Mişcarea, noiembrie 1915 (Anul 7, nr. 240-263)

1915-11-01 / nr. 240

► VII No. 240 ABONAMENTE In­t­ră pe un an . . 20 lei In strerificate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere dr. 500/„ REDACŢIA 11 ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UN­II­­EI, No. 1. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BA­il, DUMINICĂ 1 NOEOMBRIE 1015 TELEFON No. 121 ANUNCIPIU COMERCIALE Linia pe pagina II . . 1 leu în L^ja pe pagina li) . . 50 b. ipLippj 13« peg'na IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN slib direcţiunea unui caraitet insi­it­uit dss clubul naţional-liberal 'Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL » LIBERAL. COTIDIAN I Gátra lesen „Federaţia unionistă“, pentru a scapa de ridicolul ammnării epi­demice de Duminica trecută, revine la prima sa határira şi anunţă o nouă şi mai... mare întrunire publică, în sala...,,Car­a­geale", pen­tru mîine Duminică, 1. Noembrie a. c. Toats ziarele „unioniste" din Bucureşti invită pe cetăţenii Ca­pitalei şi pe români de pretutidini, mai puţin români-moldovei, în sala... tjCaragiale", toate ziarele „unioniste"­ din Iaşi anunţă numai oratori din... Capitală. Ieşeni nu mai au­em. Nimic de la Iaşi: nici oratori, nici public. Cu toate acestea Întrunirea de Duminică va fi, pentru federaţii unionişti, o grandioasa manifestare naţională a laşului şi a Moldovei. Vin, în adevăr ca să manifesteze, în numele laşului şi a Mol­dovei, „fruntaşii ţărei şi apostolii romînismului“, cum îi numeşte „Evenimentul“, via d-nul N. Filipescu, Tache Ionescu, Mişu Cantacu­­zino, Barbu Delavrancea, Ion Grăchişteanu, dr. Tom­a Ionescu, Părin­tele Lucaci, Octavian Goga şi, fireşte încă mulţi... „alţi" de... dincolo de Macov şi de dincolo de Carpaţi... Vin ca să manifesteze în nu­mele Iaşului sau, cel puţin, să deştepte, zic tot ei, conştiinţa naţio­nală adormită în vechea Capitală a Moldovei. Nimene din Iaşi, nimene din Moldova, nu se găseşte numarat prin­tre «fruntaşii ţării şi apostolii ’Tomm­işoaului», nici chiar căpiteniile a două din ele trei fracţiuni ale partidului conservator cari, cu toate a­­ceste, dintr’un spirit orb de disciplină de partid, condamnabil din toate punctele de vedere in împrejurările de faţă, susţin, din culise, nebunia furioasă a d-lui N. Filipescu şi acţiunea suspectă a d-lui Tache Ionescu. Va veni o vreme când acei doui pretinşi fruntaşi ai laşului îşi vor da seamă, în faţa laşului şi a Moldovei, de adele lor de astăzi, de renunţarea ce au subscris,­in curtea unei legaţiuni streine, la ceea ce este trup şi suflet din trupul şi sufletul Moldovei. E pentru prima oară că se încearcăă o astfel de acţiune de deşteptare a conştiinţei naţionale în această parte a ţarei care a luat, întotdeauna prin ea însăşi. Iniţiativa mişcărilor naţionale ţi a realizat, în momentele ce ea a găsit oportune, cele mai sfinte dor­in­ţi ale neamului. E pentru prima oară că se încearcă a se da lecţiuni de con­ştiinţă şi de patriotism ieşenilor de cătră oamenii cei mai puţin calificaţi de a vorbi în numele ideii şi revendicărilor naţionale şi, in orice caz, de oameni cari s’au dezinteresat In mod con­stant de sim­ţimintele şi interesele acestei părţi din ţara româ­nească care a decăzut şi s’a ruinat pe urma dezmembrărilor ce a suferit. „Federaţia unionistă­ face, din acest punct de vedere, cel mai rău serviciu ţărei, în împrejurările actuale care necesită unitatea conştiinţei naţionale, sădind in sufletul celor de aci credinţa că duc o politică intransigentă, cîrmuită de spiritul de înainte de 1859. S’au stins oare, cu adevarat, în Iaşi şi în Moldova, oamenii miş­cărilor naţionale ? S’au stins întru atît, în minţile şî sufletele ieşe­nilor, ideile şi simţimintele naţionale pentru că sufere ruşinea lecţi­­uitelor de naţionalism ale unor „fruntaşi ai ţării şi apostoli ai romî­­nismului“ de tăria Cezarului cu aere de „Stoim“ sau de talia omului