Mişcarea, iunie 1916 (Anul 8, nr. 118-141)
1916-06-01 / nr. 118
aNUL VIII No. 11 D/ ONAMENTE In ţară pe un an . . 20 lei In streinatate pe un an . 40 . Pentru preoţi fi învăţători rurali se face reducere de 50°/„ In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI ! MIŞCAREA ZIAR NATIoVi AL - UiERAL. COTIDIAN Q16 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. REDACŢIA ȘI ADMINISTRAŢII IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. Ca urmare la primul comunicat ziarul „Viitorul“ publică astăzi următoarele: Faptele au adeverit părerea ce emiteam eri. Comandantul trupelor ruse de peste Prut a comunicat că nu avea nici o cunoştinţă de faptul că un detaşament din trupele sale ar fi intrat pe teritoriul român şi de Îndată ce a fost pus in cunoştinţă despre aceasta, a declarat că s’au luat toate măsurile necesare pentru ca eroarea să fie indreptată şi să nu se mai poată repeta. De altfel din ultimele ştiri primite, putem anunţa că attt Mamornita cit şi Împrejurimile au fost evacuate de trupele ruseşti. . A tindu-se ca membrii unei şi aceleiaşi familii. Starea salariatului de azi nu înrăise nici pe stăpân, nici pe slugi Şi cu ce accente duioase ne descrie el în Aliuţă aceste stări patriarhale pentru noi! Pare că citeşti pe Jianul de Ion Ghica! Serbătorirea d-lui Alexandrescu Duminică a avut loc în Bucureşti serbătorirea savantului nostru jurist dl. D. Alexandrescu. Serbătorirea a luat proporţiile cuvenite pentru prodigioasa şi rodnica activitate desfăşurată de marele jurisconsult în domeniul ştiinţei dreptului. La banchet au participat d-nii miniştri Al. Constantinescu şi d. I. G. Duca, mimeroşi reprentant, .pinistraturei şi ai barourilor din întreaga ţară. Dl. ministru Al. Constantinescu, preşedintele cercului avocaţilor, deschizînd seria cuvîntărilor a spus următoarele : «In jurul tău, ilustre sărbătorit, s’ai adunat azi toate clasele juridice, profesori, magistraţi, avocaţi, veniţi din toate colţurile ţarei. Ei sau adunat aci spre a-şi manifestai recunoştinţa şi admiraţia ftea ce părează marelui savant, omului de o vastă cultură şi de o neîntrecută putere de muncă. In omagiul lor e mărturisită că munca pe care ai săvîrşit’o e un monument neîntrecut, la care gheraţiuni întregi se vor adăpa. In toate manifestările, gloriile trec, stngîndu-se. Nu rămîn decît acele lume cari s’au legat de opera nemurioare, şi numele tău e din acestea din urmă, închin acest pahar pntru gloria curată pe cari o repreziţi şi pentru munca monumentală pe care ai săvîrşit-o.» Dl. I. G. Duca, ministrul intrucţiunei publice a spus: „Ne-am întrunit astă-seară aci spre a sărbători munca serioasă depusă de d. Alexandrescu, —muncă rodnică şi de o viaţă întreagă. I I E uşor lucru să culegi merite am-1 blind pe o cale neumblată de unii; mai greu e să culegi aceste merite mergînd pe un drum pe care nenumăraţi alţii îl bătătoresc. Cartea în care e cuprinsă opera d-lui Alexandresco va trăi atita timp cît va fi o literatură juridică romînă, ea constituind în acelaş timp o monumentală lucrare de drept şi o remarcabilă operă de educaţiune. In calitatea mea vremelnică de ministru al instrucţiunii publice, d-le Alexandrescu, mă simt dator să-ţi aduc omagiile mele, urîndu -i viaţă lungă, pentru cinstea Universităţii şi a baroului de dl. decan Arh. Ath. Gheorghiu. Au mai vorbit numeroşi avocaţi şi magistraţi. La cuvîntările rostite dl. Alexandrescu a răspuns printr’un admirabil discurs mulţumind pentru manifestaţia de simpatie ce i se face. Neculai Gane ca istoric neamului. In numele Universităţii din Iaşi cuvîntul de elogiu a fost rostit de dl. I. Th. Burada, iar în numele In noul număr al revistei „Şcoala Normală* găsim un articol închinat Iv.jane din care extragem următorul fragment în care se expune valoarea operelor sale literare din punctul de vedere istoric, Neculai Gane face parte din acea pleiadă de scriitori care au luat în cinste ţara şi neamul. Crescut pe plaiurile Sucevei, el a supt din acel colţ istoric şi poetic al Moldovei toată dragostea de pământul ţării, de trecutul acestui pământ şi de prezentul lui. Deaceia pitorescul locurilor frumoase ale Sucevei a trecut în frazele lui şi cântăreţul ales al Brădăţelului