Mişcarea, iunie 1916 (Anul 8, nr. 118-141)

1916-06-01 / nr. 118

a­NUL VIII No. 11 D/ ONAMENTE In ţară pe un an . . 20 lei In streinatate pe un an . 40 . Pentru preoţi fi învăţători rurali se face reducere de 50°/„ In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI ! M­IŞCAREA ZIAR NATIoVi AL - UiERAL. COTIDIAN Q16 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. REDACŢIA ȘI ADMINISTRAŢII IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. Ca urmare la primul comunicat ziarul „Viitorul“ publică astăzi următoarele: Faptele au adeverit părerea ce emi­­team eri. Comandantul trupelor ruse de peste Prut a comunicat că nu avea nici o cunoş­tinţă de faptul că un detaşament din tru­pele sale ar fi intrat pe teritoriul român şi de Îndată ce a fost pus in cunoştinţă despre aceasta, a declarat că s’au luat toate măsurile necesare pentru ca eroa­rea să fie indreptată şi să nu se mai poată repeta. De altfel din ultimele ştiri primite, putem anunţa că attt Mamornita cit şi Împrejurimile au fost evacuate de trupele ruseşti. . A tindu-se ca membrii unei şi aceleiaşi familii. Starea salariatului de azi nu înrăise nici pe stăpân, nici pe slugi Şi cu ce accente duioase ne descrie el în Aliuţă aceste stări patriarhale pentru noi! Pare că citeşti pe Jianul de Ion Ghica! Serbătorirea d-lui Alexandrescu Duminică a avut loc în Bucureşti serbătorirea savantului nostru jurist dl. D. Alexandrescu. Serbătorirea a luat proporţiile cu­venite pentru prodigioasa şi rodnica activitate desfăşurată de marele ju­risconsult în domeniul ştiinţei drep­tului. La banchet au participat d-nii mi­niştri Al. Constantinescu şi d. I. G. Duca, mim­e­roşi repre­ntant, .pi­nistraturei şi ai barourilor din în­­treaga ţară. Dl. ministru Al. Constantinescu, preşedintele cercului avocaţilor, des­­chizînd seria cuvîntărilor a spus ur­mătoarele : «In jurul tău, ilustre sărbătorit, s’ai adunat azi toate clasele juridice, profesori, magistraţi, avocaţi, veniţi din toate colţurile ţarei. Ei sau a­­dunat aci spre a-şi manifestai recu­noştinţa şi admiraţia ftea ce pă­rează marelui savant, omului de o vastă cultură şi de o neîntrecută putere de muncă. In omagiul lor e mărturisită că munca pe care ai săvîrşit’o e un monument neîntrecut, la care ghera­­ţiuni întregi se vor adăpa. In toate manifestările, gloriile trec, stngîn­­du-se. Nu rămîn decît acele lume cari s’au legat de opera nemurioare, şi numele tău e din acestea din urmă, închin acest pahar pntru gloria curată pe cari o repreziţi şi pentru m­unca monumentală pe care ai săvîrşit-o.» Dl. I. G. Duca, ministrul intruc­­ţiunei publice a spus: „Ne-am întrunit astă-seară aci spre a sărbători munca serioasă de­pusă de d. Alexandrescu, —muncă rodnică şi de o viaţă întreagă. I I E uşor lucru să culegi merite am-1 blind pe o cale neumblată de unii; mai greu e să culegi aceste merite mergînd pe un drum pe care nenu­măraţi alţii îl bătătoresc. Cartea în care e cuprinsă opera d-lui Alexan­dresco va trăi atita timp cît va fi o literatură juridică romînă, ea cons­tituind în acelaş timp o monumen­tală lucrare de drept şi o remarca­bilă operă de educaţiune. In calita­tea mea vremelnică de ministru al instrucţiunii publice, d-le Alexan­drescu, mă simt dator să-ţi aduc o­­magiile mele, urîndu -i viaţă lungă, pentru cinstea Universităţii şi a baroului de dl. decan Arh. Ath. Gheorghiu. Au mai vorbit numeroşi avocaţi şi magistraţi. La cuvîntările rostite dl. Alexan­drescu a răspuns printr’un admirabil discurs mulţumind pentru manifesta­ţia de simpatie ce i se face. Neculai Gane ca istoric neamului.