Mişcarea, aprilie 1916 (Anul 8, nr. 73-95)

1916-04-01 / nr. 73

ANUL VIII No. 73 ABONAMENTE in ţară pe un an . . 20 lei In streinătate pe un an . 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50% REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. R. In localul clubului Naţional-Libert­l. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTICI VINERI 1 APRILIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV IAR COTIDIAN direcțiunea unui comite in­stif­a­t de clubul național-Ubaral număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. DECLARAŢIILE D-LUI ION I. C. BRATIANU In şedinţa de ieri a Camerei, după discuţiunile urmate în chestiunea contrabandelor de vite, primul mi­nistru a spus următoarele : Nu e vorba de dorinţa de a um­bla după popularitate, ci de îndepli­nirea unor datorii mari şi grele, spre înfăptuirea cărora e necesar să se unească toate opoziţiunile. Aţi pus chestiunea ca şi cînd discuţia dintre noi ar consta în fap­tul că unii vor impunitatea şi alţii pedepsirea. A pune chestiunea ast­fel e o greşală politică şi un act de politică de opoziţie. D. ministru de interne a vorbit ca un om cinstit şi sincer ; cînd s’au prins contrabande de 100.000 de vite, nu se putea ca să fie opera numai a unor contrabandişti de pro­fesie, ci şi a unor alţi factori, cari desigur nu s’au bucurat de toleranţa guvernului. De sigur că mulţi nu şi-au dat seama de gravitatea delic­tului ce-l săvîrşeau. Dar aţi văzut dv. toleranţă ? Ştiţi cît de greu e de păzit o fruntarie. Chiar dv. constataţi că pedepsele au fost mari pentru neîndeplinirea instrucţiilor primite. Procesele sunt deschise. In aceste procese dacă complicităţi se vor ivi, desigur că atît magistratura noastră cît şi ins­­trucţiile date parchetului, sunt ga­ranţii că nimeni nu va fi acoperit. Eu am convingerea că, orice s’ar face în parlament, în magistratură e un spirit de control, pentru ca oricine va fi vinovat, să fie pedepsit. N’am aşteptat îndemnurile opozi­ţiei pen­tru a depune in Parlament legea contra contrabandelor. Nu trebuia să discutaţi însă, ches­tia aşa cum aţi făcut-o. Dacă 100.000­­ de vite au fost trecute prin contra-­ bandă, 3.400.000 au fost consu­mate de nevoile actuale. Deci nu prezintaţi publicului altfel chestiunea. Vreţi să daţi impresia că suferin­ţele de azi ale tuturor se datoresc unei culpe ? Concordă acest lucru cu declaraţiile pe care le-aţi făcut, că daţi concurs guvernului? D. Arion a spus că nu vrea să ne ia locul. Atunci de ce încearcă să atingă prestigiul şi autoritatea gu­vernului ? Cred că nimeni nu are mai multă autoritate decît noi spre a lua măsurile în chestiuni de ase­menea natură. Nu turburaţi suferinţele, nu tur­buraţi conştiinţele, din contra, daţi-ne ajutor la liniştirea sufletelor, la lu­minarea conştiinţelor, la continua tre-­ zire a datoriilor mari de îndeplinit.­­ Suferim, nu pentru interese de par- f tid şi nici de guvern, ci pentru in-­­ terese de cari depinde soarta Statu-­ lui şi a neamului.­­ Nu pot să primesc propunerea de anchetă parlamentară. Ancheta o ‘ facem noi, şi nu o începem, ci o‘­­ continuăm ; fie-care caz concret va­­ fi deferit justiţiei, şi sancţiunile se­­ vor lua. Cerem majorităţei încrederea că vom duce cu bine această operă. Eu vă cer să retrageţi cererea de an­chetă parlamentară, ca să nu daţi ţarei impresia că conducătorii ei sunt­­ destiniţi pe asemenea chestiuni. O­­­ poziţia să fie sigură că nu contri- ] bue astfel la impunitatea declivenţilor.