Mişcarea, noiembrie 1915 (Anul 7, nr. 240-263)
1915-11-01 / nr. 240
► VII No. 240 ABONAMENTE Intră pe un an . . 20 lei In strerificate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere dr. 500/„ REDACŢIA 11 ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIIEI, No. 1. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BAil, DUMINICĂ 1 NOEOMBRIE 1015 TELEFON No. 121 ANUNCIPIU COMERCIALE Linia pe pagina II . . 1 leu în L^ja pe pagina li) . . 50 b. ipLippj 13« peg'na IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN slib direcţiunea unui caraitet insiituit dss clubul naţional-liberal 'Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL » LIBERAL. COTIDIAN I Gátra lesen „Federaţia unionistă“, pentru a scapa de ridicolul ammnării epidemice de Duminica trecută, revine la prima sa határira şi anunţă o nouă şi mai... mare întrunire publică, în sala...,,Carageale", pentru mîine Duminică, 1. Noembrie a. c. Toats ziarele „unioniste" din Bucureşti invită pe cetăţenii Capitalei şi pe români de pretutidini, mai puţin români-moldovei, în sala... tjCaragiale", toate ziarele „unioniste" din Iaşi anunţă numai oratori din... Capitală. Ieşeni nu mai auem. Nimic de la Iaşi: nici oratori, nici public. Cu toate acestea Întrunirea de Duminică va fi, pentru federaţii unionişti, o grandioasa manifestare naţională a laşului şi a Moldovei. Vin, în adevăr ca să manifesteze, în numele laşului şi a Moldovei, „fruntaşii ţărei şi apostolii romînismului“, cum îi numeşte „Evenimentul“, via d-nul N. Filipescu, Tache Ionescu, Mişu Cantacuzino, Barbu Delavrancea, Ion Grăchişteanu, dr. Toma Ionescu, Părintele Lucaci, Octavian Goga şi, fireşte încă mulţi... „alţi" de... dincolo de Macov şi de dincolo de Carpaţi... Vin ca să manifesteze în numele Iaşului sau, cel puţin, să deştepte, zic tot ei, conştiinţa naţională adormită în vechea Capitală a Moldovei. Nimene din Iaşi, nimene din Moldova, nu se găseşte numarat printre «fruntaşii ţării şi apostolii ’Tommişoaului», nici chiar căpiteniile a două din ele trei fracţiuni ale partidului conservator cari, cu toate aceste, dintr’un spirit orb de disciplină de partid, condamnabil din toate punctele de vedere in împrejurările de faţă, susţin, din culise, nebunia furioasă a d-lui N. Filipescu şi acţiunea suspectă a d-lui Tache Ionescu. Va veni o vreme când acei doui pretinşi fruntaşi ai laşului îşi vor da seamă, în faţa laşului şi a Moldovei, de adele lor de astăzi, de renunţarea ce au subscris,in curtea unei legaţiuni streine, la ceea ce este trup şi suflet din trupul şi sufletul Moldovei. E pentru prima oară că se încearcăă o astfel de acţiune de deşteptare a conştiinţei naţionale în această parte a ţarei care a luat, întotdeauna prin ea însăşi. Iniţiativa mişcărilor naţionale ţi a realizat, în momentele ce ea a găsit oportune, cele mai sfinte dorinţi ale neamului. E pentru prima oară că se încearcă a se da lecţiuni de conştiinţă şi de patriotism ieşenilor de cătră oamenii cei mai puţin calificaţi de a vorbi în numele ideii şi revendicărilor naţionale şi, in orice caz, de oameni cari s’au dezinteresat In mod constant de simţimintele şi interesele acestei părţi din ţara românească care a decăzut şi s’a ruinat pe urma dezmembrărilor ce a suferit. „Federaţia unionistă face, din acest punct de vedere, cel mai rău serviciu ţărei, în împrejurările actuale care necesită unitatea conştiinţei naţionale, sădind in sufletul celor de aci credinţa că duc o politică intransigentă, cîrmuită de spiritul de înainte de 1859. S’au stins oare, cu adevarat, în Iaşi şi în Moldova, oamenii mişcărilor naţionale ? S’au stins întru atît, în minţile şî sufletele ieşenilor, ideile şi simţimintele naţionale pentru că sufere ruşinea lecţiuitelor de naţionalism ale unor „fruntaşi ai ţării şi apostoli ai romînismului“ de tăria Cezarului cu aere de „Stoim“ sau de talia