Mişcarea, iulie 1916 (Anul 8, nr. 142-167)

1916-07-01 / nr. 142

A ANUL Viii No. 142 ABONAMENTE in țară pa um an . . In străinătate pe un an . 20 lei 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 5Q°L ----------*? mm REDACŢIA şi ADMINISTRAŢII IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, la localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BkM ZIAR NAŢIONAL* - LIBERAL, COTOIAN­­:v n­ .a. h3 VINERI 1 IULIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina 111 Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 ku 50 b. 40 b. GESTURI PATOLOGICE D-l Nicu Filipescu este omul „ges­turilor“ şi al „bombelor“. Fără gesturi şi fără bombe, nici nu s-ar putea concepe viaţa publică a d-lui Filipescu. Deşi atât de absorbit de „activi­tatea“ ce o desfăşoară în politica externă, d-l Filipescu a găsit, totuşi, timpul şi locul pentru a plasa un nou gest şi pentru a arunca o nouă bombă într’o chestie succesorală, dar cu aceiaşi tendinţă de reclamă personală şi de ponegrire pătimaşă a adversarului politic. Un succint rezumat al faptelor şi cititorii vor avea posibilitatea să a­­precieze odată mai mult valoarea morală a gesturilor d-lui Filipescu. In anul 1913 moare Gh. Em. Fi­lipescu, care a legat prin testamen­tul său Eforiei Spitalelor Civile, o moşie din judeţul Buzău şi 2 mili­oane lei în efecte, cu clauza expresă că „Eforia se va bucura de fructul „şi venitul legatelor chiar din mo­­­mentul morţei mele". D-l Nicu Fi­lipescu, în calitate de executor tes­tamentar, predă Eforiei legatele, însă fără arenda moşiei pe semestrul de Aprilie 1913 — Gh. Em. Filipescu murise la 23 Februarie 1913 — şi fără cupoanele efectelor pentru cele două semestre ale anului 1913. Arenda moşiei şi valoarea cupoane­lor însumau cifra de 96313 lei. Conducătorii Eforiei, pe baza dis­poziţiilor testamentare şi pe baza constatării că arenda şi cupoanele fuseseră încasate de executorul tes­tamentar, fac cea mai reverenţioasă intervenţie pe lângă d-l Nicu Fili­pescu pentru predarea integrală a legatului. D-l Nicu Filipescu refuză să satisfacă solicitarea erorilor şi a­­tunci, luând avizul a trei juriscon­sulţi de autoritate, Eforia intentează d-lui Filipescu acţiune pentru ca prin justiţie să poată intra în plenitudi­nea drepturilor sale, înaintea justiţiei Eforia perde pro­cesul. Curtea de apel—unde s’a pro­dus şi o opinie separată—nu s’a preo­cupat dec­ât de chestiunea de formă, pe baza căreia s’a dat câştig de cauză d-lui Filipescu, fără a judeca fon­dul însuşi al pretenţiunilor Eforiei. Situaţiunea se putea prezintă în două ipoteze: sau d-l Filipescu fă­cea de la început, fără nici o obiec­ţie, plata complectă a legatelor)­ sau laşa ca chestiunea să fie tranşată de justiţie. D l Filipescu a ales calea de-a doua. Motivele de formă l-au servit şi d-l Filipescu a obţinut câş­tig de cauza. De aici încolo executorul testa­mentar se dă în umbră, pentru a face loc politicianului. D-l Filipescu de astă dată nu execută hotărârea justiţiei care îi dăduse câştig de cauză, ci execută dispoziţiile testa­mentare a căror executare o refu­zase la început. D-lui Filipescu îi trebuia un gest şi o bombă. D sa predă Eforiei suma de 93 lei pen­tru care fusese acţionat şi publică o scrisoare deschisă prin care înjură pe... Eforii Spitalelor Civile şi par­tidul liberal. Obligaţia testamentară o transfor­mă în gest de generozitate