Mişcarea, decembrie 1915 (Anul 7, nr. 264-288)
1915-12-01 / nr. 264
ANUL vn No. 264 ABONAMENTE / ...... In ţara pe un asm . . 20 lei glis streînătata pe un sn. 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/8 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. ?. în localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANS H 9 PA Jsmna JKHKA ZIAR. NATIONAL - LIBERAL, COTIDIAN MARŢI 1 DECEMBRIE 1915 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina 11 . . 1 leu Linia pe pagina 111 . . 50 b. ma pe pagina IV . .40 b. itioSAR COTIDIAN direcţiunea unui comitet instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BARI SOARTA ACŢIIINEI FEDERALISTE La deschiderea parlamentului federaliştii au provocat un scandal formidabil şi se credea că va urma o serie. Aceasta era panta pe care porniseră federaliştii. In urma impresiei penibile produsă de primul scandal, federaliştii s’au dezmeticit şi se pare că au renunţat la parlamentarismul brutalităţilor şi al vociferărilor sălbatice. S-au convins în cele din urmă, că nici prin sistemul scandalurilor de stradă, nici prin sistemul scandalurilor parlamentare, nu vor reuşi să-şi impună convingerile sau să abată atitudinea ţării din drumul croit de conducătorii, cari poartă răspunderea destinelor României. Au fost suspendate întrunirile publice şi scandalurile de stradă, au renunţat la scandalurile din parlament. Toată strategia federalistă a dat greş. Dacă falimentul tentativelor federaliste era un cîştig pentru prestigiul vieţei noastre publice şi pentru interesele superioare ale ţării, acest faliment a însemnat o mare scădere a acţiunei federaliste în faţa opiniei publice, care a avut odată mai mult prilejul să se convingă de seriositatea şi de oportunitatea politicei inaugurată de d-nii Filipescu şi Tache Ionescu. Pentru a nu renunţa complect la orice acţiune, federaliştii au adoptat sistemul interpelărilor. O avalanşă de interpelări a pornit din rîndurile deprimate ale federaliştilor. Dl. Delavrancea interpelează în chestia externă ; dl. Tache Ionescu interpelează în chestia Serbiei; dl. Titulescu in-1 tterpelează în chestia externă; dl. I Victor Ionescu interpelează în chestia... conrupţiei; dl. dl. Toma Ionescu interpelează ! Toată lumea int terpelează ! Cînd dl. Tache Ionescu şi-a anun-| ţat interpelarea, dl. prim-ministru | ' loan Brătianu a făcut o declaraţiune care a evidenţiat că interesele supe- rioare ale ţării nu îngădue discu-raţiuni publice asupra unor probleme cari privesc situaţia Romîniei în com- plexul situaţiei internaţionale de as- | tăzi. Orice om de bună credinţă e convins de raţiunea superioară care impune guvernului această atitudine. Totuşi, federaliştii interpelează! Care poate fi sensul şi utilitatea acestor interpelări ? Cu ce vor servi aceste interpelări causa Romîniei ? ! ! Interpelările federaliste au un sens : f : sub forma politicei externe, federa- liştii trebue să facă politică internă. f Aceste interpelări pot avea şi un efect: dăunarea intereselor superi- ] oare ale ţării. Un lucru însă e cert: şi sub forma parlamentară a interpelărilor, ca şi sub forma brutală a scandalu- rilor de pănă acum, acţiunea fede- ralistă e condamnată să aibă aceiaşi soartă. O acţiune pornită din calcule , meschine de partid, alimentată de patimi şi interese personale, chiar cînd se prezintă sub firma pompoasă a unui mare ideal naţional, nu poate influenţa atitudinea imprimată unei ţări de raţiunea intereselor ei vitale şi de înţelepciunea conducătorilor ei fireşti. I SITUAŢIA După retragerea generală a trupelor franco-engeze, în