­ S’au prins la fruntarii 15.545 capete de vite de contrabandă, şi sau amendat făp­taşii cu aproape 2 milioane de lei. Nu a fost deci nepăsare, nici neglijenţă. Dis­punem de puţine mijloace pentru a apăra o fruntarie aşa de întinsă. Era aproape imposibil să împiedici trecerea cu totul faţă de nevoia ce se simte dincolo şi de preţurile ce se plăteau. Să nu vă închipuiţi că în alte ţări se petrece altfel. In Olanda au fost 36.769 procese-verbale de contrabande, şi au fost 65 de contrabandişti împuşcaţi. Ace­leaşi cauze au produs aceleaş efecte în orientul ca şi în occidentul Europei. Să nu ne credem deci mai prejos de alte State. Lipsa de carne -Măsurile guvernului — Faţă cu lipsa de carne ce s’a semna­lat în ultimul timp în întreaga ţară, ministerul de interne a luat măsuri pen­tru a se pune capăt speculei şi în ace­­laş timp pentru a pune populaţia la adăpostul lipsei. In consecinţă ministerul a oprit cu desăvârşire vânzările de vite, proprie­tarii fiind obligaţi a le ţine la dispozi­ţia ministerului, care le va distribui tu­turor comunelor după necesităţile locale. In legătură cu­­ aceasta, ministerul de interne a adresat o invitaţie proprieta­rilor cari posed vite destinate vănzărei să înainteze direct comisiunei centrale pentru aprovizionarea comunelor, o dec­laraţie în care să arate câte vite de tăiat posedă, iar acele de velniţă ale cui sunt şi cui s’au vândut; câte vite pot să întreţină în instalaţiunile lor pentru îrtgraşat sau la păşune şi ce preţ pretind a li se plăti pentru vitele ce li s'ar aduce la îngrăşat de comisiune. Proprietarii cari nu vor trimite în termen aceste declaraţiuni şi acei cari nu le vor face în­ mod sincer, sau vor pretinde preţuri peste tariful maximal vor fi supuşi legei rechiziţiilor plătin­­duli-se vitele cu bonuri după tariful rechiziţiunilor. De dorit ar fi însă ca comisiunea centrală să nu fie nevoită a aplica mă­surile aceste restrictive împotriva pro­prietarilor, cari ca buni cetăţeni trebue să-şi dea samă de gravitatea situaţiei. Intr adevăr, în afară de rigorile le­gei, proprietarii cari ar încerca să se sustragă acestei datorii cetăţeneşti, ar întimpina oprobiul întregei opinii publi­ce Ecoul declaraţiilor scandaloase fă­cute de un proprietar zilele trecute că preferă să dee foc hambarelor de­cât să ofere Comunei grâu cu preţul ma­ximal n’ar trebui să mai străbată şi în rândul crescătorilor de vite. Lăcomia unora a înfruntat bunul simţ, dar guvernul cu măsurile ce le-a luat va pune stavilă rapacităţii. Să fie siguri de aceasta acei ce nu mai văd situaţia de­cât prin prisma in­tereselor lor personale. Chestiunea Contrabandelor Şedinţa de ori a Camerei a fost ocu­pată în bună parte de chestiunea con­trabandelor de vite. Chestiunea a fost adusă de către d. Take Ionescu, care a desvoltat o interpe­lare. I-au răspuns atât ministrul de interne cât şi primul ministru. Dl V. G. Morţun a arătat că legea cu privire la contrabande nu prevedea pe­depse, încât a fost nevoe de o modifi­care a ei. In ace­laş timp d. ministru de interne a arătat măsurile ce s’au luat pen­tru a împiedeca aceste contrabande. Dl V. G. Morţun a spus: Mulţi dintre agricultorii mărginaşi frun­tariilor ţări, nedându-şi seama de răul pe care-l fac, s-au lăsat ademeniţi de câşti­guri, şi au contribuit la sporirea acestor contrabande. Aceasta e convingerea mea. La aceste contrabande ei nu luau direct parte, ci prin oameni interpuşi, deci îm­potriva lor eu nu pot avea dovada... Şi dacă pentru dovedirea lor, toată stăruinţa pe care am pus-o, cu toate or­ganele ministerului, n’am reuşit, — o să puteţi face d­v. prin anchetă parlamen­tară ? De sigur că nu. Eu nu am spus că ei merită impunita­tea. Dar legea nu ne îngădue să pedep­sim pe contrabandişti, şi abia prin legea propusă de d. Costinescu, care e în curs de votare,­am propus mijloace mai dras­tice de sancţiune. Existau pedepse numai