perso­nală, iar hotărârea justiţiei o tran­sformă în armă de luptă politică. Iată valoarea morală a „gestului“ făcut de d-l Nicu Filipescu. Gesturile executorului testamentar nu sunt altfel de­cât gesturile poli­ticianului pătimaş. D­l dr. C. Cantacuzino, care a fost multă vreme medicul curant al d-lui Filipescu,­­ a caracterizat ulti­mul gest în formula cea mai exactă și mai lapidară: un produs pato­logic. Aseară s-a făcut la București, înmor­mântarea regretatului artist-pictor St. Luchian. Toate ziarele au consacrat articole e­­logioase pictorului Luchian, considerat ca unul din marii artiști cari vin ime­­după Gri­­gore­scu și Aman. * Mine 1 Iulie es­te serbarea aniversă­ Bastiliei. La legațiunea franceză din Capitali, va avea loc o recepțiene. Comunicatul federalist Federaliştii n’au linut nici ieri, la Bucureşti, întrunirea anunţată cu prilejul întoarcerii d-lui N. Filipescu din cura de la Govora. In schimb ziarele au anunţat, cu toată gravitatea, că o între­vedere a avut loc Intre cei doi semi-şefi, d-nii Filipescu şi Take Ionescu, cari au conferit asupra situaţiei. Nimeni nu va putea contesta dreptul fie­cărui cetăţean de a discuta asupra „situaţiei" — şi cu atât mai puţin vom face a­­ceastă faţă de cei doi conducători ai federaliştilor. Ceea­ ce e discutabil pentru noi e modul cum domniile­ lor între­ţin opinia publică prin acţiunea lor ...naţională şi prin întreve­derile diplomatice de asemenea natură. Ziarele federaliste au publicat un comunicat asupra acestei con­ferinţe — un comunicat prin care se anunţă, că, — faţă de împre­jurări — se va da un alt co­municat, redactat de şefii ambelor grupuri fuzionate. Tonul acestui fel de a înştiinţa opinia publică de ceea­ ce fac şi ceea­ ce cugetă d-nii Filipescu — Ionescu este mai mult ridicol de­cât grav, şi opinia publică conş­tientă, care nu se poate confunda cu cască-gura de pe la întrunir­ile federaliste, ştie să facă distincţia cuvenită, nu atât mai lesne eu ctt in cei doi ani de război eu­ropean şi de război­ federalist au experimentat toată diplomaţia federaliştilor. Această opinie publică este în măsură să-şi dea seama de toate momentele grave sau nu, şi ştie să deosebiascâ grija ş i interesul acelora cari conduc, cu toată răs­punderea interesul ţării şi ale neamului, de patriotismul care serveşte pur ş i simplu de o plat­formă de opozant flămând de glorie, de guvern sau cel puţin de guvern naţional. De aceea ante-comunicatul fe­deralist prin care se anunţă un nou comunicat asupra situaţiei, nu este atît de grav, cum vrea să fie, ci el este mai mult ridicul. Ţara întreagă a avut suficient prilej ca să fie convinsă de pa­triotismul luminat al conducă­torilor, pentru ca să nu se lese influenţată de un politicianism care nu poate presupune nici­­m substrat de adevarat românism. I­C­OURI O societate grafologică. Un grup de experţi a luat iniţiativa de a se con­stitui Intr’o societate de grafologie ju­diciară. Societatea s'a şi constituit cu urmă­torul comitet: Preşedinte prof. dr. St­oinovici, mem­brii : V. Costin profesor Iaşi, D. Stoi­­cescu, P. Ionescu, Dr. A. Ionescu, N. Episcopescu, secretar­, maior I. T. Ulic. Societatea îşi propune să desvolte şti­inţa grafologică şi să formeze experţi pentru instalaţiile judecătoreşti. Activitatea economică — Hotărârii« comisiunilor da — import şi export. Chiar şi cel mai vajnici advar­­san al comunilor