faţa superiorităţii forţelor bulgare, Grecia va trebui să-şi spună cuvîntul. Armata Sarreti a stat pînâ acura în triunghiul Kavador-Fiorina-Doîran. Kavador, punctul cel mai îndepărtat de la nord, a situat la 35 km. La frontiera greacă—adică două zila da marș. Trupele aliate retrâglndu se, dintr’un moment în altul pot trace frontiera greacă. Cab’netul din Atena va trebui să ia atunci suprema hotărîre. Regele Constantin nu vrea sâ dezarmeze armatele franco-engleze : dimpotrivă, vrea să ie protejeze tmpotriva Austro Ger-1 manilor, cu condiţie să sa îmbarca j imediat la. Salonic şi să pleca. La frontiera Basarabiei se semna- j îeazâ activitate vie de artilerie. Iar în Basarabia sa îngrămădesc trupe, I cărora li s’ar putea da ori ce destî* naţie. Acolo sunt îngrămădite mari * cantităţi de provizii, e* re n’er putea fi transportate uşor aiuri din pricina • lipsei de căde comunicaţi®. T Persia este o ţară unde patru state,; m — Rusia, Anglia, Turcia şi Germania,—-f îşi dispută preponderenţa, dar unde: forţa efectivă aparţine celor două t dintâi, fiind că ele ocupă *o porţiune da teritoriu. Luptei* de influenţa pre- zintâ un caracter particular. Când jj consulii germani sau turci sunt înst lăsaţi şi transportaţi nu se şi ia unde, când acelaşi soartă este rezervată Ba- n glizilor, cum s’a mntmispai de curând. De care parte Înclină simpatiile popu-j keţiei şi ai® autorităţilor persane ? Greu de răspuns, fiindcă fiecare stat îşi jura partizanii lui. Războiul acum ses apropie de Persia... ” ECOURI Sportul afişelor. E un sport la care s’au dedat ziarele locale în decursul răsboiului european. Confraţii noştri locali au dat dovadă de o mare activitate în această direcţiune. Vitrinele berăriilor şi ale magazinelor au fost zilnic acoperite de afişelemanuscris ale confraţilor noştri, cari au adus din ce în ce ştiri mai senzaţionale. Ba excesul de zel în această privinţă a crescut intr’attta în cît adesea am văzut afişe cu un conţinut mult mai bogat şi mai alarmant decît acel al gazetelor respective. Ori ce s'ar spune, confraţii noştri au bătut recordul în sportul afişelor. * Björnson traducător. Se anunţă apariţiunea unui volum postum datorit marelui scriitor norvegian Björnstjerne Björnson, autorul „Falimentului“. Volumul va cuprinde traducerea în proză ritmică a poemelor lui Victor Hugo „Agende des Sades“. * „Alt-om“. După cîteva stagiuni în care repertorul ia favorizat așa fel încît să fie departe de scenă. —de și atît de aproape ! Mircea Pella va reapare pe podișul teatrului în piesa lui Rey intitulată „Alt om“. Vom vedea astfel dacă Pella este sau nu alt... om. Cetiţi pagina ii-a: ULTIMA ORĂ TELEFONICĂ ATITUDINEA GRECIEI Quveritul grec vres desigur s& stîşiga timp, amînîndu-şi decixIESa fi exitînd să pronunţa un cuvînt cdscixiv. Ba* claraţilie regelui Constantin, unui reprezentat al ziarului,Associated Presei sunt zimptensatics. Sa vede acolo intenţia Greciei de a nu admite rizboii pe teritoriul ei. Trupele aliate de la Salonic sa simt tmanjursta de o atmosferă neprietenoasă. „Carriers“ spurs® că aliaţii au închis portul cu mine, chiar vasele greceşti nu pot intra în port fără piloţi englezi. Tabăra anglo- franceză este aşezată in jurul oraşului. „Bar- spune „Corriers“—aceşti soldaţi nu-s îrab’o fără amică, nici pe un pămînt neutru; ofiţerii greci consideră prezenţa lor ca o umilire şi sunt indignaţi. Trupele greceşti sunt concentrate la graniţa sîrbasseft. Spre frontiera bulgară, numai Cevalla e ocupată —de teamă să nu încerce Englezi! o debarcare acolo“. „Le Petit Journal“ află din Atena efi guvernul