­­ In numele Universităţii din Iaşi cuvîntul de elogiu a fost rostit de dl. I. Th. Burada, iar în num­ele In noul număr al revistei „Şcoala Normală* găsim un articol închinat Iv.­­jane din care extragem următorul fragment în care se expune valoarea operelor sale literare din punctul de vedere istoric, Neculai Gane face parte din acea pleiadă de scriitori care au luat în cin­ste ţara şi neamul. Crescut pe plaiurile Sucevei, el a supt din acel colţ istoric şi poetic al Moldovei toată dragostea de pământul ţării, de trecutul acestui pământ şi de prezentul lui. Deaceia pi­torescul locurilor frumoase ale Sucevei a trecut în frazele lui şi cântăreţul ales al Brădăţelului şi al Toancelor a ştiut să deştepte dragul de ţară la toţi ce­titorii săi. In cercul proslăvirii trecutului, N. Gane şi-a ales în specie epoca lui Şte­fan cel Mare, a lui Petru Rareş, a lui Ştefăniţă Vodă, a lui Vasile Lupul. Fără de a fi de o invenţie bolnavă şi sacă ca D. Bolitineanu, fără a fi isco­ditor şi scornitor ca Gh. Asachi, fără a­­fi artist ca C. Negruţi, fără a­­ prea căutat şi minuţios ca A. Odobescu,i\[e_ cutai Gane a prins nota cea mai dreapă, căci fără să-şi caute fraza, fără sa-i îmbrobodească subiectul cu diferite su­teme ale şcolilor literare, el a povesta simplu, curgător, dar atrăgător. Aceasta place la N. Gane şi numărul cetitorilor săi va creşte, vreme trecând. El dar, cu opera lui literară a con­tribuit la lăţirea şi întărirea sentimentului pentru iubirea de ţară prin poetizarea trecutului nostru, continuând opera Lui Neculcea şi a nuveliştilor istorici de înaintea lui. O altă lăture a operii lui literare, este 3, a ştiut să ne întrupeze în chipuri vii , o slăvire a răsboiului de neatârnare. Părut a fi omulul lui V. Alecsandri, N. Jane s’a ţinut grăpiş de el; şi precum bardul naţional a concentrat în Vaslui cuibul eroismului de la 1877, asemenea şi N. Gane tot Vasluiului legendar i rezervă aceste însuşiri. Ceea ce Vasili Alecsandri a ştiut să facă cu versul— Peneş Curcanul, Neculae Gane ne-a făcut cu presa—Florea Curcanul. Noi care au apucat ca copii vremile lui 1877, ştiu prin noi cât de adânc şi puternic d­n­in sufletele tuturor dorul de emanci­parea ţării şi poeţii timpului pe suflu acelui avânt obştesc îşi înstrunau coard lor. Neculai Gane a ştiut apoi să ne fac să gustăm plăcerile nespuse ale vech educaţiuni în familie, unde stăpân , slugă erau mai aproape unul de aici sufleteşte, stăpânul—boerul de ţară fiind un părinte şi un protector­ al tregului personal de serviciu; iar gile, feciorii şi oamenii din cur­­titudinea destrăbălată a ziarului „Epoca" este astăzi viu desaprobată în mod public chiar de către cel mai de­votat­ partizani al d-lui Nicu Filipescu. In toate chestiunile la ordinea zilei ziarul d-lui Nicu Hlipescu a înlăturat discuţia şi