Mişcarea, august 1916 (Anul 8, nr. 168-194)

1916-08-02 / nr. 168

/ * V 1 UNIVERSITĂȚI V­AS1 ! ANUL VIII No. 168 ABONAMENTE Sn pe­rie as . . 20 Iei la i­n­treinatate pe un an. 40 . Femira preoţi şi Învăţători rurali se face re«Kue®re de S0% REDACŢIA şl ADMINISTRA TS 1 IAŞI, PIAŢA UNIRE!, No. 5. !ffl loenlul clubului Naţional-Libaral. Un mornăr 5 BANI ZIAR NATURI­AL - LIBERAL, COTI­OI AN MARŢI 2 August 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia p& pagina 11 . . 1 leu Linia pe pagina IU . . 50 b. Linia pe pagina IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI H­ram de oameni­­i de fani Puterea de rezistenţă a statelor beligerante a desminţit toate profe­ţiile şi a depăşit toate prevederile. La isbucnirea războiului mondial cei mai autorizaţi critici militari pre­vedeau că cu actualele mijloace de luptă războiul nu ar putea dura de­cât cel mult şase luni. Armele de distrugere s’au arătat mai grozave de cât se bănuia, lup­tele au întrecut înverşunarea ce se putea prevedea, milioane de vieţi s’au stâns pe toate fronturile, doui ani de măcel s’au împlinit—şi totuşi, beligeranţii sunt atât de departe de epuizarea rezervei omeneşti, ei luptă cu aceiaşi înverşunare ca şi la înce­put şi cu hotărârea nestrămutată de a nu ceda până la zdropirea com­plectă a adversarului. Armate noui iesă ca din pământ, producţia de muniţii nu a pierdut nimic din in­tensitatea ei, ofensivele şi contra­ofensivele se succed cu o violenţă neînfrântă, pentru ca după două ani de război să ne găsim­­încă în faţa perspectivei posibile a unei noui campanii de iarnă ! Imensele pierderi omeneşti nu au atenuat cu nimic înverşunarea lup­telor şi nu ne-au apropiat cu nimic de sfârşitul războiului. Se credea însă că statele belige­rante nu vor putea rezista multă vreme extraordinarelor sacrificii bă­neşti necesitate de război. Ravagiile financiare ale războiului au atins proporţii fantastice. Ţările beligerante cheltuesc una cu alta, 500 milioane lei pe zi, datoria pu­blică a tuturor statelor în război se ridică astăzi la 137 miliarde, chel­­tuelile militare ale tuturor puterilor beligerante ating un total de 175 miliarde, iar reducerea totală a bo­găţiei rezultată de pe urma războ­iului se ridică, pentru beligeranţi, la suma de 335 miliarde. In faţa acestor cifre trebue să con­statăm că omenirea posedă o rezis­tenţă financiară şi economică supe­rioară tuturor prevederilor. înainte de isbucnirea conflagraţiei generale, se credea că un război european nu ar putea dura mai mult de trei luni, fără a provoca un groaz­nic cataclism financiar. Războiul du­rează de două ani şi cataclismul fi­nanciar, prevăzut de toţi economiştii, nu s-a produs. Astăzi se fac profeţiile cele mai negre asupra consecinţelor războiu­lui. Viitorul e zugrăvit în culorile cele mai întunecate. Se prevede o ruină generală, o degenerare profundă şi o complectă dezechilibrare în viaţa economică,­ financiară, politică şi so­cială a Europei. Războiul va avea, de­sigur, con­­secinţi nebănuite încă; dar cine ştie,­­ dacă puterea de rezistenţă şi de viaţa a naţiunilor, nu va reuşi să înfrunte aceste consecinţi, atenuînd în bună parte ravagiile fatale ale cataclismu­lui la care asistăm ? In atmosfera vieţei de astăzi, pre­vederile devin mai problematice de­cât ori­când. Viitorul rămâne încă un semn de întrebare, care mioară conştiinţa Eu­ropei. ECOURI O colecţiune de articole de ordin sco­lastic, educativ şi In genere instructiv formează noul volum „Chestiuni de în­văţământ şi de educaţie" al d­ -ii G. Aslan, docent la facultatea de filosofie şi litere din Bucureşti. Este o carte care cuprinde multe fo­lositoare observaţiuni, scrisă Intr’o lim­bii populară aleasă şi care în ace­laş timp este foarte variată prin chestiu­nile multiple ce tratează. Intr'o cronică viitoare vom vorbi de cartea d-lui G. Aslan, apărută în edi­tura librăriei „C. Sfetea" din Bucu­reşti.