grec îşi menţin® punctul de vedere ci viitoarele concesii aia Greciei către Quadruple depind de avisul militarilor competenţi. Regele a făcut declaraţii în acest sens d-lui Guillemin, ministrul Franţei. „Le Matin“ vede în atitudinea Greciei un pericol mortal pentru soldaţii francezi ; opinia publică este convinsă că regele Constantin şi miniştrii lui caută să pîcîlească Quadruple. PĂRERI ŞI FAPTE PAPA CULANU In galeria „Junimei“ frumoasa figură de patriarh a lui Neculai Culianu era cu deosebire distinctă. Fără să fi fost un Voltairian vesel ca Pogor sau guraliv ca lanov, , bunul papa Culianu“ cum îl numeşte d. Maiorescu, considerat ca o autoritate In ramura ştiinţelor matematice şi cosmografia, era iubit şi respectat de toţi cei de la „Junimea“, de toţi aceia cari nu aparţineau acestui cerc, într’un cuvînt de toată elita intelectuală a Iaşului. Nedespărţit de prietenul seu Melik, Culianu îşi găsia loc, la şezătorile „Junimei“ între aceste şi d. Naum. Tustrei, împreună cu Ştefan Vîrgolici, represintau secţia pudicilor. Pudic i se zicea şi d-lui A. Nanu, cum ne spune,Panu în „Amintiri de la junimea“ dar d. Maiorescu îi mai zice, în caracterizarea ce o face junimiştilor şi „rafinat“—pe cînd pudicitatea lui N. Culianu nu era decît o trăsătură firească a blîndeţei sale nemărginite ce i s’a imprimat în figură, glas şi întreaga-i atitudine. Un poet i-ar fi zis lui „papa Culianu“, cu multă dreptate, un simbol al blîndeţei. Panu descriind o seară la Junimea, în care bardu-i de la Mirceşti şi-a cetit poemul „Dumbrava Roşie“ arată că „toată lumea îi zicea papa Culianu“, iar cînd Alexandri îi întinse mâna „papa Culianu se făcuse roş ca sfecla de emoţie, el vedea probabil înaintea sa, în acel moment, toate stelele pe cer pe care le vedea cu telescopul din observatorul lui de la Universitate“ Neculae Culianu, prin felul lui de a fi, şi-a transformat porecla în renume. Părinte-model al tineretului universitar, el deveni un „papa“ iubit şi respectat de foştii săi studenţi, de toţi aceia cari l-au cunoscut. Manifestaţiile studenţeşti de vremuri, sub rectoratul lui „Papa Culianu“ au rămas într’adevăr memorabile. Nimic nu era mai înălţător şi mai plin de entusiasm pentru tineretul universitar, decît faptul cînd aveau pe „Papa Culianu“ în mijlocul lor... Şi dragostea aceasta pe care «Papa Culianu» a cucerit-o oricînd şi oriunde, între studenţi ca şi între colegi, la junimişti şi la conservatori, ca şi la partidele politice adverse, l-au făcut ca să devie o figură populară a Iaşului. Octogenarul „Popa Culianu“ care după ani de nemeritată suferinţă doarme acum somnul veciniciei, şi care în frămîntarea de toate zilele doar prin moartea sa a făcut să i se rostească numele, rămîne una din frumoasele figuri ale laşului de altădată. Cu dînsul dispare unul dintre puţinii junimişti de rasă cu care laşul cultural se va putea făli deapururi. Araid CONVORBIRI ŞTIINŢIFICE DESPRE VISURI Pănă în timpul de faţă sau făcut foarte multe studii şi sau emis diferite păreri asupra somnului şi visurilor; cu toate acestea chestiunea a rămas tot necomplect elucidată. Somnul în timpul vieţei noastre nu formează o stare excepţională ci din contra este o funcţiune normală a existenţei noastre organice. Orele petrecute în somn, sunt acele de repaos, de reparaţiune vitală pentru creer ca şi pentru membrele amorţite. Facultăţile noastre intelectuale rămîn în activitate cu singura deosebire că in timpul somnului inconştientul este acela care lucrează şi nici de cum logica conştientă din timpul stărei noastre de veghie. Aşa, cînd ne gîndim fără