Mişcarea, aprilie 1916 (Anul 8, nr. 73-95)

1916-04-01 / nr. 73

2 Crima din Strada Socola — Descoperirea asasinilor — Cercetările pentru descoperirea acestei crime au continuat, ele fiind făcute de către brigada de siguranţă locală. Fiind mai multe indicii, din care unele date de victima aflată în viaţă, s’au arestat mai mulţi indivizi, care in urmă au fost găsiţi nevinovaţi. S’a stabilit­ însă că autorii cri­mei sunt ţiganii minori: Costache Gh. Iordan zis Gh. Menasca, Costache Şerban de 18 ani fost condamnat în două rânduri pentru levne şi furt de paseri şi fratele său Gh. Şerban de 16 ani; aceşti doi din urmă sunt fii lui Dumitru Şerban aflat în prezent în puşcărie, condamnat la 7 luni pentru n­eticosul furt de porci. Aceştia doi au fost arestaţi, ei au de­clarat crima făptuită, locul unde au as­cuns banii şi obiectele furate, care s’au şi găsit ascunse lângă un gard din apro­pierea locuinţei lor. Cel dintâi care a pus la cale crima este dispărut cu partea lui de bani şi de obiecte. Siguranţa ştie insa locul, şi n’au­ luat imediat măsuri pentru prinderea lui. Ei declară cum au intrat în curtea victimilor escaladând gardul de pe la orele 9 seara şi, cum au stat as­­cuţişi în grajd­­pănâ aproape de miezul nopţii, când au venit la uşa de din dos pe care au forţat-o. Atunci victima Ida Aron a început să ţipe. Costache Iordan a apucat-o de gât şi a sugrumat o­­a.Apoi a trecut în camera evreului David Aron sărind asupra lui. Cei '­dintăi' i-a aplicat’ lovituri, ceilalţi doi îl ţineau, păi că , a căzut în­ nesimţire, după care scotocind toate lucrurile din casă i-au luat banii din geantă pe care­­o ţinea sub cap, precum şi câteva obi­ecte de valoare. Au sărit apoi tot prin escaladare în stradă împărţind banii şi lucrurile; cei doi din urmă le-au învăluit în căma­­şele­ lor pline de sânge. Astă­zi dimineaţă D-l Iordăchescu şe­ful siguranţei a făcut la spitalul israelit confruntarea criminalilor cu victima în viaţă şi recunoaşterea obiectelor găsite, iar după amiază a făcut reconstituirea crimei la faţa locului, şi confruntarea cu cadavrul Ita Aron în prezenţa d-lui Pre­fect de Poliţie Chilimoglu şi a d lui pro­curor I. Rang.­­Ancheta continuă. * Marele roman cinematografic „Pro­­tea11 seria a II-a al cărui subiect este: Goana morţii sau Spionagiul în Franţa, distribuit în 8 părţi mari, ru­lează astăzi la matineu şi seara, pe ecra­nul de la Cinema „Modern“. Insce­narea desfăşoară un şir de peripeţii a­venturoase pentru prinderea unor bandiţi spioni, de către detectiva Parisului „Pros­tea“,­rol interpretat cu un curaj in­descriptibil de către celebra artistă D-ra Josette Andriot una din cele mai talentate şi mai frumoase actriţe de la comedia dramatică din capitala lumei. Sâmbătă două matineuri. Piesa fiind foarte mare, matineul I-iu de Sâmbătă va începe fix la ora 2 juni, în Inc de 3 ex­cepţional­ pentru acest program. Seara la 9 juni. • Tribunalul a amânat la 4 Mai cere­rea pentru declarare în stare de fali­ment a comerciantului Abram Leibovîci din Iaşi. i­ Producţia de la Conserva­tor. — Duminecă 3 Aprilie a. c. la ora 3 p. m. va avea loc a doua producţie dată de elevele şi elevii Conservatorului. Programul cuprinde: A. Reicha : Trio pentru două trompete şi trombon An­dante şi Allegretto