pentru contrabandele de export Ce măsuri am luat încă de la început? Am suspendat târgurile de vite într’o zonă de 60 km. Ia graniţă, am oprit in­trarea în sate a samsarilor ; am oprit pe proprietari să aducă vite lângă fruntarii, am oprit eliberarea de bilete de vite pen­tru cele dela 3—5 ani; am îndepărtat pe emigranţi din localităţile dela munte. D. ministru arată apoi pedepsile pe cari le-a aplicat administratorilor de plasă şi primarilor, pentru că n’au împiedecat destul contrabandele; de asemenea a ce­rut M. S. Regelui să decoreze pe toți cei ce și-au făcut datoria în această ches­tiune. ECOURI Suveranul nostru şi cercurile de stu­dii politice. Cetim în „ Universul*.Ale azi : „Al. S. Regele se interesează de a­­proape de activitatea desfăşurată la cercurile de studii ale partidelor noas­tre politice. Aflăm că de curând M. S. a cerut textul tuturor comunicărilor făcute la cercul de studii liberal, a cărui activi­tate din anul acesta s’a încheiat săp­tămâna trecută. Eminenta scriitoare Bucura Dumbra­vă—autoarea celor două romane „Hai­ducul“ şi „Pandurul“ — va publica în noul număr al revistei „ Viaţa Româ­nească“ un articol consacrat Reginei Elisabeta. Cunoscut fiind faptul că Bucura Dum­bravă a trăit multă vreme în intimita­tea Reginei defuncte, amintirile ei vor provoca un interes deosebit. Diplomaţie deplasată Organul „independent al d-lui A­. Bădălău ne răspunde aseară în ches­tiunea criticilor gratuite pe care le-a adus activităţii desfăşurate de către administraţia comunală. „Opinia" ne socoate prea succept­i blil, crezând că ast­fel îşi va putea scuza foarte desele inconsequenţe. Căci este mai mult de­cât inconse­­quenţă în atitudinea pe care acest ziar o are faţă de autoritatea comu­nală a cărei „activitate lăudabilă“ o recunoaşte pe de-o parte, pentru a aţâţa lumea împotriva ei pe de altă parte. „Opinia“ fără să indice măsuri mai practice şi mal salutare de­cât acele luate de cătră autoritatea comunală in ceea ce priveşte aprovizionarea în genere, şi fără sa aducă vre-o altă propunere, mai eficace, măcar în chestiunea carnei, — a găsit de cu­viinţă să aducă critici şi învinuiri conducătorilor Primăriei, mai mult de­cât nedrepte , pătimaşe şi false. In şedinţele consiliului comunal, d. primar al oraşului a expus de mai multe ori dificultăţile pe care Comuna le-a întâmpinat, şi le mai întâmpină în ceea­ ce priveşte aprovizionarea. „Opinia“ a publicat aceste expuneri , pe care în treacăt fie zis le-a putut cunoaşte din propriile ei Informaţiuni— dar n’a ezitat să le însoţească de aşa zisele-i „critici“—pe cari într’o polemică plină de savoare c­u acest ziar regretatul Caragiale le-a pers­flat cu toată ironia­­ caustică. In răspunsul de aseară „Opinia“ are cinismul — era să zicem „curajul" ! — să mărturisească că are „faţă da activitatea edililor şi faţă de nevoile obşteşti o „atitudine reală“ — pome­nind înc’odatâ chestiunea pâine! şi a cârnei. Mai cu seamă în chestiunea cârnei credem că „Opinia" nu era indicată sâ vorbească şi incă cu tupeu-i cu­noscut ! Tăcerea ei în această privinţă se impunea ! Prudenţa ar fi servit o mult mai bine de­cât... diplomaţia ! De alt­fel în numărul de aseară „Opinia“ revine la o judecată mai senină, căci recunoaşte că nimenea nu poate face o vină celor din fruntea administraţiei comunale. Cetiți pag­­in­a ULTIMA ORĂ Războiul După „Gazeta de Zürich“, Asquith ar fi spus că războiul va mai dura cel pu­ţin cinci ani. Ziarul crede că Asquith a vorbit astfel cu intenţia de a-i intimida pe neutri. Papa a rămas nemulţumit. Acelaş ziar vesteşte sosirea în curînd a primului transport de obuziere grele din Germania. De curând Germania a furnizat mari cantităţi de muniţii şi Olandei.