei... Aceşti şefi de partide, sub firma nouă a Federaţiei Unioniste, fac politică în tovărăşia d-lui Miile. întrebarea este: ori­care ar fi idealul politic şi mijloacele de luptă ale d-loi Filipescu şi Tache Io­­nescu, oare se pot solidariza ei cu atitudinea şi mijloacele de luptă ale d-lui Miile ? Oare aceşti şefi de partide nu pot găsi un cuvânt de desolidarizare faţă de disperarea cu care d. Miile aruncă pretutin­deni sămânţa anarhiei şi a asasi­natului ? Dacă Federaţia Unionistă poate fi, în calculele d-Ior Filipescu şi Tache Ionescu, un instrument util pentru realizarea unui ideal deo­potrivă de scump tuturor Româ­nilor, oare această organizaţie poate fi tolerată sub forma unui focar de anarhie care să conducă la suprimarea instituţiilor de stat şi a oamenilor politici ? Patronând şi încurajând acţiunea d-lui Miile, d-nii Tache Ionescu şi Filipescu îşi asumă o răspundere prea gravă în desfăşurarea eveni­mentelor. 0 noua campanie ! -—-———• Urmărim cu un viu interes aşa zisa acţiune a partizanilor răs-­­ boiului cu orice preţ şi imediat. E cea mai plăcută distracţie pe aceste vremuri de îngrijorare şi de nesiguranţă. Terminind cu mişcările ds stra­dă cari s’au încheiat cu cel mai formidabil fiasco încercat vre­odată de „opinia publică a cafenelelor capitalei", acţioniştii cari în rea­litate nu sunt de­cit clientelă po­litică, îşi continuă programul de activitate după toate normele pre­caute ale de opoziţie. Ultimul şi cel mai tragic nu­măr de program este «atacul Co­roanei». Tactica este vechie şi ea este sistematic practicată de opoziţia disperată, care epuisîndu-şi toate mijloacele pentru răsturnarea gu­vernului, face şah la Rege. Sistemul a început să fie apli­­­­că astăzi. Cu deschiderea cam-­­paniei împotriva Coroanei, a fost angajat cel mai neruşinat perso­naj din ceata naţionaliştilor de­­ carnaval, celebrul Miile.­j. Este punctul culminant al spec­­■ tacolului ridicol pe care acţioniştii­­ ni-l oferă de la isbucnirea războ­­­­iului european. .Este in acelaş­i timp sfîrşitul lamentabil al agi­­­­­taţiilor întreţinute pînă reuni şi ■cari s'au prăbuşit sub presiunea indiferenţei generale a opiniei pu­­b­lice.­­ Această opinie publică a avut­­ prilejuri repetate, să compare po- Ulilica de cruţare înţeleaptă şi de I prevedere întemeiată pe fapte, cu I politica celor cari au luat orice ÎSpresupunere drept fapt neindoel­­nic şi orice temere feminină drept­­ dezastru naţional. Adevarata opinie publică a ţârii,­­ nu se lasă legănată de iluzii, nu-şi­­ formează criteriul de judecată al si­­­­tuaţiei din elucubraţiile epileptice ale d-lui Miile şi nici din consideraţiile di­plomatice de un ramolisment cro­nic ale d-lui Costa-Foru. Din împerecherea acestor două ca- I pete, nu poate să iasă judecata lim­pede a situaţiei şi imprejur­ărilor şi­­ de aceia campaniile întreprinse de­­ aceste căzături, nu numai că nu pot avea răsunet, dar sunt întimpinate cu cel mai profund dispreţ. !­f ........■*•«**» «&*• «•*— ........—­găsesc printre ţărani unii cari, ca şi la oraş „sufăr de mania de a face versuri*. Un caz povestit de directorul „Şezătoarei“: — Mii de mulţi ani a murit in Fălticeni un psalt de la biserica „Adormirea“ care nu putea să-ţi vorbească de­cât în versuri. Pentru orice lucru, ori cât de banal, pe care voia să’l spu­e, psaitu! nostru Întrebuinţa ferma versului, găsind rime Uneori, alte ori «'Vorsanţe, după cum­ se intâmpl». Dacă se întâlnea cu cineva care se num­ia Vasile, piuitul li zicea : Bona ziua, coroane VasUe Sa­­ţi deie Dumnezeu multe zile. De 'i întâlneai in dreptul unei crâşme şi’l întrebai de unde vine, îţi răspundea : Am fost de am băut un vinişor Să-mi simt­ sufletul mai uşor. Versurile sunt tipice. Dl. Gorovei mai ci­tează şi alte versuri de asemenea natură pentru a arăta că nu aceasta este literatura populară şi a face distincţia între soiul a­­cesta şi adevărata poezie populară de a , chrai frumuseţe şi plasticitate au fost atraşi cei mai rutinaţi esteţi. Literatura aceasta pe care o studiază d. Gorovei se găseşte nu numai la ţară, da şi la oraşe. Coşurile redacţiilor sunt zilnic , umplute de asemenea producţii cari institue­­ un capitol de adevărată psiehologie. Ier dacă distinsul folklorist de la Falti- I ce ni ar citi volumele de versuri cari s’au­­ tipărit in anii din urm?, ar găsi multe.... 