da import şi fixport instit­ui t® pe da-o parte pentru înta*­­nirea comerţului şi industriei, ier pe de alta pentru facilitarea exportului d« cereai® in raport cu necesităţii* in­terne, recunosc astăzi resultatele bi­nefăcătoare ale lucrărilor acestei co­­misiuni. Aşa în primul loc rapoartele noastre comerciala cu occidentul erau complect întrerupt*, din cars causa pe de-o parte afacerile stagnase, iar pe ds alta populaţia ducea lipsa unor numeroase articol® ds prima necesi­tată. Prin convenţiile comericiale ds dată recentă cu Cur­mania şi Austro-Unga­­rii?, aceste raporturi au fost reluate, iar piaţa comercială va fi alimentată într’o largă măsură cu mai furii® trss­­buitoare. Mai mult de cit atk. Înainte de Isbucniraa răsboîului, cit şi după isbucnirea lui, numeroş! comercianţi făcuse it semnate avansări da ban, fa­bricel o­r şi angrosiştilor din străinăta­te pentru mărfuri cari n'au mai pu­tut i nici pl.Ja astăzi expediate. (unele din aceste mărfuri au fost insa expediate, dar­­ p­tic prin dife­ri­te staţiuni mar » Jas In Ungaria, unde mişcări»e d® trupe su Întrerupt tra­ficul, Comisiunea centrală da import prin­­tr’un­ comunicat anunţă astăzi pe toţi comercianţii şi industriaşii cari au măr­furi comandate şi piatke, sau numai comandate de mai multă vreme in Olanda, Elveţia şi Austro-Unigana precum şi pe acei ale căror mărfuri sunt reţinute in vre-o staţiune ungară, să facă cunoscut comisiunei centrale de import ca sa Intervie la tocurile indicat®, pentru a obţine expedierea ior. in aceaş timp comisiunea centrală da export va veni într’o largă măsură în ajutorul agricultorilor prin acorda­rea împrumuturilor pa gaj. Agricultorii cari ar avea nevoie se vor adresa sin­dicatelor agricole indicîndu-la supra­faţa cultivată, fesul cerealelor şi dacă cerealele cari vor să re gajeza sunt sau nu deja înmagazinate­ In urma acestor indicăţîuni, sindica­tele agricole vor Presanta la consta­tare, întocmind tebioură în du­blu e­­xamplar, dintre cari unul va fi înaintat comisiunii de rechiziţiuni din judeţul respectiv, iar altul comisiunii centrală da export care-l va trimite casai de împrumut pe goj Iată două măsuri cari vor avea o mare influenţă în regularea vieţii noas­tre economica, profund derutată de consecinţele răsboiului european, exporteze fabricatele sale (în valoare de 7 miliarde de lei), aşa încât febricele s’ar fi ruinat şi puterea financiară a Ger­maniei ar fi scăzut, atrăgând după sine totodată scăderea puterei de rezistenţă. Anglia, ştiind că Germania importă materie primă (în valoare de 5 miliarde) caută prin bloc să lipsească fabricele, cari lucrează cu materie primă străină, de această materia, aşa încât ele să stagneze. Deci acest bloc tindea să distrugă in­dustria germană prin lipsă de materie primă şi prin lipsa debuşeurilor. Germania apărându-se a răspuns şi ea cu blocarea coastelor engleze, prin ac­ţiunea submarinelor, cu scop de a para­liza comercial Angliei. Blocul contra Germaniei n’a reuşit mulţămită industriei ei, care i-a permis să se aprovizioneze cu tot ce avea ne­­voe, graţie bunei voinţă a neutrilor şi graţie economiştilor şi marilor industriaşi, de­oarece guvernul s-a complectat cu Albert Balin, directorul liniei Hamburg- America, care fu însărcinat cu aprovi­zionările armatei şi ale marinei, cu Wal­ter Ratenau, directorul unei societăţi de uleericitate şi cu Gustav Krupp