societăţei „rea" şi a tuturor intereselor streine, pe cari însăşi d nul Nicu Filipescu­­ a denunţat opiniei publice ca înstrăinaţi ? „ Înstrăinaţii­ de ieri au devenit astăzi, pentru d-nul Nicu Filipescu, sufl­ele sau­­■ marele suflet al idealului naţional». Şi ceea ce este mai trist e că tineri rătăciţi, luaţi in vârtejul nebuniei pretinse «patriotice » a d-lui Nicu Filipescu, vin să ajute o mişcare anarhică alăturea de aceia pe cari, până ieri, ii socoteau oameni cei mai primejdioşi mare­lor interese ale neamului nostru. Concepţia naţionalistă nu poate­­ sa­tisfăcută când stăpânirea sufletelor curate ale tinerilor a putut cădea in măinele d-lui Miile, a tachiştilor sau în mâinele unor profesori cari au fost capabili, întrun moment al vieţii lor, să repudieze naţionali­tatea română şi să dea, in cumpănă, o mai mare greutate «revanşei» altora decât idealului neamului românesc. Iaşul conştient, pătruns de gravitatea împrejurărilor, judecător înţelept al unei situaţii fără seamăn în istoria omenirei, cu autoritatea ce şi-a im­­pus-o în toate acţiunile politice prin claritatea vederii, prin oportunita­tea şi energia executărei, prin cel mai splendid spirit de jertfă în reali­zarea marilor aspiraţiuni ale neamului, vine astă­zi, prin pasivitatea sa, să opue o rezistenţă despreţuitoare acţiunelor uşuratice născute, pentru unii, din cele mai meschine preocupări politice, iar pentru alţii, din con­vingeri şi simţiminte mai mult sau mai puţin sincere, nici într’un caz din concepţia superioară, din discernămîntul luminat al unor barbaţi de stat, cu adevărat patrioţi, Iaşul, în împrejurarea cea mai gravă prin care a trecut vre­odată Statul nostru, nu este capabil să se solidarizeze la o acţiune... „na­ţională“, croită după tiparul celor mai vulgare campanii electorale. Nu se realizează idealurile unui neam prin sformarea blocului con­ştiinţei naţionale, prin frămîntări interne de natură a slăbi temeliile pe cari stă clădită unitatea şi neatîrnarea statului român. Atacurile îndreptate împotriva Coroanei, exortaţiunele adresate oştirei, distru­gerea partidelor politice, adică a forţelor organizate cu care se poate guverna ţara şi realiza idealul ei, sunt acte de cea mai primejdioasă nebunie, pe care Iaşul le desaprobă cu toată energia. Nu se rea­lizează idealul naţional făcând în faţa lumei, dovada anarhiei, dând speranţa, unuia sau celuilalt grup de Puteri, că concursul Româ­niei se poate da, pentru interesele şî aspiraţiunile lor, sfărmând Uni­re». Ne»fârmarea, Coroana, pe car ni leau dat generaţia viguroasă a oamenilor dela 1848, 1859, 1866 şi 1878, în fruntea cărora au stat cel mai de seamă moldoveni. Opera generaţîuneî trecute, întemeiată în principal pe jertfele l­a­şul­ui şi ale Moldovei, nu va fi distrusă nici­odată cu concursul Iaşului şi al Moldovei. Iaşul nu va secunda nici­odată acţiunele care jertfesc ceva din in­tegritatea idealului naţional, acţiunele cari nesocotesc realităţile, cari voesc să determine războiul pentru onoarea panaşului, să primejduiască asistenţa Statului, să ucidă cele mai frumoase vieţi ale ţărei să îndolieze şi să rui­neze familiile, numai pentru a satisface temperamentul sanguinar al d­lui Nicu Filipescu sau interesele inavuabile ale altora. Nu este cetăţean cuminte în oraşul Iaşi, în ţara Moldovei, care să voiască, în împrejurările de azi, să încredinţeze soarta ţarei, vieţele lor şi ale copiilor lor, siguranţa averilor, în mâinile nebunilor, ale interesaţi­lor sau ale ambiţioşilor. Nu sunt nici Nicu Filipescu, nici Tache Ionescu, nici C­aiile, cei indicaţi încrederei cetăţeneşti. De la începutul războiului şi pănă astăzi atitudinea lor se caracteri­zează prin o lipsă desăvârşită de judecată a situaţiei, prin o lipsă desă­vârşită de sinceritate în relaţiunile lor cu guvernul a căror acţiune au a­­probat-o pănă în iunie. Astăzi aceşti pretinşi «fruntaşi ai ţării» şi «apostoli ai