Scherzoso, exec. de elevii Banui Gaspar, Darim V. şi Policarp Asbest. G. Popp : Serenada de Concert, exec. de elevul V Mihăilescu la piano eleva Sofia Acontz. Weber: Tema şi Variaţiuni, exec. de elevul Balan Al. la piano eleva Sofia Acontz. Händel: Sonata în la major, exec. de eleva Lucia Neculcea la piano eleva Florica Acontz Popovici. Schumann : Scena de vânătoare 1) Preludiu 2) Vânătorul la Pândă 3) Cântec de vânătoare exec. de eleva Marcella Constantinescu. M. Eminescu : Luceafărul zis de eleva Lucia Vrânceanu. Kreutzer: Concertul No. 13 în re major part. I exec. de elevul V. Filip la piano eleva Sofia Acontz. Schumann; Papillons, exec. de eleva Valeria Grigoriu. Labiche : MOŞTENIREA DE LA RĂ­POSATA Comedia într’un act jucată de elevii M. Melcu, C. Ramadan, I. Cogâl­­niceanu şi elevele M. Cauteş şi Cat. Zavu. Preţurile locurilor: Locul I-iu 1 leu 50 bani. Locul al H-lea 1 leu. Biletele se găsesc depuse la Cancelaria Conservatorului. Produsul net ce va rmânea se va îm­părţi elevilor lipsiţi de mijloace. ■ O veste care va bucura pe toţi ie­şenii iubitori de spectacole alese. Compania Marioara Voiculescu şi Bu­la­ndra din Bucureşti, vor juca la Teatrul Naţional, cu începerea de Sâmbătă 16 Aprilie, un ciclu de 5 Reprezentaţii serale şi un Matineu cu următorul repertor : Vijelia, GioConda în mati­neu Căminul, îndrăgostită, Să Divorţăm şi Marşul Nupţial-Afişe speciale vor arata la timp ordi­nea reprezentaţiilor. Informaţiuni la a­­genţia „Thalia*.____________________ = Cinematograful Sidoli. In sea­ra zilei de 1 April o extraordinară repre­zentaţie va avea loc la Cinema Sidoli. Va rula neîntrecutul fim Taina Mor­tului sau Cele trei casete, mare dramă în trei acte cu W. Psylander. In afară de acest film, în care arta cinematografică ajunge la perfecţie, vor mai rula şi comedii de pe natură, etc... Preţurile obişnuite._________________ — Senatul a votat ieri indigenarea d-lui G. A. Rohr din Iaşi. ■ S-a sancţionat legea care recunoaşte ca persoană morală şi juridică „Cercul didactic“ din Iaşi. bi D-na doctor Ana Averescu a fost transferată de la Şipote la Voineşti jud. Iaşi.­­ Budgetul judeţului Iaşi a fost apro­bat de către ministerul de interne. De asemenea a fost aprobat și budge­tul Sf. Spiridon. * D. Carabatescu, membru în consi­liul superior al Agriculture!, a fost numit președinte al acelui consiliu, în locul d-lui P. Poni demisionat. Următoarele câștiguri importante Lei 250.000 pe No. 58.515 „ 175.000 m­ 7 premii a Lei 25.000 100.000 pe No. 13109 75.000 55.000 52.000 50.000 40.000 99 99 99 99 99 99 99 99 99 99 7466 36351 22576 53735 38750 99 99 99 99 99 99 și nenumărate câștiguri a Lei 25.000, 20.000,15.000,10.000, etc. am putut achita onor. noştri clienţi numai la loteria acum terminată. PENTRU TRAGEREA CLASEI I-I : 21 APRILIE a. c. oferim lozuri norocoase: 1|8 numai lui s ■*|4 Lei 4= 1|2 Lei 8 ţi Lei 16 Cel mai mare câştig al loterii ered­.: Lei 1.000.000 (Un Milion) Comenzile din provincie se efectuează prompt şi conştiincios contra plăţii anticipate, sau sub ramburs. ROB. TH. SCHRÖDER FIRMĂ FONDATĂ ÎN 1870 BUCUREŞTI: Centrala Calea Victoriei No. 97 SUCURSALE: Calea Griviţei 96, Strada Lipscani 72 Botoşani: Naţională 203 | Brăila : Regală 4 Constanţa: Independenţei 24 | Craiova: Unirii 71 Galaţi: Domnească 40 I Iaşi: Ştefan cel Mare 8 Ploeşti: Basarabilor No. 1 MIŞCA­REA ■ De La Asociaţia institutorilor. La întrunirea membrilor asociaţiei instituto­rilor s’a procedat la alege­rea cons­­iului de Administraţie care este compus din d-nii: IP. Eug. Stoica, I. C Tăz­ăuanu, Lăzărescu, I Dodon, G. Ciobanu, T. Sin­­du, V. Negoiţă, D. Ionăşescu şi V. Se­vastian. D-nii I. Corlat, Gr. G­himis censori , M. P. Popovici, P. Apostolescu şi N. Munteanu supleanţi.