şi al Toancelor a ştiut să deştepte dragul de ţară la toţi cetitorii săi. In cercul proslăvirii trecutului, N. Gane şi-a ales în specie epoca lui Ştefan cel Mare, a lui Petru Rareş, a lui Ştefăniţă Vodă, a lui Vasile Lupul. Fără de a fi de o invenţie bolnavă şi sacă ca D. Bolitineanu, fără a fi iscoditor şi scornitor ca Gh. Asachi, fără afi artist ca C. Negruţi, fără a prea căutat şi minuţios ca A. Odobescu,i\[e_ cutai Gane a prins nota cea mai dreapă, căci fără să-şi caute fraza, fără sa-i îmbrobodească subiectul cu diferite suteme ale şcolilor literare, el a povesta simplu, curgător, dar atrăgător. Aceasta place la N. Gane şi numărul cetitorilor săi va creşte, vreme trecând. El dar, cu opera lui literară a contribuit la lăţirea şi întărirea sentimentului pentru iubirea de ţară prin poetizarea trecutului nostru, continuând opera Lui Neculcea şi a nuveliştilor istorici de înaintea lui. O altă lăture a operii lui literare, este 3, a ştiut să ne întrupeze în chipuri vii , o slăvire a răsboiului de neatârnare. Părut a fi omulul lui V. Alecsandri, N. Jane s’a ţinut grăpiş de el; şi precum bardul naţional a concentrat în Vaslui cuibul eroismului de la 1877, asemenea şi N. Gane tot Vasluiului legendar i rezervă aceste însuşiri. Ceea ce Vasili Alecsandri a ştiut să facă cu versul— Peneş Curcanul, Neculae Gane ne-a făcut cu presa—Florea Curcanul. Noi care au apucat ca copii vremile lui 1877, ştiu prin noi cât de adânc şi puternic dnin sufletele tuturor dorul de emanciparea ţării şi poeţii timpului pe suflu acelui avânt obştesc îşi înstrunau coard lor. Neculai Gane a ştiut apoi să ne fac să gustăm plăcerile nespuse ale vech educaţiuni în familie, unde stăpân , slugă erau mai aproape unul de aici sufleteşte, stăpânul—boerul de ţară fiind un părinte şi un protector al tregului personal de serviciu; iar gile, feciorii şi oamenii din curtitudinea destrăbălată a ziarului „Epoca" este astăzi viu desaprobată în mod public chiar de către cel mai devotat partizani al d-lui Nicu Filipescu. In toate chestiunile la ordinea zilei ziarul d-lui Nicu Hlipescu a înlăturat discuţia şi obiectivitatea înlocuindu-le cu trivialitatea cea mai abjectă. Extraordinar una este faptul că deasemenea este făută prin însăşi coloanele „Epocei". Aşa, zilele trecue „Epoca" a publicat un articol dar plin de necuviinţă la adresa Coroanii, incoherențele dlui lonaş, precum şi necuviinţa nepernisă la adresa Coroanei, a obligat dinefia numitului ziar să publice însă nu a vibta. Este un Plectă lipsi în actiiaine al unui par vernământ limbaj de n tate ce rep Din fericii sa guvernul presioneazi publică şi r corda vre-a Cu exasp s’a obicinui Când Tnce fele la adra’şi uşura s lumină spir te Tn partid justificare, care întru nimic necuecuviintă și corn* simt ca mai ales ări, ziarul oficios , pretins dă gu- 3 cu adversarii în altă de o trivilia»lentele la adrepoiei» nu mai imni, căci nici opinia le mal putem aba estui ziar lumea a scuza necuviinnel, departe da ie și mai mult Tn rhie ce domneacu Filipescu. Piturcumniază Cine crede se va corect, calomniind ş bătrâneţe, cu ce mai nepoti Prin urmar De pildă îi Mai a. c. câţi calomnii sunt. I. Specul, ştie, că, făina, şi că pentru inimal.1 Fabrici fultos, şi făină (A. C. Cuza). O viaţă a trăit ibil ca acum Ia face din ce în I schimbe, îlomniază, unirea“ de la 29 face, tot atâtea .—Toată lumea : vinde în saci, it un preț mail, trimit zahapentru aceasta IWOj ^1 1 idilic jJCUU M «*V/^**W»*** Primăria plătește cestul. Ce vrea acum Piţurcă ? Primăria si plătească costul sacilor, și să nu-i pretindă la rândul ei ? Primăria nu face speculă. Cât o costă cu atâta vinde. Aceasta trebuie să o înţeleagă şi Piţurcă. Prin urmare Primăria cumpărând cu saci, vinde cu saci şi cu preţul fixat prin emisiunile ministeriale. Iată la ce se reduce specula cu sacii şi cât de ridicule sau răţoelile lui Piţurcă când afirmă că „cu începere de azi vom „da la iveală toate neregulele de la „Primărie asigurând pe cetitori că avem „informaţiile din isvorul cel mai demn „de încredere“. N’avem ce zice, de încredere, isvor şi ce straşnic om mai este Piţurcă. 