Mişcarea, decembrie 1915 (Anul 7, nr. 264-288)

1915-12-01 / nr. 264

ANUL vn No. 264 ABONAMENTE / ...... In ţara pe un asm . . 20 lei glis streînătata pe un sn. 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/8 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. ?. în localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANS H 9 PA Jsmna JKHKA ZIAR. NATIONAL - LIBERAL, COTIDIAN MARŢI 1 DECEMBRIE 1915 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina 11 . . 1 leu Linia pe pagina 111 . . 50 b. m­a pe pagina IV . .40 b. i­tioSAR COTIDIAN direcţiunea unui comitet instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BARI SOARTA ACŢIIINEI FEDERALISTE La deschiderea parlamentului fe­­deraliştii au provocat un scandal formidabil şi se credea că va urma o serie. Aceasta era panta pe care porniseră federaliştii. In urma impre­siei penibile produsă de primul scan­dal, federaliştii s’au dezmeticit şi se pare că au renunţat la parlamenta­rismul brutalităţilor şi al vociferărilor sălbatice. S-au convins în cele din urmă, că nici prin sistemul scandalu­rilor de stradă, nici prin sistemul scandalurilor parlamentare, nu vor­­ reuşi să-şi impună convingerile sau­­ să abată atitudinea ţării din drumul croit de conducătorii, cari poartă răspunderea destinelor României. Au fost suspendate întrunirile pu­blice şi scandalurile de stradă, au renunţat la scandalurile din parla­ment. Toată strategia federalistă a dat greş. Dacă falimentul tentativelor fede­raliste era un cîştig pentru prestigiul vieţei noastre publice şi pentru inte­resele superioare ale ţării, acest fali­ment a însemnat o mare scădere a acţiunei federaliste în faţa opiniei publice, care a avut odată mai mult prilejul să se convingă de seriosita­­tea şi de oportunitatea politicei inau­gurată de d-nii Filipescu şi Tache Ionescu. Pentru a nu renunţa complect la orice acţiune, federaliştii au adoptat sistemul interpelărilor. O avalanşă de interpelări a pornit din rîndurile deprimate ale federaliştilor. Dl. Dela­­­vrancea interpelează în chestia ex­ternă ; dl. Tache Ionescu interpelează în chestia Serbiei; dl. Titulescu in-1 tterpelează în chestia externă; dl. I Victor Ionescu interpelează în ches­tia... conrupţiei; dl. dl. Toma Io­­­nescu interpelează ! Toată lumea in­­t terpelează !­­ Cînd dl. Tache Ionescu şi-a anun-| ţat interpelarea, dl. prim-ministru | ' loan Brătianu a făcut o declaraţiune­­ care a evidenţiat că interesele supe-­ rioare ale ţării nu îngădue discu-ra­ţiuni publice asupra unor probleme­­ cari privesc situaţia Romîniei în com­-­­ plexul situaţiei internaţionale de as- | tăzi. Ori­ce om de bună credinţă e convins de raţiunea superioară care impune guvernului această atitudine. Totuşi, federaliştii interpelează! Care poate fi sensul şi utilitatea acestor interpelări ? Cu ce vor servi­­ aceste interpelări causa Romîniei ? ! ! Interpelările federaliste au un sens : f : sub forma politicei externe, federa-­ liştii trebue să facă politică internă. f Aceste interpelări pot avea şi un­­ efect: dăunarea intereselor superi- ] oare ale ţării. Un lucru însă e cert: şi sub­­ forma parlamentară a interpelărilor,­ ca şi sub forma brutală a scandalu-­ rilor de pănă acum, acţiunea fede-­ ralistă e condamnată să aibă aceiaşi­ soartă. O acţiune pornită din calcule , meschine de partid, alimentată de­­ patimi şi interese personale, chiar cînd se prezintă sub firma pompoasă a unui mare ideal naţional, nu poate influenţa atitudinea imprimată unei ţări de raţiunea intereselor ei vitale şi de înţelepciunea conducătorilor ei­­ fireşti. I SITUAŢIA După retragerea generală a trupe­lor