încetare la un lucru sau altul, de asemenea in timpul somnului se pare că îl visăm. Visul este imaginea vieţei. Acei ale căror idei sunt mai tari, ale căror gînduri sunt mai puternice, au visuri mai intense. Acei cari gîndesc puţin, aproape nu visează de loc sau visează foarte slab. Sunt atîtea visuri cît şi idei, şi toate elasificaţiunile făcute au fost mai mult sau mai puţin deşarte şi chiar iluzorii. Nu ne reamintim întotdeauna despre ceea ce am visat; de altfel nu ne aducem aminte de trei părţi dintre gîndurile cari au traversat creerul nostru in timpul zilei. Pentru a prinde un vis din sbor se cere să ne deşteptăm cu iuţeală şi să ne gândim cu toată atenţiunea, căci nimic nu se şterge mai iute ca suvenirul unui vis. In general e chestiunea de o secundă sau două şi dacă nu-1 prindem, se şterge, dispare. Un mare număr dintre autori susţin că nu se visează decât dimineaţa înnainite de deşteptare, sau seara în timpul adormirii. Se asigură că visul este produsul aerului deşteptărei. Chestiunea somnului complect, a repaosului absolut a spiritului, nu pare resolvată. In genere, se visează despre lucrurile de cari ne am ocupat în timpul zilei şi despre persoanele pe cari le cunoaştem; cu toate acestea sunt escepţiuni bizare aşa că gândurile cele mai intense din timpul zilei, n’au câteodată nici o influenţă asupra somnului ce urmează imediat. Multe şi diverse cauze influenţează asupra visului : o digestiune grea, o respiraţie contrariată, atingerea cerşafului, a cuverturei mai grea, o posiţie a corpului, un vuet, o lumină, foamea, setea, toate acţionează asupra visului. In timpul somnului toată activitatea simţurilor noastre se Întunecă treptat şi începem a uita de lunma exterioară. Pleoapei® se închid şi ochiul adoarme cel întâi, urechia rămâne cea din urmă sentinelă pentru a ne avertiza în caz de pericol, însă şi ea începe a aţipi şi atunci somnul este complect, iar lumea visurilor e® deschide înaintea gândirii Boaatr» cu indefinita ei diversitate. G. D. Născut în August 1832, şi-a făcut studiile la Academia Mihăileană. După terminarea liceului Neculae Culianu fu trimis în străinătate, de către Stat, împreună cu alţi tineri de pe atuncea—între cari şi fostul profesor universitar şi ministru Gh. Mârzescu — cari au fost conduşi şi instalaţi la Paris de către profesorul lor Neculae Ionescu. Aleea Neculae Culianu a urmat studiile matematice la St. Louis, iar licenţa în matematici a obţinut-o la Sorbona; in urmă a frequentat câţiva ani cursurile şi lucrările Observatorului din Paris,al cărui director era pe atunci marele astronom Leocher. La acest Observatoriu el avu între colegi şi pe Maurice Levy, care a luat în urmă direcţiunea observatorului şi cu care defunctul Culianu a rămas în strânse legături de prietenie. Reîntors în ţară N. Culianu, fu numit în Iunie 1863 profesor la facultatea de ştiințe pentru analiza matematică, iar în urmă i se încredinţă catedra de astronomie pe care a ocupat-o neîntrerupt pînă în Octombrie 1906, când se retras la pensie. Neculae Culianu a scris următoarele opere : „Lecţiuni de Calcul Diferenţial şi Integral“ Iaşi, 1874 prima şi singura lucrare ştiinţifică în această direcţiune scrisă în limba noastră. Apoi : „Curs Elementar de Algebră“, Curs Elementar de Trigonometrie“, „Curs de Cosmografie“. Ca rector al Universităţii a introdus tipărirea Anuarului Universităţii şi a scris cu acest prilej un interesant studiu istoric asupra acestei înalte instituţii de cultură pe care a reprezentat-o ani de a rândul cu multă demnitate şi cu toată autoritatea morală. Împreună cu cei mai