românismu­­lui», voesc să ne impue războiul în momentul cel mai neprielnic ; voesc să ducă ţara la dezastru pentru că ei singuri mărturisesc : România trebue să moară cu onoare. Ei voesc războiul pentru moarte , ieşenii voesc războiul pentru viaţa Statului şi a neamului. Ieşenii vor face gol în jurul lor. Nimene din Iaşi n’are a merge la o întrunire care-şi propune să sfarîme România, pentru că nu mai este ce sfarma din partidul con­servator. Idealul naţional nu se realizează cu spiritul distractor al d-lui Nicu Filipescu, ci cu spiritul creator al adevăraţilor barbaţi de stat. In preajma întrunire! «Federaţiei unioniste» Iaşul n’are decât un singur strigăt : Trăiască România mare de mîine aşa cum ne va ajuta împrejură­rile şi cuminţenia noastră ca să o creăm — fără a răpi sau ingreuia generaţiilor viitoare desăvârşirea idealului naţional, într’o direcţie sau alta! Trăiască Regele şi oştirea ! Trăiască Ion I. Brătianu! PĂRERI ŞI FAPT­E__ Ratinetele teatrale Avem de făcut unele observaţiuni a­­supra programului cu care societatea dra­matică locală îşi întreţine după aniezele teatrale—cu singura intenţiune de a face atentă direcţiunea teatrală ca să ia, daca va crede justa părerea ace­asta, cuveni­tele măsuri. De un şir de ani s’au introdus şi la noi matinetele. Ele au fost bine venite, căci, cum s’a văzut, au putut contribui să desvolte şi mai muit gustul pentru teatru în marea massă a poporului. După-amezele teatrale au luat avînt la noi sub directoratul d-lui M. Sado­­veanu. Apreciatul scriitor, de cum a ve­nit in fruntea instituţiei s’a gîndit la aceste representaţii extraordinare date în zilele de serbatoare—singurele ciaci atît lumea şcolară cit şi proletariatul in­telectul le putea frequenta. După-amiezile teatrale au prins repede şi foarte rar s’a îritimplat sa vedem un matineu la teatru care să nu fie populat. Faptul acesta dovedeşte buna inspiraţie a d-lui S­adoveanu care astfel a găsit un mijloc intr’adevăr practic ca teatrul să fie gustat de cei mulţi. Avem de fâcut Insă o singură obser­­vaţiune, în ceea­ ce priveşte reperterul­­,acestor matineie. In mare parte nu toate­­ piesele cari se dau Ia matineu, la tea­trul național, au valoarea morală nece­sară. Farse și comed­i ca acele pe care tru­pe de provincie de duzină le dau o sin­gură dată cu mare alai, ca să atragă lu­mea la teatru n’ar trebi să figureze in acest reporter. Având in vedere mai cu seamă sco­pul ce-i urmăreşte direcţiunea prin re­prezentaţiile de matineu, n’ar trebui să mai vedem de pildă pe «Toto»—care a fost jucată pentru o instituţie culturală­­ --sau altă literatură dramatică de acest soi. Reperterul teatrului este prea bogat şi variat că din marele stoc de piesa, o­­riginale sau traduceri, să se poată fac­e o selecţiune. Am dori deci să­­vedem în matinee întreg repertorul c­asie romînesc. Ori când o comedie sau un vodevil u­­şor din repertorul lui Alexandri va fi mai bine venit de­cît „Tito" sau alte bazaconii pe cari nici provincia nu le mai suportă. Pentru a corespunde zilelor de acum s’ar mai putea face ca in fie care mati­neu să se deie ette o piesă rominească cu caracter patriotic. Care ieșanu’ar mai veni să vadă de pildă „Curcanii" lui Ventura--pentru a cita o piesă tipică. ? Ar fi poate şi o chestie de oportuni­tate să se deie toate piesele de acest gen pe care le avem la repertoriul ori­ginal. Aceasta e şi norma marelor tea­tre streine în care, de când datează conflagraţia europeane, se menţine un asemenea repert.tr. Piese ca „Răzvan şi Vidra“, „Boieri şi Ciocoi“, „O căsnicia“ piesele lui Ca­­ragiale şi aia celorlalţi dintre scriitorii noştri dramatici n’ar trebui să lipsească. Aceasta atât în interesul cunoaşterei li­­teraturei naţionale cât şi în interesul educaţiei artistice. Iar in ceea ce priveşte repertorul strein o selecţiune foarte atentă se impune. Literatura universală e prea bogată ca să ne poată da un repeater