­­ Aflăm cu părere de râu că ori la ora 4 după amiază a încetat din viaţă tânărul Neculai Burghele, absolvent al facultăţei juridice din Iaşi. Tânărul Nicolai Burghele este nepotul d-lui G. Burghele primarul Dorohoiului. Transmitem întristatei famiii expresi­­unea sincerilor noastre păreri de rău. ■ A 6-a şi ultima serie a fantasticelor aventuri prin care trece Paulina rulează azi, un matineu la ora 1. p. m. şi seara la „Sidoli* Ultima serie a Paulinei cuprinde pe­ripeţiile cele mai fantastice. Cu toţii la Paulina !­­ Serbarea de la Gimnaziul „Alexandru cel Bun“. Astăzi Joi 31 Martie ore 10 jumn. a. m. a avut loc o serbare dată la Gimnaziul Alexandru cel Bun din Iaşi, în onoarea d-lui profesor Gr. Bârjovanu cu ocazia retragerei d-sale la pensie pe ziua de 1 Aprilie. La ora 10 juni, toţi profesorii şcoalei fiind adunaţi au condus pe colegul lor în sala de recepţie unde elevii şcoalei au intonat un imn festiv ocazional, după care dl Director I. Mitescu a rostit un discurs arătând meritele emeritului profe­sor, în urmă un elev din cl. IV-a a rostit o cuvântare din partea elevilor, dând şi un dar (o călimară) ca omagiu, a mai vorbit elevul Manoilescu Grigore din cl. VIII de la Liceul Naţional din partea absolvenţilor, iar în urmă veneratul pro­fesor cu lacrimile în ochi şi vocea tremu­­rândă a rostit o cuvântare emoţionantă, cuvântare ce a stors lacrimi din ochii profesorilor şi a elevilor. După cuvântarea d-lui Bârjovanu a urmat corul care a cântat „Pe mare şi răsunet din Ardeal“, condus de eminentul profesor de muzică M. Agapescu, care depune tot zelul şi focul sacru, atât în alegerea bucăţilor cât şi conducerea corului. In urmă d-l Director a invitat pe d-l profesor Bârjovanu din partea colegilor, la un banchet ce va avea loc Duminică 3 Aprilie în localul şcoalei, la care va lua parte şi foştii profesorii ai şcoalei, la ora 12 jumn. a. m. , Consiliul de război al corpului IV de armată a judecat astăzi procesele sol­daţilor : Baban Vasile din Reg. 14 Roman, Bălteanu D. din reg. 4 artilerie şi Barbă Ilie din reg. 8 roşiori, toţi acuzaţi pentru dezertare repetată şi risipire de efecte. Apărarea a fost susţinută cu multă vervă de d-l sublocotenent N. Werner din reg. 53 infanterie. Primul a fost achi­tat, iar ceilalţi doi condamnaţi la câte un an închisoare. ** Astănoapte poliţia a prins pe femeia Maria Ionescu care furase o mare can­titate de săpun de la fabrica de săpun „Sylva“. Ea a fost arestată.