buni prieteni ai săi, d-nii T. Maiorescu, şi P. Poni, şi cu defuncţii profesori dr. Burea, Gr. Cobâlcescu şi Melik, Neculae Culianu a înfiinţat „Institutul Academic“ transformat în urmă în „Institutele Unite“ şcoală în care şi-au primit educaţiunea numeroase generaţiuni care ocupă astăzi locuri de frunte în diferite ramuri de activitate. N. Culianu a fost preşedintele „Ligei Culturale“, şi preşedintele „Cercului Didactic“ din Iaşi. Defunctul este decorat cu „Corona României", Steaua României“, ş. a. decoraţiuni. Cu Neculae Culianu dispare una din cele mai senine şi mai frumoase figuri ale Iaşului Cultural. Corpul a fost depus ieri la Mitropolie, înmormântarea va avea loc mâine Marţi 1 Decembrie ora 2 p. m. Dl. Al. Philippide a fost reales decanul facultăţii de Utere. Ministrul Rusiei la Bucureşti, a însărcinat pe dl. G. Oudintzeff cu girarea afacerilor Consulatului Imperial al Rusiei din Iaşi. Şi Administraţia comunală în urma unei percheziţii minuţioase făcute la deposirea magazinului de fererie Fraţii Goldenberg, din str. I. C. Brătianu şi str. Rece a ridicat, —în presenţa d-lui O. Racoviţă ajutor de primar — o însemnată cantitate de cocs, cărbuni şi tignit, care a fost găsită ascunsă în aceste depozite. Toată marfa a fost ridicată şi transportată la magazinul Primăriei, urmînd a fi pusă în consumaţia publică conform cu legea măsurilor excepţionale. Li au adresat proces-verbal de contravenţie, amendându se firma sus zisă cu 500 lei., « FM8î®raFî2B© Pus Kac. Costianu. Dl. C. Stere, rectorul Universităţei, a comunicat d-lor profesori, agregaţi şi conferenţiari de La Universitate despre încetarea din viaţă a mult regretatului profesor Nec. Culianu, rugîndu-l să asiste la trista ceremonie. Consiliul facultăţei de Ştiinţă a fost convocat astăzi pentru a delega pe profesorul care va vorbi din partea acelei facultăţi. Din partea Universităţii va vorbi dl. Const. Climescu fost rector şi fost coleg cu defunctul la aceiaş facultate. De asemenea Centrul Studenţesc va participa in corpore la ceremonia funebră. Toate facultăţile şi-au suspendat cursurile pe două zile în semn de doliu. Curtea de apel secţia I a judecind procesul dlui Gh. Bucşinescu cu dl. T. Ionescu pentru anularea unui act de vinzare, a respins apelul condamnîndu-l la 200 lei cheltueli de judecată. Poliţia a arestat astănoapte pe lipovenii Artenie Calancicov şi Savel Savalide bănuiţi ca autori ai mai multor furturi săvîrşite în localitate printre care şi furtul unei case de bani de la comerciantul Feldman din şoseaua Naţională No. 1. IN FORMAŢII Nioarî®® M Neeulse Culianu Alaltăeri după apariţia ziarului nostru, am aflat ştirea despre încetarea din viaţă a fostului profesor şi rector al Universităţii Neculae Culianu. Fiind de mai mulţi ani suferind Neculae Culianu era un uitat. Ştirea morţei sale va impresiona însă pe toţi aceia cari l-au cunoscut, deoarece defunctul era un om de o rară bunătate sufletească şi unul dintre aceia de a căruia activitate ştiinţifică şi culturală e strâns legată însăşi activitatea culturală a Iaşului. Neculae Culianu a fost unul dintre primii fondatori ai societăţei literare „Junimea“. In politică defunctul era un junimist constant şi a fost ales, pe lista junimistă-conservatoare ca reprezentant al Iaşului în Senat, unde de asemenea a fost desemnat ca vice-preşedinte. Membru în secţiunea ştiinţifică a Academiei Române, Neculae Culianu a fost ales în cinci rânduri consecutive rector al Universităţei noastre, ceea ce arată dragostea şi autoritatea morală de care se bucură defunctul în rândurile universitarilor.