franco-eng­eze, în faţa superiori­tăţii forţelor bulgare, Grecia va tre­bui să-şi spună cuvîntul. Armata Sar­reti a stat pînâ acura în triunghiul Ka­­vador-Fiorina-Doîran. Kavador, punc­tul cel mai îndepărtat de la nord, a situat la 35 km. La frontiera greacă­­—adică două zila da marș. Trupele aliate retrâglndu se, dintr’un moment în altul pot trace frontiera greacă. Cab’netul din Atena va trebui să ia atunci suprema hotărîre. Regele Con­stantin nu vrea sâ dezarmeze arma­tele franco-engleze : dimpotrivă, vrea­­ să ie protejeze tmpotriva Austro Ger-1 manilor, cu condiţie să sa îmbarca j imediat la. Salonic şi să pleca. La frontiera Basarabiei se semna- j îeazâ activitate vie de artilerie. Iar în Basarabia sa îngrămădesc trupe, I cărora li s’ar putea da ori ce destî­­* naţie. Acolo sunt îngrămădite mari * cantităţi de­ provizii, e* re n’er putea­­ fi transportate uşor aiuri din pricina • lipsei de că­­de comunicaţi®. T Persia este o ţară unde patru state,; m — Rusia, Anglia, Turcia şi Germania,—-f îşi dispută preponderenţa, dar unde: forţa efectivă aparţine celor două t dintâi, fiind că ele ocupă *o porţiune­­ da teritoriu. Luptei* de influenţa pre-­­ zintâ un caracter particular. Când jj consulii germani sau turci sunt îns­t lăsaţi şi transportaţi nu se şi ia unde,­ când acelaşi soartă este rezervată Ba- n glizilor, cum s’a mntmispai de curând.­­ De care parte Înclină simpatiile popu-j keţiei şi ai® autorităţilor persane ? Greu­­ de răspuns, fiind­că fie­care stat îşi j­ura partizanii lui.­­ Războiul acum ses apropie de Persia... ” ECOURI Sportul afişelor. E un sport la care s’au dedat ziarele locale în decursul răsboiului euro­pean. Confraţii noştri locali au dat dovadă de o mare activitate în această direc­ţiune. Vitrinele berăriilor şi ale magazine­­lor au fost zilnic acoperite de afişele­­manuscris ale confraţilor noştri, cari au adus din ce în ce ştiri mai senzaţio­nale. Ba excesul de zel în această privinţă a crescut intr’attta în cît adesea am văzut afişe cu un conţinut mult mai bogat şi mai alarmant de­cît acel al gazetelor respective. Ori ce s'ar spune, confraţii noştri au bătut recordul în sportul afişelor. * Björnson traducător. Se anunţă apariţiunea unui volum postum datorit marelui scriitor norve­gian Björnstjerne Björnson, autorul „Falimentului“. Volumul va cuprinde traducerea în proză ritmică a poemelor lui Victor Hugo „Agende des Sades“. *­­ „Alt-om“. După cîte­va stagiuni în care re­per­torul ia favorizat așa fel în­cît să fie departe de scenă. —de și atît de aproape !­­ Mircea Pella va reapare pe podișul teatrului în piesa lui Rey intitulată „Alt om“. Vom vedea astfel dacă Pella este sau nu alt... om. Cetiţi pagina ii-a: ULTIMA ORĂ TELEFONICĂ ATITUDINEA GRECIEI Quveritul grec vres desigur s& stîş­­­iga timp, amînîndu-şi decixIESa fi exi­­tînd să pronunţa un cuvînt cdscixiv. Ba* claraţilie regelui Constantin, unui re­prezentat al ziarului,Associated Presei sunt zimptensatics. Sa vede acolo in­tenţia Greciei de a nu admite rizboii pe teritoriul ei. Trupele aliate de la Salonic sa simt tmanjursta de­ o at­mosferă neprietenoasă. „Carriers“ spurs® că aliaţii au închis portul cu mine, chiar vasele greceşti nu pot intra în port fără piloţi englezi. Tabăra anglo- franceză este aşezată in jurul oraşului. „Bar- spune „Corriers“—aceşti soldaţi nu-s îrab­’o fără amică, nici pe un pă­­mînt neutru; ofiţerii greci consideră prezenţa lor ca o umilire şi sunt indi­gnaţi. Trupele greceşti sunt concen­trate la graniţa sîrbasseft. Spre fron­tiera bulgară, numai Cevalla e ocupată —de teamă să nu încerce Englezi! o debarcare acolo“. „Le Petit Journal“ află