omului societăţei „rea" şi a tuturor intereselor streine, pe cari însăşi d nul Nicu Filipescu a denunţat opiniei publice ca înstrăinaţi ? „ Înstrăinaţii de ieri au devenit astăzi, pentru d-nul Nicu Filipescu, suflele sau■ marele suflet al idealului naţional». Şi ceea ce este mai trist e că tineri rătăciţi, luaţi in vârtejul nebuniei pretinse «patriotice » a d-lui Nicu Filipescu, vin să ajute o mişcare anarhică alăturea de aceia pe cari, până ieri, ii socoteau oameni cei mai primejdioşi marelor interese ale neamului nostru. Concepţia naţionalistă nu poate satisfăcută când stăpânirea sufletelor curate ale tinerilor a putut cădea in măinele d-lui Miile, a tachiştilor sau în mâinele unor profesori cari au fost capabili, întrun moment al vieţii lor, să repudieze naţionalitatea română şi să dea, in cumpănă, o mai mare greutate «revanşei» altora decât idealului neamului românesc. Iaşul conştient, pătruns de gravitatea împrejurărilor, judecător înţelept al unei situaţii fără seamăn în istoria omenirei, cu autoritatea ce şi-a impus-o în toate acţiunile politice prin claritatea vederii, prin oportunitatea şi energia executărei, prin cel mai splendid spirit de jertfă în realizarea marilor aspiraţiuni ale neamului, vine astăzi, prin pasivitatea sa, să opue o rezistenţă despreţuitoare acţiunelor uşuratice născute, pentru unii, din cele mai meschine preocupări politice, iar pentru alţii, din convingeri şi simţiminte mai mult sau mai puţin sincere, nici într’un caz din concepţia superioară, din discernămîntul luminat al unor barbaţi de stat, cu adevărat patrioţi, Iaşul, în împrejurarea cea mai gravă prin care a trecut vreodată Statul nostru, nu este capabil să se solidarizeze la o acţiune... „naţională“, croită după tiparul celor mai vulgare campanii electorale. Nu se realizează idealurile unui neam prin sformarea blocului conştiinţei naţionale, prin frămîntări interne de natură a slăbi temeliile pe cari stă clădită unitatea şi neatîrnarea statului român. Atacurile îndreptate împotriva Coroanei, exortaţiunele adresate oştirei, distrugerea partidelor politice, adică a forţelor organizate cu care se poate guverna ţara şi realiza idealul ei, sunt acte de cea mai primejdioasă nebunie, pe care Iaşul le desaprobă cu toată energia. Nu se realizează idealul naţional făcând în faţa lumei, dovada anarhiei, dând speranţa, unuia sau celuilalt grup de Puteri, că concursul României se poate da, pentru interesele şî aspiraţiunile lor, sfărmând Unire». Ne»fârmarea, Coroana, pe car ni leau dat generaţia viguroasă a oamenilor dela 1848, 1859, 1866 şi 1878, în fruntea cărora au stat cel mai de seamă moldoveni. Opera generaţîuneî trecute, întemeiată în principal pe jertfele laşului şi ale Moldovei, nu va fi distrusă niciodată cu concursul Iaşului şi al Moldovei. Iaşul nu va secunda niciodată acţiunele care jertfesc ceva din integritatea idealului naţional, acţiunele cari nesocotesc realităţile, cari voesc să determine războiul pentru onoarea panaşului, să primejduiască asistenţa Statului, să ucidă cele mai frumoase vieţi ale ţărei să îndolieze şi să ruineze familiile, numai pentru a satisface temperamentul sanguinar al dlui Nicu Filipescu sau interesele inavuabile ale altora. Nu este cetăţean cuminte în oraşul Iaşi, în ţara Moldovei, care să voiască, în împrejurările de azi, să încredinţeze soarta ţarei, vieţele lor şi ale copiilor lor, siguranţa averilor, în mâinile nebunilor, ale interesaţilor sau ale ambiţioşilor. Nu sunt nici Nicu Filipescu, nici Tache Ionescu, nici Caiile, cei indicaţi încrederei cetăţeneşti. De la începutul războiului şi pănă astăzi atitudinea lor se caracterizează prin o lipsă desăvârşită de judecată a situaţiei, prin o lipsă desăvârşită de sinceritate în relaţiunile lor cu guvernul a căror acţiune au aprobat-o pănă în iunie. Astăzi aceşti pretinşi «fruntaşi ai ţării» şi «apostoli ai românismului», voesc să ne impue războiul în momentul cel mai neprielnic ; voesc să ducă ţara la dezastru pentru că ei singuri mărturisesc : România trebue să moară cu onoare. Ei voesc războiul pentru moarte , ieşenii voesc războiul pentru viaţa Statului şi a neamului. Ieşenii vor face gol în jurul lor. Nimene din Iaşi n’are a merge la o întrunire care-şi propune să sfarîme România, pentru că nu mai este ce sfarma din partidul conservator. Idealul naţional nu se realizează cu spiritul distractor al d-lui Nicu Filipescu, ci cu spiritul creator al adevăraţilor barbaţi de stat. In preajma întrunire! «Federaţiei unioniste» Iaşul n’are decât un singur strigăt : Trăiască România mare de mîine aşa cum ne va ajuta împrejurările şi cuminţenia noastră ca să o creăm — fără a răpi sau ingreuia generaţiilor viitoare desăvârşirea idealului naţional, într’o direcţie sau alta! Trăiască Regele şi oştirea ! Trăiască Ion I. Brătianu! PĂRERI ŞI FAPTE__ Ratinetele teatrale Avem de făcut unele observaţiuni asupra programului cu care societatea dramatică locală îşi întreţine după aniezele teatrale—cu singura intenţiune de a face atentă direcţiunea teatrală ca să ia, daca va crede justa părerea aceasta, cuvenitele măsuri. De un şir de ani s’au introdus şi la noi matinetele. Ele au fost bine venite, căci, cum s’a văzut, au putut contribui să desvolte şi mai muit gustul pentru teatru în marea massă a poporului. După-amezele teatrale au luat avînt la noi sub directoratul d-lui M. Sadoveanu. Apreciatul scriitor, de cum a venit in fruntea instituţiei s’a gîndit la aceste representaţii extraordinare date în zilele de serbatoare—singurele ciaci atît lumea şcolară cit şi proletariatul intelectul le putea frequenta. După-amiezile teatrale au prins repede şi foarte rar s’a îritimplat sa vedem un matineu la teatru care să nu fie populat. Faptul acesta dovedeşte buna inspiraţie a d-lui Sadoveanu care astfel a găsit un mijloc intr’adevăr practic ca teatrul să fie gustat de cei mulţi. Avem de fâcut Insă o singură observaţiune, în ceea ce priveşte reperterul,acestor matineie. In mare parte nu toate piesele cari se dau Ia matineu, la teatrul național, au valoarea morală necesară. Farse și comedi ca acele pe care trupe de provincie de duzină le dau o singură dată cu mare alai, ca să atragă lumea la teatru n’ar trebi să figureze in acest reporter. Având in vedere mai cu seamă scopul ce-i urmăreşte direcţiunea prin reprezentaţiile de matineu, n’ar trebui să mai vedem de pildă pe «Toto»—care a fost jucată pentru o instituţie culturală --sau altă literatură dramatică de acest soi. Reperterul teatrului este prea bogat şi variat că din marele stoc de piesa, originale sau traduceri, să se poată face o selecţiune. Am dori deci săvedem în matinee întreg repertorul casie romînesc. Ori când o comedie sau un vodevil uşor din repertorul lui Alexandri va fi mai bine venit decît „Tito" sau alte bazaconii pe cari nici provincia nu le mai suportă. Pentru a corespunde zilelor de acum s’ar mai putea face ca in fie care matineu să se deie ette o piesă rominească cu caracter patriotic. Care ieșanu’ar mai veni să vadă de pildă „Curcanii" lui Ventura--pentru a cita o piesă tipică. ? Ar fi poate şi o chestie de oportunitate să se deie toate piesele de acest gen pe care le avem la repertoriul original. Aceasta e şi norma marelor teatre streine în care, de când datează conflagraţia europeane, se menţine un asemenea repert.tr. Piese ca „Răzvan şi Vidra“, „Boieri şi Ciocoi“, „O căsnicia“ piesele lui Caragiale şi aia celorlalţi dintre scriitorii noştri dramatici n’ar trebui să lipsească. Aceasta atât în interesul cunoaşterei literaturei naţionale cât şi în interesul educaţiei artistice. Iar in ceea ce priveşte repertorul strein o selecţiune foarte atentă se impune. Literatura universală e prea bogată ca să ne