* Germanii menţin acum Bethincourt. Linia franceză, aproape curbă mai înainte, azi e aproape dreaptă . Francezii au în­tărit-o puternic. Adversarul cu greu o va putea clinti. Berlinul spune că între Haucourt şi Bethincourt, Germanii au capturat 519 prizonieri, iar cucerind un blok haus la sud de pădurea Corbeaux. O mare luptă se va da pentru cota 304; sunt pregătiri enorme de ambele părţi. Parisul anunţă că Germanii au avan­sat puţin între Douaumont şi Vaux , dar au fost respinşi, pierzând o sută de prizonieri. In ofensiva de la Verdun Germanii soco­tesc 36 900 prizonieri. La vest de Meusa au cîătigat 25 km. p. „La Bataille“ din 3 Aprilie spune că, după criticii militari, Germanii au avut mari pierderi. Poporul ştie că lupta de la Verdun durează încă, şi inamicul a avut succese parţiale, care—adunate—au im­portanţă. Poporul nu înţelege cum o po­­ziţiune îşi pierde importanţa îndată ce-i pierdută. Franţa şi-a vărsat sângele la Vaux şi la Malancourt pentru dânşii şi pentru aliaţi. Nădăjduim că şi Englejii, Italienii şi Ruşii ne vor veni în ajutor. Să se grăbiască numai.­­* Agitaţia din Olanda a fost produsă de denunţarea art. 19 din declaraţia de la Londra Acest articol prevede că vasele neutre nu vor putea fi prinse și conduse înaintea tribunalului competent, chiar dacă trec linia blocului —numai să nu se în­drepte spre un port blocat. Cu alte cu­vinte, dacă un vas olandez sau danez de exemplu a reuşit să treacă linia blocului englez şi se îndreaptă spre Rotterdam sau Copenhaga, nu mai poate fi prins. Situaţia geografică particulară a Olandei, ca şi a ţărilor scandinaviene, o obligă să-şi treacă vasele prin blocul din Marea Nordului. Astfel că denunţarea art. 4 din declaraţia de la Londra ar aduce paralizia comerţului olandez. Dorinţele unite ale Teatrului Naţio­nal, în şedinţa de eri prezidată de dl M. Sadoveanu, au avansat la rangul de societar cl. 1 pe d-na şi d-l Braborescu. D-na N. Profir şi d -i Vernescu- Vil­­cea şi Damira, au fost avansaţi socie­tari clasa III Salariile artiştilor au fost astfel spo­rite : 5oo lei lefurile lunare ale societarilor de clasa I, şi 1oo lei societarilor de clasa III. Lefurile stagiarilor au fost astfel spo­rite : 21o lei stagiarilor cl. I, ast­fei celor de cl. II şi 2oo lei celor de cl. III. Comitetele teatrului se întrunesc şi as­tăzi pentru a lua alte hotărâri. II împlinind limita de vârstă, d-l I. Caragiani, profesor de limba elenă de la Facultatea de Litere, şi-a regulat drep­turile de pensie pe ziua de 1 Aprilie. DONAŢIUNEA d-lui C. CLIMESCU — Scrisoarea d-lui M. B. Cantacusino — Senatul Universitar a delegat pe dl. Matei B. Cantacuzino, rectorul Universi­­tăței, să aducă mulţumirile întregului co­legiu universitar d-lui C. Climescu, fost profesor şi rector al Universităţei din Iaşi, pentru donaţia bibliotecei sale făcută Seminarului de matematici de pe lângă Facultatea de Ştiinţe. Dr. M. Cantacuzino a trimis d-lui C. Climescu următoarea scrisoare: „Ca rector, sunt însărcinat de Senatul Universitar să-ţi mulţumesc pentru hără­zirea bibliotecei d-tale ştiinţifice, facultă­­ţei pe care ai ilustrat-o prin muncă în­delungată. Dă-mi voie să-mi îndeplinesc sarcina, aşa cum o simt, mai mult cole­gial şi prieteneşte, decât oficial. Nu sunt doar nici eu departe de peri­oada de repaus, în care m’ai precedat, —şi-mi dau seama de simţământul de înaltă şi senină mulţumire, cu care ai voit ca aceste cărţi, aceşti martori şi to­varăşi tăcuţi şi statornici ai gândirei şi ai râvnei d-tale, să rămâe acolo, în locaşul căreia ai închinat o viaţă de muncă şi în care a­i îndeplinit glorioasa misiune, care ţi-a fost şi suprema mângâcie de a arunca