obiectivitatea înlocuindu-le cu trivialitatea cea mai abjectă. Extraordinar una este faptul că de­­asemenea este făută prin însăşi co­loanele „Epocei". Aşa, zilele trecu­e „Epoca" a publi­cat un articol dar plin de necuviinţă la adresa Coroanii, incoherențele dlui lonaş, precum şi necuviinţa nepernisă la adresa Coroa­nei, a obligat dinefia numitului ziar să publice însă nu a vib­ta. Este un Plectă lipsi în actiiain­e al unui par vernământ limbaj de n tate ce rep Din fericii sa guvernul presioneazi publică şi r corda vre-a Cu exasp s’a obicinui Când Tnce fele la adr­a’şi uşura s lumină spir te Tn partid justificare, care întru nimic necu­ecuviintă și corn* simt ca mai ales ări, ziarul oficios , pretins dă gu- 3 cu adversarii în altă de o trivilia­»lentele la adre­­poiei» nu mai im­­ni, căci nici opinia le mal putem a­ba estui ziar lumea a scuza necuviin­­nel, departe da ie și mai mult Tn rhie ce domnea­­cu Filipescu. Piturc­umniază Cine crede se va corect, calomniind ş bătrâneţe, cu ce mai nepoti Prin urmar De pildă îi Mai a. c. câţi calomnii sunt. I. Specul, ştie, că, făina, şi că pentru i­nimal.1 Fabrici ful­tos, şi făin­­ă (A. C. Cuza)­­. O viaţă a trăit ibil ca acum Ia face din ce în­ I schimbe, îlomniază, unirea“ de la 29 face, tot atâtea .—Toată lumea : vinde în saci, it un preț ma­il, trimit zaha­­pentru aceasta IWOj ^1 1 idilic jJCUU M «*V/^**W»*** Primăria plătește cestul. Ce vrea acum Piţurcă ? Primăria si plătească costul sa­­cilor, și să nu-i pretindă la rândul ei ? Primăria nu face speculă. Cât o costă cu atâta vinde. Aceasta trebuie să o în­ţeleagă şi Piţurcă. Prin urmare Primăria cumpărând cu saci, vinde cu saci şi cu preţul fixat prin emisiunile ministeriale. Iată la ce se reduce specula cu sacii şi cât de ridicule sau­ răţoelile lui Piţurcă când afirmă că „cu începere de azi vom „da la iveală toate neregulele de la „Primărie asigurând pe cetitori că avem „informaţiile din isvorul cel mai demn „de încredere“. N’avem ce zice, de încredere, isvor şi ce straşnic om mai este Piţurcă. 2. Plângerea cismarilor. - Pi* ircă afirmă că s’ar fi dat un permi®. oaterea tălpei din oraș fabrici după ce se prohibi ,e$,rea tă' j^și că acel permis ar fi fost sei piC. Torna, ajutor de primar. !Jkcă minte pur și simplu. * afirmă că are dovezi De aceea îl desfidem c - Poată dVre.0 dovadă. Și-I desfider atat mai ,t cu cât p,­furcă afirmă este în pc junea amănuntelor și d zilor aceste fi fci Repetăm :waminte, S' calomn Dacă are n,..^ de cinste, î se vi ne datoria , să dovezile. Ni va publica, fiim* Jiu are nici un fe dovadă, fiindcă tapai este cu desăvi­re inventat,­fiindc Pițurcă calomn­iă fiindcă Piţurcă este şi va rămâne un lomniator de profete. Nu se vă găsi noi înainte, nici f prohibire^ tălpei ;e-un permis ?■ , de dl. G Torna ajtor de primar să fi îngăduit transpărea­t*’ pito­r ■, inf?- lui L.rrS -Piţurcă minte. D-lui Scorţescu i s’a dat cantitatea de zahar ce i se cuvinea, ca ori­cărui locuitor al acestui oraş, fără a i se face vre-o favoare. Prin urmare Piţurcă minte. 4. Covrigarii.