* In primele zile din Noembrie se vor împlini şase ani de la moartea lui Geor­ge Panu. Intru cât cea mai mare parte din scrierile sale stau închise în paginele­­ revistei „Săptămâna“ pe care a redac­tat-o câţi­va ani consecutivi, amicii săi au hotărât să selecţioneze articolele de critica literară şi ’să le editeze în­­tr’unul sau mai multe volume. De notat că G. Panu a scris şi un roman din viaţa animalelor, ' 1 * 1.( Mâine 2 August vor începe la tea­­­­trul naţional din Bucureşti repetiţiile pentru stagiunea viitoare.­­| Prima piesă ce se va pune in studiu­­­­ va fi lucrarea originală a d lui­­. Pe­*­retz „Bimbaşa Sara“ cu care probabil se va deschide stagiunea. * Noul teatru popular care se clădeşte în faţa şcoalei de Bele-Arte—Str. Gân­dii-va fi denumit „Teatrul Elisa­­beta“. Noua clădire care va fi o frumoasă operă arhitectonică, va fi inaugurată la 1 Septembrie a. c. * Colegul nostru de redacţie d. M. Se­­vastos, şi-a adunat un volum diferitele versuri pe care le a publicat sub sem­nătura „Proletari". w. Volumul a fost intitulat „ Cronici" şi­­ el apare în cursul săptămânei în bi­blioteca „ Căminul". ------— .■■■■■HiBiay ---­ Suspectarea „Epocei“ Cu privire la „Educaţia cetăţenească“ De curând s’a înfiinţat în Capitală o societate către, alcătuită« din eGasmesni­tele de eiftă ale cuitsarei noastre, şi cu ratristicaîiunii în diverse centre aS® ţârei, îşi propun® sa desfăşura o ac­­tivitata morală pentru purificarea m­i­­dsului viciat el speratăl­îi noastre. Având printre conducători pe re­­present:» Rţil autorizat! ai culture! nous­­tire, academician!, profesori universi­­tar! şi înalţi demnitari, scriitori repu­­­­taţi, societatea pentru „educaţiunea cetăţănească“ a fost pusă sub preşi­­denţ la I. P.­­ S. Mitropolitul Primat, ca o dovadă că ea nu urmăreşte nici un scop politic, ci numai educativ. Societatea s’a înfiinţat de o lună şi a programal ei da activitate a fost a­­nunţat printr’un apel în care se ex­plică foarte lămurit rostiul „educaţiei cetăţeneşti". E3 Ioane, acest prefir am elaborat da ; oameni care nu urmăresc de­cât înăl­ţarea prestigiliului momi al societăţii­­ noastre, n'a fost pe placul ziarului „Epoca“ care în numărul da astă­zi denunţă liga pentru „educnţiunea ca­li­­tăienească“ ca o societate „suspectă". „Epoca" ştie ca şi noi că persoanele I cari s’au grupat în Jus-uî acestei ligi nu agită nici una din chestiunile da . csara sunt preocupaţi patronii şi col«» '■ tporatorii ei, ca nici unul dintre con­­­­ducătorii sotl -tatsi nu est« stăpânit de... sentimentele cari stăpânesc pe fruntaşii ei, şi cu toate acestea „adu­­caţiunea cetăţenească" este prezentată ca o societate „suspectă" car® ar cons­pira împotriva agitaţiunilor federaliste sau poate caii'.r Sa viata d-Bor Filipascu şi Eonescu I ii Ceen­ ce determină ziarul filipeseni­i să aibă această atitudine faţă de „e­­ducaţ­iunea cetăţenească" este singurul fapt că această societate îşi propune să aducă o serie de măsuri profilaxice împotriva acelei presa care departe de a aduce vre-un serviciu ra­a po­porului, dimpotrivă contribuie într’o neperm­isă măsură să-l asfixieze prin desfrâul şi imoralitatea ei. Or, în această privință „Epoca" se simte : cu musca pe căciulâ şi ea nu poate privi I cu ochi buni o as-mtinaa acţiune care, ; Indirect, s’ar resli?