din Atena efi guvernul grec îşi menţin® punctul de vedere ci viitoarele concesii aia Gre­ciei către Quadruple depind de avisul militarilor competenţi. Regele a făcut declaraţii în acest sens d-lui Guillemin, ministrul Franţei. „Le Matin“ vede în atitudinea Greciei un pericol mortal pentru soldaţii fran­cezi ; opinia publică este convinsă că regele Constantin şi miniştrii lui caută să pîcîlească Quadruple. PĂRERI ŞI FA­PTE PAPA CULANU In galeria „Junimei“ frumoasa figură­ de patriarh a lui Neculai Culianu era cu deosebire distinctă. Fără să fi fost un Voltairian vesel ca Pogor sau guraliv ca lanov, , bunul papa Culianu“ cum îl numeşte d. Maiorescu, considerat ca o autoritate In ramura ştiin­ţelor matematice şi cosmografia, era iu­bit şi respectat de toţi cei de la „Juni­mea“, de toţi aceia cari nu aparţineau acestui cerc, într’un cuvînt de toată elita intelectuală a Iaşului. Nedespărţit de prietenul seu Melik, Cu­lianu îşi găsia loc, la şezătorile „Junimei“ între aceste şi d. Naum. Tustrei, împreună cu Ştefan Vîrgolici, represintau secţia pu­dicilor. Pudic i se zicea şi d-lui A. Nanu, cum ne spune,Panu în „Amintiri de la juni­mea“ dar d. Maiorescu îi mai zice, în­­ caracterizarea ce o face junimiştilor şi­­ „rafinat“—pe cînd pudicitatea lui N. Cu­lianu nu era de­cît o trăsătură firească a blîndeţei sale nemărginite ce i s’a im­primat în figură, glas şi întreaga-i atitu­dine. Un poet i-ar fi zis lui „papa Cu­lianu“, cu multă dreptate, un simbol al blîndeţei. Panu descriind o seară la Junimea, în care bardu-i de la Mirceşti şi-a cetit­­ poemul „Dumbrava Roşie“ arată că „toată­­ lumea îi zicea papa Culianu“, iar cînd Alexandri îi întinse mâna „papa Culianu se făcuse roş ca sfecla de emoţie, el ve­dea probabil înaintea sa, în acel moment, toate stelele pe cer pe care le vedea cu telescopul din observatorul lui de la Universitate“ Neculae Culianu, prin felul lui de a fi, şi-a transformat porecla în renume. Pă­­rinte-model al tineretului universitar, el deveni un „papa“ iubit şi respectat de foştii săi studenţi, de toţi aceia cari l-au cunoscut. Manifestaţiile studenţeşti de vremuri, sub rectoratul lui „Papa Culianu“ au ră­­mas într’adevăr memorabile. Nimic nu era mai înălţător şi mai plin de entusiasm pentru tineretul universitar, de­cît faptul cînd aveau pe „Papa Culianu“ în mijlo­cul lor... Şi dragostea aceasta pe care «Papa Culianu» a cucerit-o ori­cînd şi ori­unde, între studenţi ca şi între colegi, la juni­mişti şi la conservatori, ca şi la par­tidele politice adverse, l-au făcut ca să devie o figură populară a Iaşului. Octogenarul „Popa Culianu“ care după ani de nemeritată suferinţă doarme acum somnul veciniciei, şi care în frămîntarea de toate zilele doar prin moartea sa a făcut să i se rostească numele, rămîne una din frumoasele figuri ale laşului de altă­dată. Cu dînsul dispare unul dintre puţinii junimişti de rasă cu care laşul cultural se va putea făli deapururi. Araid CONVORBIRI ŞTIINŢIFICE DESPRE VISURI Pănă în timpul de faţă sau făcut foarte multe studii şi sau emis diferite păreri asupra somnului şi visurilor; cu toate a­cest­ea chestiunea a rămas tot necomplect elucidată. Somnul în timpul vieţei noastre nu formează o stare excepţională ci din contra este o funcţiune normală a existenţei noastre organice. Orele petrecute în somn, sunt acele de repaos, de reparaţiune vitală pentru creer ca şi pentru membrele amorţite. Facul­tăţile noastre intelectuale rămîn în ac­tivitate cu singura deosebire că in tim­pul somnului inconştientul este acela care lucrează şi nici de cum logica con­­ştientă din timpul stărei noastre de veghie. Aşa, cînd ne