'rime, In genul celora pe care le-au citat [ mai sus. Araid PĂRERI 51 FAPTE Rime şi foiţe Ştiinţa folkloristică are un pasionst re­­prezintant in d. Artur Gorovei, care da peste douăzeci de ani conduce rerist« fo klorist'cl „ Şezătoarea*. In noul număr a! acestei publicaţ­iuni, care cu tot materialul bogat ce-1 »duce In do­meniul folkloristicei de sigur ră n’o fi având prea mulţi cetitori, găsim şi concursul altor colaboratori cari se îndeletnicesc cu folklo­­ristica, şi care aduc o materie specială in­teresantă. In articolul prim d. A. Gorovei relevează un fapt important, şi anume: că versurile populare în care „se oglindeşte su­fle­tul de astăz­i al ţăranului nostru* nu mai sunt as­tăzi la nivelul poeziei populare de aiin­dată. Dl. Gorovei explică faptul: actuila poezie populară este mai mult rezultatul unei „com­puneri* deiâl al unei inspiration firmest’, şi In această credinţă, care de s­unn ex­primă un adevăr, d-sa citează unele exem­ple caracteristice.­­ Așa de pildă d. Gorevsi afirmă că se Informaţii a Un­­iar­ea dimineaţă a anunţat că pontonul romînesc de la Vidin a fost ridicat la Calafat, pretimînd că prefectul bulgar din Vidin şi-a exprimat mirarea sa asupra acestei măsuri. Această ştire este fără îndoială ero­nată. Pontonul romînesc a fost ridicat de la Vidin pentru faptul foarte simplu că cursele vapoarelor romîneşti între Ca­lafat, şi Vidin au fost întrerupte de mult. In fiecare an de altfel pontonul romî­nesc, este ridicat cînd navigaţia este în­treruptă.­­ Membrii „ Sfatului Negustoresc" au fost convocaţi in adunare generală spre a participa cu toţii la consfătuirea co­mercianţilor ce va avea loc Duminică la Camera de Comerţ in chestia scum­pirei unor articole din comerţ. La această adunare vor asista d-nii O. G. Mărcescu primarul oraşului, Th. Jdllea preşedintele Camerei de Comerţ şi primarul Capitalei dl. Em. Uorescu. „ Astănoapte din Inceput de incendiu s’a declarat la spitalul de copii „Cari­tatea“. Focul a luat naştere de la locuinţa personalului. Intervenind pompierii,focul a fost stins.­­ Poliţia de siguranţă a arestat a­­seară pe individul Vasile GrAdinariu din mahalaua Gheorghiu, care furase 4 saci cu koks din gara Ciurea, la momentul cînd voia să-i vîndâ.­­ Astă­zi dimineață la ora 6 juni, manipulantul No. 185 ce conducea va­gonul de tramvai No. I, mergînd cu vi­teză mare pe str. Palat, a dat peste tră­sura birjarului Marcu Bera, omorîndu-i calul pe loc. Manipulantul a fost arestat. E Un început de incendiu s-a declarat aseară la atelierul de stolerie a evreului Iancu Herţs din str. Socola No. 74. Cu ajutorul vecinilor focul a fost ime­diat localizat. S Inspectoratul general şcolar faţă de marele număr de detaşări şi supliniri a cerut Revigoratului să-i înainteze de urgenţă un tablou exact de tot perso­nalul şcolar urban şi rural, unde funcţio­nează, acei cari sunt concentraţi, detaşaţi, de cine sunt supliniţi. De asemenea şi un tablou al persona­lului grădinelor­­de copiii. „ In cursul lunei viitoare se va juca la Iaşi frumoasa revistă de actualitate «Marafet Bueluc» scrisă de Durstoikir. B Pe ziua de astă­zi a fost chemată o nouă serie de auxiliari şi dispensaţi cari vor face o concentrare de două săp­tămâni. B Făcîndu-se nişte săpături la casele d-lui Gh. Stîngariu din str. Eternitate No. 67, s’au găsit mai multe oseminte omeneşti. Ele au fost transportate şi depuse la cimitirul „Eternitatea*.­­ Poliţia a arestat astă-noapte pe in­dividul P. Iosopescu care fiind într’o cesuplectă stare de beţie, a bătut grav pe femeia Alica a Chirei.