poată da un repeater distins şi corespunzător cu scopul ce s’a urmărit prin dupâ-amiezele teatrale. Facem aceste propuneri când vedem iarăşi pe „Toto“ — şi credem că nu jgnim pe rumeni cu aceste observațiuni. Araid. Situaţia la noi In cursul acestei săptămîni s’au terminat seria schimbului de vederi asupra situaţiei ce a urmat între primul ministru, parlamentarii, primarii şi prefecţii din ţară. Lămuririle date acestora de cătră şeful guvernului asupra situaţiei şi invitaţiuneie pe care le a făcut celor presenţi de a-şi exprima părerile fără rezervă şi a-şi comunica impresiunele şi părerile, au pus în relief valoarea realităţii acestor consfătuiri. Parlamentarii şi representanţii oraşelor şi judeţelor şi-au expus părerea ce o au asupra actualei situaţiuni. în toate consfătuirile ce au urmat între primul ministru şi seria acestor representanţi s’a remarcat deplina armonie de cugetare însufleţită de o singură mare ideie, acee de a salvgarda interesele supreme ale patriei. Armonia aceasta arată două fapte şi anume: mai întâi această armonie este însăşi a întregei ţări cari şi-a pus toată nădejdea în patriotismul luminat al conducătorilor statului şi în al douilea rînd ca arată şi mai reală atitudinea ostilă a federaliştilor împotriva guvernului — ostilitatea care se manifestă prin cunoscutele absurde campanii pe care aceştia le dau în numele idealului naţional. Ministerul industriei şi comerţului a dat ieri următorul comunicat: Legaţiunea engleză ne face cunoscut că va continua a elibera comercianţilor cari vor prezenta cererea de export, certificatele de garanţie de pănă acum, cu condiţiunea ca să se indice odată cu cererea şi drumul pe unde se expediază acele mărfuri. “ Este inexactă ştirea ăi Lieri de ziarul «Dimineaţa» prin oara se anunţă că dr. F. I. Carp ar fi fost primit in audienţa de M. S. R'gsle. B D na Lucreţia S. Toma, învăţătoare la şcoala din Tomeşti-Osoiu (Iaşi), a fost transferată la aceeaşi calitate la şcoala ba Tg.-Frumos. Via antă seară se joacă la teatrul naţional emoţionanta piesa „Papa Leboanard“ cu d. Radu Demetrescu în rolul principal. Mame in matineu „Administratorul de plasă“ şi seara „Toto“. „ Marţi decembrie se vor întrunim localul Inspectoratului agricol membru cosmnet pentru fixarea preţurilor regionale pe un nou period de cinci ani. * S’a prohibit exportul de floarea soarelui şi a oțeiului de cinepa. * Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunei Publice a numit pe zia de 1 Octombrie pe dl. Dumitru Onirică învăţător provizor i comuna Costujeni. Mihai Antonie din Riuleni ducîndu-se la preotul Benigan din Bisia câ-i încredinţezi nişte bani, găsind un revolver încărcat şi jucindu-se cu el,a împuşcat din imprudenţi riindu-i îa braţul sting. Învăţătorul Dumitru a Costachioaei din comuna Pom, a reclamat parchetului pe individul Vasie Hulub, că l-a furat din vie SOUO de haragi. Comerciantul David Esrpovici din strada Miculina No. Io a fost dat jude*c&ţei de nouă parchet, pentru contra- Vetiţie la legea sanitara. sf., Avram Loebsl din Is.şi strada I. C. Brătianu No. H a reclamat parchetului pe boromou Bieşoiu din str. Brânduşa No. 7, căruia aîncredinţat 104 poliţe, comparate des la firma Iain& Borcovic şi Afone Hei, spre încasare şi executare, spre a-i restitui acele poliţe sau valoarea lor care se urca la 11600d de lei. „ Direcţia sanitară nu va mai achita salariile personalului sanitar pănâ ce nu vor prezintă odată cu statila şi chitanţele de plata impozitului personal şi a prestaţiei. „ Un cas suspect de scarlatina s’a declarat la un copil al femei Funi Fauerraan din str. Podul Roş. Bolnavul a fost izolat şi locuinţa complect dezinfectat. O Msiris Ensseu anunță două concerte ce vor avea loc*• teatrul Național în sălile de 15 și IS Decembris. Mâne apare al douilea număr din revista juridică locală cu un sumar bogat și variat.