gîndim fără încetare la un lucru sau altul, de asemenea in tim­pul somnului se pare că îl visăm. Visul este imaginea vieţei. Acei ale căror idei sunt mai tari, ale căror gînduri sunt mai puternice, au vi­­suri mai intense. Acei cari gîndesc puţin, aproape nu visează de loc sau visează foarte slab. Sunt atîtea visuri cît şi idei, şi toate elasificaţiunile făcute au fost mai mult sau mai puţin deşarte şi chiar iluzorii. Nu ne reamintim în­totdeauna despre ceea ce am visat; de altfel nu ne adu­­cem aminte de trei părţi dintre gîndurile cari au traversat creerul nostru in tim­pul zilei. Pentru a prinde un vis din sbor se cere să ne deşteptăm cu iuţeală şi să ne gândim cu toată atenţiunea, căci ni­mic nu se şterge mai iute ca suvenirul unui vis. In general e chestiunea de o secundă sau două şi dacă nu-1 prindem, se şterge, dispare. Un mare număr dintre autori susţin că nu se visează de­cât dimineaţa în­­nainite de deşteptare, sau seara în tim­pul adormirii. Se asigură că visul este produsul aerului deşteptărei. Chestiunea somnului complect, a repaosului absolut a spiritului, nu pare resolvată. In genere, se visează despre lucrurile de cari ne am ocupat în timpul zilei şi despre persoanele pe cari le cunoaştem; cu toate acestea sunt escepţiuni bizare aşa că gândurile cele mai intense din timpul zilei, n’au câte­odată nici o in­fluenţă asupra somnului ce urmează imediat. Multe şi diverse cauze influenţează a­­supra visului : o digestiune grea, o res­piraţie contrariată, atingerea cerşafului, a cuverturei mai grea, o posiţie a cor­pului, un vuet, o lumină, foamea, setea, toate acţionează asupra visului. In timpul somnului toată activitatea simţurilor noastre se Întunecă treptat şi începem a uita de lunma exterioară. Pleoapei® se închid şi ochiul adoarme cel întâi, urechia rămâne cea din urmă sentinelă pentru a ne avertiza în caz de pericol, însă şi ea începe a aţipi şi a­­tunci somnul este complect, iar lumea visurilor e® deschide înaintea gândirii Boaatr» cu indefinita ei diversitate. G. D. Născut în August 1832, şi-a făcut stu­diile la Academia Mihăileană. După terminarea liceului Neculae Cu­­lianu fu trimis în străinătate, de către Stat, împreună cu alţi tineri de pe atun­­cea—între cari şi fostul profesor univer­sitar şi ministru Gh. Mârzescu — cari au fost conduşi şi instalaţi la Paris de către profesorul lor Neculae Ionescu. Aleea Neculae Culianu a urmat stu­diile matematice la St. Louis, iar licenţa în matematici a obţinut-o la Sorbona; in urmă a frequentat câţi­va ani cursurile şi lucrările Observatorului din Paris,al că­rui director era pe atunci marele astro­nom Leoch­er. La acest Observatoriu el avu între colegi şi pe Maurice Levy, care a luat în urmă direcţiunea observatoru­lui şi cu care defunctul Culianu a rămas în strânse legături de prietenie. Reîntors în ţară N. Culianu, fu numit în Iunie 1863 profesor la facultatea de ştiințe pentru analiza matematică, iar în urmă i se încredinţă catedra de astrono­mie pe care a ocupat-o neîntrerupt pînă în Octombrie 1906, când se retras la pensie. Neculae Culianu a scris următoarele opere : „Lecţiuni de Calcul Diferenţial şi Integral“ Iaşi, 1874 prima şi singura lu­crare ştiinţifică în această direcţiune scrisă în limba noastră. Apoi : „Curs Elemen­tar de Algebră“, Curs Elementar de Tri­gonometrie“, „Curs de Cosmografie“. Ca rector al Universităţii a introdus tipărirea Anuarului Universităţii şi a scris cu acest prilej un interesant studiu isto­ric asupra acestei înalte instituţii de cul­tură pe care a reprezentat-o ani de a rândul cu multă demnitate şi cu toată autoritatea morală. Împreună cu cei mai buni