2. Plângerea cismarilor. - Pi* ircă afirmă că s’ar fi dat un permi®. oaterea tălpei din oraș fabrici după ce se prohibi ,e$,rea tă' j^și că acel permis ar fi fost sei piC. Torna, ajutor de primar. !Jkcă minte pur și simplu. * afirmă că are dovezi De aceea îl desfidem c - Poată dVre.0 dovadă. Și-I desfider atat mai ,t cu cât p,furcă afirmă este în pc junea amănuntelor și d zilor aceste fi fci Repetăm :waminte, S' calomn Dacă are n,..^ de cinste, î se vi ne datoria , să dovezile. Ni va publica, fiim* Jiu are nici un fe dovadă, fiindcă tapai este cu desăvire inventat,fiindc Pițurcă calomniă fiindcă Piţurcă este şi va rămâne un lomniator de profete. Nu se vă găsi noi înainte, nici f prohibire^ tălpei ;e-un permis ?■ , de dl. G Torna ajtor de primar să fi îngăduit transpăreat*’ pitor ■, inf?- lui L.rrS -Piţurcă minte. D-lui Scorţescu i s’a dat cantitatea de zahar ce i se cuvinea, ca oricărui locuitor al acestui oraş, fără a i se face vre-o favoare. Prin urmare Piţurcă minte. 4. Covrigarii.Anul trecut expirând termenul acordat pentru introducere de malaxorii la covrigării, aceşti comercianţi s’au presentat la Primărie, arătând imposibilitatea în care se găsesc de a-şi procura acest malaxorii. Cum maşini nu se pot aduce din streinatate acum, Primăria nu putea condemna la închiderea localurilor pe o sumă de oameni, ce trăiesc din această meserie. De aceea Primăria a prelungit termenul pentru introducerea acestor maşini. Pentru aceasta n’a fost nevoie de intervenţia numărui, după cum nici nu s’a intervenit; era o chestie de dreptate, ceea ce s’a şi făcut. Covrigarii de la „Unirea" se tem doar de concurenţa celorlalţi. Toată lumea ştie că actuali edili, în deosebire de alţii, primesc pe toţi locuitorii care au vreo cerere, şi fără deosebire, şi fără nici o intervenţie, li se recunoaşte dreptatea cînd o au. Deci Piţurcă minte. * Şi dacă Piţurcă minte cînd are informaţii din isvorul „cel mai demn de încredere11, —ce trebuie să fie când isvorul din care-şi culege informaţiile ar fi de o încredere mediocră ? Dar Piţurcă nu minte din cauza isvorului; el minte fiind-că acesta-i este sufletul, fiind-că aceasta-i este educaţia, fiind-că aşa a făcut o viaţă, şi acum la apusul ei, nu poate fi altfel. LUMÂNĂRI stinse Necuviinţele „EPOCEI“ Iv sp* hsh PĂRERI Şl FAPTE OPERA LUI COGÂLNICEANU In pragul comemorărei unui sfert de veac de la moartea lui Mihail Cogâlniceanu, a vom prileju! ■ a cerceta. 1’»^'tul — un trecut care cuprinde ea strălucirea laşului—şi de a colipsă resimţită în literatura normală. Toată activitatea desfăşur gâlniceanu pe tărâmul politi generaţiunea de astăzi ar cunoască dacă criticii şi ' ar fi adunat tot ce r urma genialului fiu al . In decursul unei Cogâlniceanu s’a n. tărâmuri, ca literat brazde sănătoasei noastre, ca om p toate frământările mului. Articolele sale „Propăşirea" şi din publicaţiuni periodi istorice şi politice acesta, numeroasele rămase la Academienia sa diplomat acestea au rămas pentru generaţia o reputaţie istorică când pronunţă * ' ceanu. In „Istoria Lite Ifsrrtf* irnrl^jitfî Aț INFORMAŢIUNI „ Ziarul , Opinia“ a avut întotdeauna specialitatea ştirilor alarmante. Ediţiile duminicale ale „Opiniei“ nu odată au alarmat pe cetăţenii Iaşului. Incidentul de la frontieră nu se putea să nu producă o ediţie specială a „Opiniei“. Fantezia şi confusiunea primului moment au fost exploatate sub forma cea mai alarmantă şi mai primejdioasă. Ediţia de Duminică a „Opiniei“ a produs la Iaşi o adevarată perturbare, iar acum cînd incidentul a fost restabilit la justele lui proporţii, ignominia acestui ziar apare şi mai evidentă. In vremile actuale presa are menirea de a contribui la menţinerea calmului de care ţara are nevoie. „Opinia" însă, crede că misiunea presei este tocmai să alarmeze publicul şi să producă confuziuni dintre cele mai primejdioase. Nu ştim ce interese serveşte „ Opinia“ cu o asemenea atitudine, dar ştim că sistemele ziaristice ale acestui organ, au devenit intolerabile. «Opinia» trebue să înceteze cu ediţiile ^duminicalei. ■ ȘTIRI POLITICE__Cu prilejul agapei pe care conservatorii marghilomanişti din localitate au avut alaltăseară, s’a dat cetire unei scrisori pe care dl. Al. Marghiloman a adresat-o d-lui C. Meisner. Invitat să vie la Tasi dl. Al. Mar