von Bohlen, care fu însărcinat cu furnizarea muniţiilor de război. Deci ţările industriale au putut re­zista atunci, când au fost reduse la pro­­piile lor mijloace graţie industriei lor, lucru care nu se întâmplă în ce priveşte ţările, cari n’au o industrie proprie, ele find periclitate în chiar existenţa lor. Iată una din cauzele succesului ger­man, pe care o menţionează şi marele patriot francez Charles Humbert in mo­dul următor: „Germania se bazează pe industria şi pe lucrătorii săi tot aşa de bine ca şi pe generalii săi, alunei"când anunţă succesul final". Traian­ R. Ionaşcu. (Va urma) Răsboiul şi industria ! Condiţiile, la care se desfăşoară ac­tualul răsboiu, cer o pregătire economi­că şi nu deosebi industrială a ţărilor be­­ligerante, pe lângă patriotismul conştient al maselor unit cu o serioasă pregătire militară, întru­cât astăzi răsboiul este o luptă aprigă între toate forţele unei na­ţiuni şi mai ales intre capacităţile de producere ale stabilimentelor indus­triale. Răsboiul actual dovedeşte pe deplin, că industria e legată în mod intim de însăşi existenţa unei naţiuni, întru­cât astăzi fiecare podor e silit în mod fatal să şi satisfacă nevoile sale multiple, ce rezultă din viaţa modernă, prin propriile sale mijloace. Acum să trecem la analiza faptelor. Odată războiul declarat—înainte de a se produce ofensiva germană—Anglia a hotărât blocul pentru a distruge der­­mania eeeaeaaitisste, t fapiede­?-Aad­e să PĂRERI ŞI FAPTE DIN „L’AIGLON“ Chestiunea de a traduce pe Rostand preocupă atît pe poeţi cit şi pe critici. Cei dinţii s’au înfiripat a reda pe „Cyrano de Bergerac“ în versuri plastice care să se apropie cît mai mult de original, pre­­sentîndu-se în acest scop la un concurs deschis de direcţiunea generală a teatre­lor, iar cei din urmă scriu cronici în care susţin imposibilitatea de a traduce versul rostand-m­an. Am reprodus cîte­va modele în ceia­ ce priveşte traducerea lui „Cyrano“. Cetitorii noştri vor urmări de­sigur cu acelaş interes traducerea ce o face d-l I. C. Aslan celei­lalte capo­dopere a lui Rostand „L’Aigton“. lată câte­va versuri din această tradu­cere—actul al cincilea, marea scenă Wag­ram, monologul ducelui de Reichstadt: Acuma pricep, —aşa îmi pare! Nu se plătise preţul întreg, —îl împlinesc ! A trebuit aicea să viu să ispăşesc Da, trebuia de­asupra acestor morţi s’ajung O arătare albă, atât de alb şi lung, Ce rugătoare, însăşi, cerând să ispăşească Slăbeşte, se subţie, cu gând să se jert­fească. Când între cer şi câmpul de bătălie-aci, Cu sufletul şi trupul mă ’nalţ spre a’l privi, Simt cum mă urc, simt bine,—şi asta mă mângâe, Cum răspândindu-şi ceaţa ca fumul de tămâe, Câmpia se înalţă cu mine, se înfioară, Iar cerul, însăşi cerul, mai îmbunat co­boară, Şi înţeleg, că drept e şi se cuvine chiar Câmpia să mă dee azi cerului în dar, Ca dup’această jertfă, Wagram, pentru vecie Să poarte acest nume de faimă cu mân­drie ! Oh, ia-mă, ia-r­ă astăzi drept preţu-atâ­tor mii! Un fiu ce se jertfeşte, vai, pentru atâtea fii! Deasupr’acestei neguri de care mă te­meam, In braţele ’nroşite ridică-mă, Wagram! Da, ştiu că trebueşte, o simt, o vreau şi eu, Fiindc’o adiere trecu prin părul meu, Fiindcă ’mi trec prin suflet fiori, care’rai șoptesc Și haina mea e albă ca natura —Voese! Da, —s’a fă­cut ! Dar tocmai în clipa când blazat, Sărmanul pui de vultur părea că-i re­semnat La moartea inocentă a lebedei,—minune ! Ca pironit în umbră ca o momâe, pune Pe goană corbii negri şi chiamă vulturi iară!