­Anul trecut expirând termenul acordat pentru introducere de malaxorii la covrigării, aceşti comercianţi s’au presentat la Primărie, arătând impo­sibilitatea în care se găsesc de a-şi pro­cura acest malaxorii. Cum maşini nu se pot aduce din streinatate acum, Primăria nu putea condemna la închiderea loca­lurilor pe o sumă de oameni, ce trăiesc din această meserie. De aceea Primăria a prelungit termenul pentru introducerea acestor maşini. Pentru aceasta n’a fost nevoie de in­tervenţia numărui, după cum nici nu s’a intervenit; era o chestie de dreptate, ceea ce s’a şi făcut. Covrigarii de la „Unirea" se tem doar de concurenţa celorlalţi. Toată lumea ştie că actuali edili, în deosebire de alţii, primesc pe toţi locui­torii care au vre­o cerere, şi fără deose­bire, şi fără nici o intervenţie, li se re­cunoaşte dreptatea cînd o au. Deci Piţurcă minte. * Şi dacă Piţurcă minte cînd are infor­maţii din isvorul „cel mai demn de în­credere11, —ce trebuie să fie când isvorul din care-şi culege informaţiile ar fi de o încredere mediocră ? Dar Piţurcă nu minte din cauza isvo­­rului; el minte fiind-că acesta-i este su­fletul, fiind-că aceasta-i este educaţia, fiind-că aşa a făcut o viaţă, şi acum la apusul ei, nu poate fi alt­fel. LUMÂNĂRI stinse Necuviinţele „EPOCEI“­ ­ Iv sp* ­h­sh P­Ă­R­E­R­I Şl FAPT­E OPERA LUI COGÂLNICEANU In pragul comemorărei unui sfert de veac de la moartea lui Mihail Cogâlni­ceanu, a vom prileju! ■ a cerceta. 1’»^'­tul — un trecut care cuprinde ea strălucire­a laşului—şi de a co­lipsă resimţită în literatura no­rm­ală. Toată activitatea desfăşur gâlniceanu pe tărâmul politi generaţiunea de astăzi ar cunoască dacă criticii şi '­ ar fi adunat tot ce r urma genialului fiu al . In decursul unei Cogâlniceanu s’a n. tărâmuri, ca literat brazde sănătoase­i noastre, ca om p toate frământările mului. Articolele sale­­ „Propăşirea" şi din publicaţiuni periodi istorice şi politice acesta, numeroasele rămase la Academ­ienia sa diplomat acestea au rămas pentru generaţia o reputaţie istorică când pronunţă * ' ceanu. In „Istoria Lite Ifsrrtf* irnrl^jitfî Aț INFORMAŢIUNI „ Ziarul , Opinia“ a avut în­tot­deauna specialitatea ştirilor alar­mante. Ediţiile duminicale ale „O­­piniei“ nu odată au alarmat pe cetăţenii Iaşului. Incidentul de la frontieră nu se putea să nu producă o ediţie spe­cială a „Opiniei“. Fantezia şi con­­fusiunea primului moment au fost exploatate sub forma cea mai a­­larmantă şi mai primejdioasă. Ediţia de Duminică a „Opiniei“ a produs la Iaşi o adevarată per­turbare, iar acum cînd incidentul a fost restabilit la justele lui pro­porţii, ignominia acestui ziar a­­pare şi mai evidentă. In vremile actuale presa are menirea de a contribui la menţi­nerea calmului de care ţara are nevoie. „Opinia" însă, crede că misiu­nea presei este tocmai să alar­meze publicul şi să producă con­­fuziuni dintre cele mai primej­dioase. Nu ştim ce interese serveşte „ Opinia“ cu o asemenea atitudine, dar ştim că sistemele ziaristice ale acestui organ, au devenit intole­rabile. «Opinia» trebue să înceteze cu ediţiile ^duminicalei. ■ ȘTIRI POLITICE__Cu prilejul a­gapei pe care conservatorii marghilo­­manişti din localitate au­ avut alaltă­­seară, s’a dat cetire unei scrisori pe care dl. Al. Marghiloman a adresat-o d-lui C. Meisner. Invitat să vie la Tasi dl. Al. Mar­

Next