distins şi corespunzător cu scopul ce s’a urmărit prin dupâ-amiezele teatrale. Facem aceste propuneri când vedem iarăşi pe „Toto“ — şi credem că nu j­g­­nim pe rumeni cu aceste obser­vațiuni. Araid. Situaţia la noi In cursul acestei săptămîni s’au terminat seria schimbului de ve­deri asupra situaţiei ce a urmat între primul ministru, parlamen­tarii, primarii şi prefecţii din ţară. Lămuririle date acestora de că­tră şeful guvernului asupra situa­ţiei şi invitaţiuneie pe care le a făcut celor presenţi de a-şi ex­prima părerile fără rezervă şi a-şi comunica impresiunele şi părerile, au pus în relief valoarea reali­tăţii acestor consfătuiri. Parlamentarii şi representanţii oraşelor şi judeţelor şi-au expus părerea ce o au asupra actualei situaţiuni. în toate consfătuirile ce au ur­mat între primul ministru şi seria acestor representanţi s’a remarcat deplina armonie de cugetare însu­fleţită de o singură mare ideie, acee de a salvgarda interesele su­preme ale patriei. Armonia aceasta arată două fapte şi anume: mai întâi această armonie este însăşi a întregei ţări cari şi-a pus toată nădejdea în­ patriotismul luminat al conducăto­rilor statului şi în al douilea rînd ca arată şi mai reală atitudinea ostilă a federaliştilor împotriva guvernului — ostilitatea care se manifestă prin cunoscutele absurde campanii pe care aceştia le dau în numele idealului naţional. Ministerul industriei şi comerţului a dat ieri următorul comunicat: Legaţiunea engleză ne face cunoscut că va continua a elibera comercianţilor cari vor prezenta cererea de­­ export, cer­tificatele de garanţie de pănă acum, cu condiţiunea ca să se indice odată cu ce­rerea şi drumul pe unde se expediază acele mărfuri. “ Este inexactă ştirea ăi Li­eri de ziarul «Dimineaţa» pr­in oara se anunţă că dr. F. I. Carp ar fi fost primit in audienţa de M. S. R'gsle. B D na Lucreţia S. Tom­a, învăţătoare la şcoala din Tomeşti-Osoiu (Iaşi), a fost transferată la aceeaşi calitate la şcoala b­a Tg.-Frumos. V­ia antă seară se joacă la teatrul na­ţional emoţionanta piesa „Papa Leboa­­nard“ cu d. Radu Demetrescu în rolul principal. Mame in matineu „Administratorul de plasă“ şi seara „Toto“. „ Marţi d­ecembrie se vor întrunim localul Inspectoratului agricol membru co­­­­­smnet pentru fixarea preţurilor regio­nale pe un nou period de cinci ani. *­­ S’a prohibit exportul de floarea soa­relui şi a oțeiului de cinepa. * Ministerul Cultelor şi al Instrucţiu­­nei Publice a numit pe z­ia de 1 Octom­brie pe dl. Dumitru Onirică învăţător provizor i comuna Costujeni.­­ Mihai Antonie din Riuleni ducîn­­du-se la preotul Benigan din Bisia câ-i încredinţezi­ nişte bani, găsind un revol­ver încărcat şi jucindu-se cu el,­­a îm­puşcat din imprudenţi riindu-i îa bra­ţul sting.­­ Învăţătorul Dumitru a Costachioaei din comuna Pom­, a reclamat parche­tului pe individul Vasie Hulub, că l-a furat din vie SOUO de haragi.­­ Comerciantul David Esrpovici din strada M­iculina No. Io a fost dat jude*­c&ţei de nouă parchet, pentru contra- Vetiţie la legea sanitara. s­f., Avram Loebsl din Is.şi strada I. C. Brătianu No. H a reclamat parche­tului pe boromou Bieşoiu din str. Brân­duşa No. 7, căruia a­­încredinţat 104 poliţe, comparate des la firma Iain& Bor­­covic­ şi A­fone Hei, spre încasare şi­ e­­xecut­are, spre a-i restitui acele poliţe sau valoarea lor care se urca la 11600d de lei. „ Direcţia sanitară nu va mai achita salariile personalului sanitar pănâ ce nu vor prezintă odată cu statila şi chitan­ţele de plata impozitului personal şi a prestaţiei. „ Un cas suspect de scarlatina s’a declarat la un copil al fem­ei Funi Fa­­uerraan din str. Podul Roş. Bolnavul a fost izolat şi locuinţa com­­­plect dezinfectat. O Msi­ris Ensseu anunță două con­certe ce vor avea loc­­*• teatrul Națio­nal în sălile de 15 și IS Decembris.­­ Mâne apare al douilea număr din revista juridică locală cu un sumar bogat și variat.

Next