seminţa bună în sufletul genera­ţiilor viitoare. Vor rămânea acolo acele cărţi, dar a­­lăturea de ele—şi ocupând un loc de o­­noare—va rămânea partea d-tale în şti­inţă şi în învăţământ. Iar Universitatea, colegii şi studenţii, trimit fostului lor rector un salut de dra­goste, de recunoştinţă şi de respect. Să trăeşti încă mulţi ani, iubite C. C. Costachi cu sanatate şi cu mulţumirea sufletească pe care singură o dă conşti­inţa unei mari datorii îndeplinite. Cu prietenească strângere de mănă... M. B. Cantacuzino . Şcoalele cu internate din localitate au luat vacanţa cu începere de azi dimi­neaţă în urma unui ordin al d-lui Ministru al Cultelor şi Instrucţiunei Publice. 11 D. judecător V. Popovici şi d. Cezar N. Vuza licenţiat în teologie, au trecut aseară examenul­­de Pedagogie integrală cu d. Profesor Găvănescu. — La 28 iunie a. c. se va ţine în lo­calul colegiului medical al spitalului Sf. Spiridon concursul pentru ocuparea de­finitivă a postului de medic primar la secţia doua chirurgicală a acestui spital. ■ Bibliografie. — Al treilea număr din colecţiunea „Scriitorii Români" diriguită de d. Al. Vlăhuţă cuprinde două nuvele: „Aliuţă şi Şanta" datorite marelui pro­zator N. Gane. — „Să fii om!“ convorbiri asupra purtărei în viaţă, de Charles Wagner, a apărut în „Biblioteca pentru toţi“ No. 969-70. — „Mojicul“ numărul de azi, cu o bogată materie şi numeroase ilustraţiuni.­­ Pentru combaterea contrabandelor de vite, ministerul de interne a dispus ca toate vitele de pe zonele de frontieră, să fie declarate de proprietarii lor, şi să se înregistreze într’o catagrafie — ţinuţi fiind să aibă ori­când aceste capete de vite la dispoziţia autorităţilor.­­ Aseară a avut loc o şezătoare in­timă studenţească organizată de un grup de studenţi. Au vorbit d-nii V. Beldie şi Borcea studenţi, tratând câte un subiect de or­din ştiinţific şi social după care au ur­mat diferite producţii artistice executate­­ de studenţii Lucaci şi Victor Popa. Tot aseară acelaş grup de studenţi au pus bazele unei societăţi studenţeşti, al­cătuind regulamentul şi statutele, care vor fi supuse aprobărei d-lui Rector şi Se­natului universitar. INFORMAŢII ■ Consiliul de miniştri, în şe­dinţa din urmă, a autorizat pe ministerul de război să procede­ze imediat, în caz de nevoe, la re­chiziţionarea grâului, făinei, vite­lor şi tuturor alimentelor s­au o­­biectelor necesare trupelor şi po­­pulaţiunei civile. Această măsură, extremă de alt­fel, nu va fi aplicată de­cât în caz de nevoe absolută şi în urma re­fuzului formal al producătorilor de a vinde cu bună învoială şi pe preţurile maximale fixate din vre­me. 2 La întrebarea ce i-am făcut dacă atacurile şi injuriile pe cari le-a adus d-lui ministru de finanţe au fost scrise cu autorizarea d-lui Al. A. Bădărău.— „Opinia“ ne răspunde întrebându-ne dacă am avut autorizarea d-lui G. Mâr­­zescu de a-i pune această întrebare. Ori­cât ar vrea să fie de abilă, „O­­pinia“ nu va putea ascunde impasul in care am pus-o făcându-i această între­bare. Noi o repetăm şi aşteptăm totuşi un răspuns categoric. 5 Administraţia Comunală a fixat la începere de astăzi preţ maximal şi pentru carnea de miel, care se va vinde cu 1 leu la bani kgr. Pe măsură ce însă Comuna îşi va pu­­tea procura meii un număr mai mare, probabil că acest preţ va fi redus. — D. Mih­ai Tomida prim ajutor de primar de la orele­­ dimineaţă şi până la 8 a stat în permanenţă în hală, asis­tând în persoană la distribuirea cărnei pusă în consumaţie.­­ «­Monitorul Oficial» publică Uimi­rea d-lor D. Greceanu, C. Crupenschi, N. Cananău, Dr. Ilie Stroici şi Dr. Ţaranu ca membri în comisiunea de a­­provizionare a județului nostru.

Next