­­ Revizoratul şcolar a primit din par­tea casei de economie a corpului didac­tic, o adresă prin care roagă să pună în vedere învăţătorilor care sunt concentraţi pe mai mult de 30 zile să-şi plătească de­punerile şi ratele de împrumut, altfel vor fi urmăriţi prin Ministerul de Război. ■ Astă­zi după amiază la ora 3 p. m­. a avut loc înmormântarea tînărului Const. Gali elev în şcoala militară din localitate şi fiul d-lui Camil Gali secretar general al Comunei. Au luat parte pe lângă elevii şcoalei­­ militare şi un număr de prieteni şi cu­noscuţi a­i familiei. Fie-i ţărîna uşoară! Agenţia Teatrală Thilia înştiinţează pe Onor. Public că s’au pus în vânzare biletele pentru Campania Dramatică Mărioara Voiculescu şi Bulandra cu concursul Domnişoarei Mărioara Ventura Având următorul repertor: Sâmbătă 16 Aprilie 1916 ora 9 sara VIJELIA cu d-na L. Sturdza-Bulandra şi d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu Duminică 17 Aprilie 1916 Matineu la ora 3 după amează CĂMINUL cu d-na L. Sturdza­ Bulandra şi d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu Duminică 17 Aprilie 1916 ora 9 sara DAMA CU CAMELII cu d-ra Mărioara Ventura şi d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu Luni 18 Aprilie 1916 ora 9 sara ÎNDRĂGOSTITĂ cu d-ra Mărioara Ventura şi d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu Marţi 19 Aprilie 1916 ora 9 seara SA DIVORŢAM cu d-ra Mărioara Ventura şi d. I. Manolescu Mercuri 20 Aprilie 1916 ora 9 seara MARŞUL NUPŢIAL cu d-ra Mărioara Ventura şi d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu Din cauza multor cereri de bilete pen­l­­tru aceste reprezentaţii reţineri de bilete­­i nu se fac. rima ora telefonică B­.rim.— Ştirea din Bucure­şt­i după care o convertmne ar fi fost iscălită între guvernu- român şi cel german, în scop de a în­­l­ini transacţiile comerciale în cele două ţări, e absolut adevărată. A­ceast­ă convenţie a fost iscăl­iă la 7 Aprilie a. r. la Berlin de către secretarul de St­a al Ministerium de externe şi de către Mi­nistrul României la B­rlin. Prin această înţelegere cele două guv­rne sau obl­gat să per­mită exportul produselor lor spre a sil­i■face nevoile reciproce. Si ciu făcut rezerve asupra materialului de război. Acest acord lămureşte că autorizaţiile de export sunt independente de ori­ce comparaţie specială. Cele două guverne au luat angajamente de a tri­mite în mod egal şi reciproc, în principiu, tranşitul măr­furilor din alte ţări. Prin această înţelegere cele două guverne au de gând să restabilească cât va fi cu putinţă relaţiunele economice între Germania şi România, relaţiuni cari au suferit în urma războiului. Spre a le înlesni conform cu interesele lor reciproce. Convenţiunea economică între Germania şi România Sir Asquith despre Pace Londra.—Luni seara Sir As­­quit a prezidat banchetul dat in o­­noarea parlamentarilor francezi. Ridicînd un toast in onoarea Preşedintelui Republicii Franceze, Sir Aoquit a spus : «De mulţi ani relaţiile între Marea Britanie şi Franţa au fost stabilite pe baze durabile şi cred cu tărie că aceste relaţiuni, încercate de­ război au devenit relaţiuni de a­­miciţie, intimitate şi afecţiune. Zilele acestea Cancelarul im­perial al Germaniei a creiat o nouă simpatie a relei situaţii a Germanei, care e reprezentată ca o amantă neînţeleasă. Cance­larul a amintit că la 9 Decem­brie 1915 era gata să discute pacea, dar că acum ca şi atunci inamicul refuzase de -a lua în consideraţie ori­ce propuneri de pace. Condiţiunile cu care suntem gata să încheiem pacea sunt realizarea scopurilor pe care ie avem şi momentul cînd