*^«. şi asupr» ei. 1 „Epoca24 se ridică împotriva socie­­­ tăiai care tinde să scoată un organ de f luptă cu ajutorul căruia va combate ' partea bolnavă a presei noastre. Din­­ această cauză ea „suspectează“ de pe­­ acum acţiunea societăiei pentru „e­­­­ducafiiunea cetăţenească“ ale căreia­­ mijloace de combatere a tuturor imo­­­­ ralitatilor nu vor întârzia totuşi şi vinăr­ii ori­cât ar protesta ziarul federalist. SITUAŢIA " După ultimila progresa ruseşti §5 ita­lieneşti, a versit vremea comentariilor. Presa franco-engluză aduce omagii concepţiilor strategice ale generalilor Cadorca şi Brussol. Insistând asupra influenţelor ca vor avea asupra re­zultatului războiului, presa ausstro­ ger­­mar să spune că italienii au câştigat mai puţin teritoriu d­s cât inamicul da la Şomaj® şî că Ruşii vor párás! Stanislau după cum l’au părăsit acum 15 luni. * Puţină mişcare sa observâ la fron­­tiara grecească. Bombardarea franco­ssâr­bească la Doi ran a durat o zi fără întrerupere. Ziarele bulgăreşti spun că această operaţie a avut un ca­racter demonstrativ. * Dintre toate incidentele acestui răs­­boiu, prezenţa Turcilor lângă canalul da Suez este, dasigur, dintre cele mai originale, ideea da a ataca pe Englezi în Egipt, care este unul din supor­turile puterei lor în lume, este mai Issue de conceput da cât da ex­ecutat. Turcii s’au decis să facă o încer­care în Ianuarie şi F.b­u­srîe 1915 cu un corp de 20.000 oameni, din două-; zeci da zile mica armată a reuşit sa treacă peninsula Sinai. Cam englezii nu construiseră fortificaţii pe malul­ oriental al Suezului, Turcia, după­ lupta de la El-km­îara, reuşiră să a-' runce câ'a­va pontoane şî să treacă câte-va detaşamente pa malul o­c­ ci­­dental. Întreprinderea a văzut îndată superioziatea enormi a englez­lor în ■ trupe şi material. De aiurb­i se aş-: teapîâ o nouă acţiune turcească în­ Egipet, dar alte evenimente au anga­jat forţele la Galipoli, Bingdat. Ifttă­zi, în plină vară, la o temperatură de 60 grad® la sud da Port-Said, Turci dau atacurile de la Kaîia. O acţiune serioasă îissă nu se va putea produce până la toamnă. In aşteptare Englezii au construit un sîstem­ de fortificații foarte puter­nice, cu­­rsi­ ferate, tunuri grele, tre­nuri blindate etc. CRONICA C­aiUL „OPINIEI“ In numărul de Duminecă „Opinia“ se încearcă —pentru a se prinde şi mai bine—a răspunde articolului ce-am pu­blicat asupra cazului Eichenratz. Şi „ Opinia“ se jură că nu înţelege a duce campanii împotriva magistraturei, ci nu­mai împotriva unui singur magistrat. Redactorii „Opiniei“ lipsesc şi de in- \ teligenţă şi de memorie. D­­ul Steuerman are motive bine­cu­­văntate să ducă personal campanie în-­ potriva unui magistrat, care, în treacăt să fie zis, a fost avansat şi transferat­­ în Iaşi sub guvernul «colaborărei» din­­ care făcea parte tocmai patronul d rului­­ Steuerman. Dar acest magistrat singur poate fi­­ făcut răspunzător de toate actete judecă-­ toreşti cari au făcut obiectul discuţiu- j net­or şi campaniilor „ Opiniei“ . Un pro-­­ curor poate pune acţiunea publică în­­ mişcare, dar mandatele de arestare, con-1 firmarea sau infirmarea lor, numai alăr-1 nă de el. Când „ Opinia“ vorbeşte de­­ spiritul antisemit ce domină in afacerile­­ penale, î i care sunt implicaţi evreii ce-i­ sunt atât de scumpi, nu mai vorbeşte de­­ spiritul antisemit al unuia singur, de | spiritul antisemit al tuturor acelora care­­ au găsit bine întemeiată acţiunea pro­curorului şi cererea sa de arestare. O fi fost angajat d-nul Mărzescu ca avo­cat de Principele Mihai Sturzi, dar în­­ coloanele ziarului nostru nu s’au