— N’o să bociţi de-acuma, voi holde de secară! Pe subt arbuşti pe nimeni nu’l vreau în­covoiat ! Am curăţit şi vântul şi răul l’am spălat. Wagram, n’o să audă de-acum în vijelie Decât învingătorii ce cântă ’n bătălie ! Traducerea d lui I. C. Aslan va fi ju­cată de către trupa Bulandra-Ventura în noua stagiune teatrală. Araid INFORMAŢIUNI * D­l Andre Faur, fost profesor , liceul Naţional, locotenent în armata franceză care a luptat de la începutul războiului şi care s-a distins în câte­va lupte pe frontul francez, a sosit aseară în oraşul nostru. D-l Faure este numit ca ataşat mi­litar la legaţia franceză din Bucureşti şi a venit în Iaşi cu ocazia trecerei sale la Petrograd. " Comandantul brigăzei XI de in­fanterie, d. colonel N. Petala, a fost înaintat pe ziua de 1 Iulie la gradul de general l " Monitorul Oficial de ori publică ta­bloul ofiţerilor generali, maiori şi căpi­tani cărora li se cuvine gradaţia de sol­dă prevăzută de art. 2 din legea soldei.­­ Consiliile facultăţilor au fost con­vocate pentru a alege câte un profesor delegat pentru comisiunea Bibliotecei Uni­­versităţii. Acesta nu poate fi decanul ori delegatul facultăţii în Senatul Universitar. Preşedintele comisiunii este rectorul uni­versităţii. Profesorii delegaţi ai facultăţilor din comisiunea bibliotecei sunt aleşi pe ter­men de 3 ani şi se pot realege. “ In „Monitorul Oficial“ No. 63 din 21 iunie a. c. a apărut Regulamentul pen­tru Biblioteca Universităţii din Iaşi (fosta Biblioteca Centrală, alipită Universităţii din Iaşi.­­ Biblioteca Universităţii rămâne des­chisă în tot cursul vacanţei. Intre 1 şi 15 iulie biblioteca va fi deschisă numai di­mineaţa şi numai profesorii universitari vor putea împrumuta cărţi în acest in­terval. G D. Sublocotenent N. Werner, co­mandantul companiei 12 din regimentul 53 infanterie a fost avansat la gradul de locotenent, pe ziua de 1 Iulie.­­ Consiliul Facultăţii de Drept a re­comandat Ministerului pe d. N. Stoica, doctor în ştiinţele comerciale de la Paris, cu ţinerea unui curs de legisaţie indus­trială pe lângă Universitatea din Iaşi . Cu începere de mâine cancelaria rectoratului va lua vacanţă pînă la 1 Septembrie. † D. Corneliu Dornescu student la Facultatea de Ştiinţă şi tînărul Neculai Manoliu elev la liceul Internat pe când veneau cu un docar cu doi cai de la moşia Zvorâştea, spre gara Bucecea, caii au luat vint răsturnînd docarul. Tânărul Manoliu s’a ales cu o leziuna gravă la picior şi la mîna stângă, el a fost transportat la spital.­­ D. Mitrofan artist al Teatrului Na­ţional se oferă a prepara elevi de Con­servator pe clasa de Dicţie şi Decla­maţie cu începere de la 15 iulie. Doritorii se vor adresa pentru infor­­maţiuni la librăria P. Iliescu. G­eri s-a terminat la şcoala normală „Vasile Lupu“ examenele de capacitate a refugiaţilor ardeleni şi bucovineni, cari au concurat pentru postul de învăţător. Rezultatul se va da astăzi. “ Revizoratul şcolar alcătuieşte un tab­lou de toate economiile realizate de mi­cii şcolari de la sate. E vorba că în noul an şcolar să se facă o propagandă mai întinsă ca şco­larii să facă cât mai multe economii, cari prin directorii şcolilor vor fi fructificate la Adiţiile financiare.­­Astă seară la CINEMATOGRAFUL IAŞILOR Program nou : Seducătoarea

Next