am luat armele şi ţinta pe care vrem s’o atingem am expus-o în No­­embrie 1914. Am spus anume că nu vom pune sabia tn teacă decit atunci cînd stă­­pînirea Prusiei va fi definitiv dis- I trusă». S­r Asquit a încheiat astfel: « Noi putem­­ fericiţi că n am recurs, pentru a apară frumoasa noastră cauză, la travestirea adevărului, cum face Cancelarul. Noi şi aliaţii noştri luptăm cins­tit cu conştiinţa curată, cu voinţa sigură de a putea restabili liber­tatea Europei. (Aplauze), cea va pune probleme economice grave, crede că ele trebu­iesc de pe acum examinate atît de grupele so­cialiste din ţările beligerante cît şi de acele din ţările neutrale spre a se căuta soluţiunile cari nu numai că nu vor îngreuia, dar din potrivă, vor slăbi suferinţele clasei muncito­reşti. Consiliul naţional decide în ceea ce priveşte aceste probleme să le supue de pe acum la ordinea zilei federaţiilor sale. Hotărârile Con­gresului socialist francez Paris. — Congresul naţ­onal al partidului socialist a votat ieri cu 1996 voturi contra 960 şi 12 abţineri următoarea mo­ţiun­e : Consiliul naţional al partidului so­ialist declară hotărât că congresul din 25 Martie s’a dat însărcinare a continua sforţările sale pentru apărarea naţională a Franţii atacată şi ocupată, şi pentru restabilirea Serbiei şi Belgiei, în drepturile lor de naţiuni libere şi neatârnate. * Având să cercetezi dacă s loc să reia în întregimea lor legătu­irile unter­naţionale, interpelând şi a­­preciând hotărârile din 25 De­cembrie 1915, consiliul naţional declară că condiţiunile de pace prevăzute atunci nu s’au realizat încă.* Consiliul naţional convins că pa­ Comunicat francez Paris.—In Argone mure acti­vitate de artilerie. La Vest de Menza bombarda­rea deajuns de violentă pe fron­tul francez. Germanii cari pă­trunseseră în cîte­va poziţii, au fost respinşi de un contraatac al nostru. Am făcut 100 soldaţi şi un ofiţer prizonieri. S’a pierdut Un câine mare de vânat, rasă „grif­fon", culoare cafenie, având sgardă de metal. Cine-l va găsi să-l aducă la dl. H. Verona str. Păcurari 25, pentru care va primi o bună recompensă. De închiriat de la Sf. Gheorhghe şi mai înainte un apartament compus din 6.Camere şi bu­cătărie, camară, pivniţe, cu sonerie, lu­mină electrică, apă şi canal, curte spa­ţioasă situat în Str. lanov 3. A se adresa la d. Teodor Vasiliu str. Elena Doamna, sau la d. V. Danii, comandantul sergenţilor de oraş. De Vânzare Loc viran de 4000 m. p. situat în Bu­levardul I. C. Brătianu, in dosul Spita­lului Izraelit, având lângă el conducta principală de apă şi canal, escelentă po­ziţie pentru instalaţia unei Fabrici. A se adresa la d. Teodor Vasiliu, str. Elena Doamna 37. Grădina Bragadiru Pentru sezonul de vară va fi amenajată pentru A se adresa la Tipografia Iliescu. O vie se dă în arendă ime­­dat, din comuna Bu­cium, având două hectare pe rod, 2 fălci arătură, 2 fălci fâneţe, livadă de prună mici şi toate acaretele trebui­toare. I­ se adresa strada Procopie 26. OUĂ DE PAŞTI In culorile cele mai frumoase, cari nu se şterg, nu pătează şi nu pătrund prin coajă se găsesc la ATELIERUL CHIMICO-TECHNIC Iași, Cuza­ Vodă 71, vis-a-vis de Banca „Moldova“ Se vând şi culorile gata combinate pentru vopsitul ouăelor de Paști. I. A Singer. te V .- i

Next