­­ Lucrătorul Iosef Gusti de la fabrica de frînghie Wachtel a fost apucat de roata cea mare a motorului, rupîndu-şi ambele mini. In stare gravă a fost transportat la Spitalul Israelit. * In str. Descălicătoare şi Bularga s’au declarat 2 cazuri de anghină difterică. Bolnavii au fost izolaţi. ■ Mîine se pune în studiu la teatrul naţional piesa „Amicul Teddy“. Punerea în scenă şi repetiţiile se vor face sub conducerea d-lui M. Pella.­­­n Parisianul film „Floarea Ruinelor* [a sosit azi la „Sidoli“. [ In cele 4 acte mari „Floarea Ruine­­­ior“ desfăşoară un episod dramatic din­­actualul război, într’un orăşel din Belgia. [ Noul program parizian cuprinde apoi­­ „Prince iubeşte o comedie splendidă cu simpaticul şi originalul humorist pari­­­zian. Călătorii interesante şi cel mai nou­­ număr din Jurnalul Războiului, cu ştiri îşi telegrame însufleţite de pe toate fron­turile etc. ■ Şcolare.—Ministerul transferă după cerere pe ziua de 1 Octombrie a. c. pe d-ra Nathalie Popescu institutoare la şcoala şcoala de fete No. 8 din locali­tate la şcoala de fete No. 7 In locul d-nei Eufrosina Teodorescu care trece în locul celei dintâi. Prin aceasta d-na Antonescu îşi reia catedra sa. Iar d-ra Ianculescu va suplini ca de­taşată pe d-na Teodorescu la şcoala No. 8 fete. — Idem pe ziua de 1 Octombrie pe d-ra Maria Vasiliu, învăţătoare de la şcoala din Pomirla-Dorohoi, la şcoala din Bucegea postul II jud. Botoşani. — D-ra Fedeleş de la şcoala din Co­tnari se detaşează la Tg.­Frumos In locul d-nei Vlaicu In congediu până la sfîrşitul anului. — D-ra Virginia Sebastian învăţătoare la Poeni, a cerut Ministerului un con­gediu de 5 luni, pentru boală. In acest timp va fi suplinită de preo­tul Gheorghiu licenţiat in teologie. — D-na Elize Banulescu Învăţătoare la şcoala din Chişcoreni-Şipote a cerut un concediu de 3 luni, pentru boală, fiind suplinită de d­na Profira Botez ab­solventă a şcoalei profesionale Sf. Sava. B Judiciare.—Tribunalul a ordonat vânzarea viei din com. Tomeşti judeţul Iaşi, proprietatea d-lui Ioan Rotaru. — Tribunalul a ordonat radierea in­­scripţiunei ipotecare No. 169 din 1910, dintre debitorul Mates Zaleş şi credito­rul Isidor Malilovici, pentru suma de 3000 lei. — Tribunalul a ordonat radiarea in­sc­­ripţiunei ipotecare No. 459 din 1914, dintre debitorul Stefan Mica si credito­rul Dimitrie Anghel pentru suma de 3000 lei. — Tribunalul a ordonat închiderea dosarului No. 1331 din 1914 ralativ la vinzarea imobilului din Iași, strada Pa­lat 60, proprietatea d-lui Stefan Nică. •Intru cît debitorul a achitat datoria pan-* tru care acast imobil a fost scoa In vln­­zare. ‘ — Tribunalul a ordonat radiarea fir­j­mei soeiale Meilich Blum si Zalman Blum pantru comerţul de băuturi apirtoaaa în strada Anastase Panu, Iaşi. — Tribunalul a amînat pentru 12 No­­embrie 1915 judecarea cerarei pantru de­clararea in stare de faliment a comer­ciantului Abram Aeibovici din Iaşi. — Idem pantru 28 Octombrie 1918, a comerciantului C. A. Ciobanu. — Idem, fără termen a comerciantu­lui C. Sotiriu din Iaşi. — Tribunalul a ordonat suspendară* vînzărei bunurilor falimentului Carol Bechler din Iaşi. . ■ In astă «oară la teatru , frumoasa operetă „Sybil» în care joacă pa lingă elementele principale ala trupei şi comi­cul C. Tunată. ® Judecătorul de instrucţie al cabine­tului I a pus eri în libertate pe I. Ză­­hărescu agent de percepţie din Şipote şi Gh. Onu, acuzaţi da fals în acte pu­blica. ■ Cinema ,Moderna. Astăzi program grandios, superba dramă Sednetrea, cap de operă a cinematografiei moderne, in­terpretată de cei mai mari artiști ai Teatrului Imperial din Petrograd, In frunte cu Paul Wagener și Lyaya Sal­­m­onova. Apoi : Lupta pentru stăpinirea Americei episod istoric din Lumea nouă. O comedie foarte hazlie şi alte noutăţi da valoare. Matineu la ora 5. Spectacol seral la ora 9 juni. Joi spectacolul seral e dat In benefi­ciul săracilor comunei Iaşi, sub patru­­ I ■ajul d-lui Primar.

Next