prieteni ai săi, d-nii T. Maiorescu, şi P. Poni, şi cu defuncţii profesori dr. Burea, Gr. Co­­bâlcescu şi Melik, Neculae Culianu a înfiinţat „Institutul Academic“ transformat în urmă în „Institu­tele­ Unite“ şcoală în care şi-au primit educaţiunea numeroase ge­­neraţiuni care ocupă astăzi locuri de frunte în diferite ramuri de activitate. N. Culianu a fost preşedintele „Ligei Culturale“, şi preşedintele „Cercului Di­dactic“ din Iaşi. Defunctul este decorat cu „Corona României", Steaua Româ­niei“, ş. a. decoraţiuni. Cu Neculae Culianu dispare una din cele mai senine şi mai frumoase figuri ale Iaşului Cultural. Corpul a fost depus ieri la Mitropo­lie, înmormântarea va avea loc mâine Marţi 1 Decembrie ora 2 p. m.­­ Dl. Al. Philippide a fost reales decanul facultăţii de Utere.­­ Ministrul Rusiei la Bucureşti, a însărcinat pe dl. G. Oudintzeff cu gi­rarea afacerilor Consulatului Imperial al Rusiei din Iaşi. Şi Administraţia comunală în urma unei percheziţii minuţioase făcute la de­posirea magazinului de fererie Fraţii Gol­denberg, din str. I. C. Brătianu şi str. Rece a ridicat, —în presenţa d-lui O. Ra­­coviţă ajutor de primar — o însemnată cantitate de cocs, cărbuni şi tignit, care a fost găsită ascunsă în aceste depozite. Toată marfa a fost ridicată şi trans­portată la magazinul Primăriei, urmînd a fi pusă în consumaţia publică conform cu legea măsurilor excepţionale. Li au a­dresat proces-verbal de contra­venţie, amendându se firma sus zisă cu 500 lei., « FM8î®raFî2B© Pus Kac. Costianu. Dl. C. Stere, rectorul Universităţei, a comunicat d-lor profesori, agregaţi şi conferenţiari de La Universitate despre încetarea din viaţă a mult regretatului profesor Nec. Culianu, rugîndu-l să a­­siste la trista ceremonie. Consiliul facultăţei de Ştiinţă a fost convocat astă­­zi pen­tru a delega pe profesorul care va vorbi din partea a­­celei facultăţi. Din partea Universităţii va vorbi dl. Const. Climescu fost rector şi fost coleg cu defunctul la aceiaş facultate. De asemenea Centrul Studenţesc va participa in corpore la ceremonia fu­nebră. Toate facultăţile şi-au suspendat cursu­rile pe două zile în semn de doliu.­­ Curtea de apel secţia I a judecind procesul d­lui Gh. Bucşinescu cu dl. T. Ionescu pentru anularea unui act de vin­­zare, a respins apelul condamnîndu-l la 200 lei cheltueli de judecată.­­ Poliţia a arestat astănoapte pe li­povenii Artenie Calancicov şi Savel Sa­valid­e bănuiţi ca autori ai mai multor furturi săvîrşite în localitate printre care şi furtul unei case de bani de la comer­ciantul Feldman din şoseaua Naţională No. 1. IN FORM­AŢII Nioarî®® M Neeulse Culianu Alaltăeri după apariţia ziarului nostru, am aflat ştirea despre încetarea din viaţă a fostului profesor şi rector al Univer­sităţii Neculae Culianu. Fiind de mai mulţi ani suferind Necu­lae Culianu era un uitat. Ştirea morţei sale va impresiona însă pe toţi aceia cari l-au cunoscut, de­oare­ce defunctul era un om de o rară bunătate sufletească şi unul dintre aceia de a căruia activitate ştiinţifică şi culturală e strâns legată în­săşi activitatea culturală a Iaşului. Neculae Culianu a fost unul dintre primii fondatori ai societăţei literare „Ju­nimea“. In politică defunctul era un ju­nimist constant şi a fost ales, pe lista junimistă-conservatoare ca reprezentant al Iaşului în Senat, unde de asemenea a fost desemnat ca vice-preşedinte. Membru în secţiunea ştiinţifică a Aca­­demiei­ Române, Neculae Culianu a fost ales în cinci rânduri consecutive rector al Universităţei noastre, ceea ce arată dragostea şi autoritatea morală de care se bucură defunctul în rândurile univer­sitarilor.

Next