văzut­ publicate articole interesând această afa-­ cere şi, mai mult, concluziunele părţilor—­­ aşa cum a făcut «.Opinia*. Şi concluziile­­ puse de avocaţi patroni ai „ Opiniei“ unde? , înaintea procurorului, ai cărui ochi nu plac lui Steuerman ? Nu! Conclu­ziile puse înaintea Tribunalului, a Ca­merei de punere sub acuzare, etc. Patronii „Opiniei“ sunt în adevăr a­­vocaţi ideali; ei apără pe clienţii lor, chiar înpotriva magistraturei pe toate căile pe cari pot. Ii apără după cum ar ap­ăra pe partiza­nii ei. De aceia se şi întâmplă că mulţi partizani ai ei sunt clienţi ai justiţiei, şi , invers, scăpaţii de la justiţie partizanii ei. Noi acceptăm polemica, pentru a des­­vălui întreaga acţiune a „ opiniei“ faţă de magistratură. PĂRERI ŞI FAPTE TOT DIN­­CYRANO" Fără îndoială că evenimentul artistic cel mai însemnat în anul nouei stagiuni tea­trale va fi punerea în scenă a poemului­­ eroic­ romantic „Cyrano de Bergerac“ a , căruia traducere a ispitit pe poeţii şi tra­ducătorii noştri, cari se vor presinta la un concurs deschis de direcţiunea ge­nerală a teatrelor. Poate niciodată ca acum, în situaţiu­­nea creată de răsboiul european, repre­zentarea acestei poeme geniale n’ar fi fost mai bine venită. Prin înălţarea ei şi prin acel puternic suflu de romantism, poema lui Rostand corespunde stărei sufletești­­ actuale; representarea ei pe scena ro­mânească va însemna o adevărată serbă­toare. La cele ce am publicat până astăzi ca modele de traducere adăugim următoa­rea versiune a monologului „Noii Merii" în traducerea d-lui G. Duma:­­ Ce-ar fi să facem ? ; Să caut vre­un puternic,—patron, hai să-l­­ numesc, Ca iedera, prin umbra’mi ades să-l amăgesc? Să’mi fac din el tutorul, sa-l gudur să’i în- i calţ? Şi’a loc să urc prin cinste, prin sluj să mă m­oalţ ?...­­ A, nu, mersi. La versuri să tai ca, toţi ra­taţii : Slăvin­d financiarii ? Bufon pentru penaţii­­ Ce-aşteaptă să mă vadă, pe-o buză de mi­­i­nistru Zâmbiri s’arunc, ca’n fine, să’mprăştii eu sinistru ? ' A, nu, mersi ! Dejunul să’l am din broască oare ? ! Să am un pântec veşnic tocit, de târâtoare ?­­ Şi-apoi, murdari genunchii târâţi în osanale ? Sa’mi ghebosesa mândria prin mlădieri dor­­i sale ? I A, nu, mersi. Să m­ângâi, cu-o mână varza, i Cu alta să’mpac capra, cu hopul greu să’i­­ sar ? Să dau siminihia ps-o boabă da revent ? Să port la brâu tămâia în ori și ce moment ? I A, nu, mersi ! Prin fuste să te ridici în iunie La loc da cinste, oare frumos ar fi ?... ei, cum e ? Să lopătez pe mare din două madrigaluri, Şi-oftând o babă’n pânză, să’ţi poarte bar­ca’n valuri ? A, nu, mersi! Ş’n urmă la bietul de Sarcy Şi editez la versuri pe arginţi ? Mersi, mersi, S’alergi să te aleagă drept papă, prin concilii,­­ Ce’n cârciumi le ţin, ziua şi noaptea, imbe­cilii ? A, nu, mersi ! Sau numai printr’un sonet, un nume Să crezi că’ţi faci—citite dând strofelor prin lume ? Talentul să’l descoperi la subrete mazete, Terorizat adesea de palide gazete, Şi tot să’ţi zici lntr’una: „oh, oh, de m'aş vedea, Şi eu, într’o fiţuică d­e le „Mercure Fran­ţois !*... A, nu, mersi! Sau calcul să faci, zicând: mă tem ! O „vizită, a face în loc da un poem ?... Ori cui să te prezinte, pa lângă tofi s’alergi ? A, nu, mersi. Nu, nu! mersi! Visând, să mergi, Râzând să’ţi porţi prin lume durerile’ţi a­troce ; Şi ai privirea vie, vibrări duioase’n voce, Şi câ­nd vei vrea prin pustă, să pui că mi-i la’n mers, Pe-un da—să’ţi sboare visul, pe-un nu—să­­ baţi un vers ! ! Să nu râvneşti la glorii... munceşte’n voe bună, I Călătorii de astea le poţi visa în lună! Să n’aşternui pe hârtie ce nu-i trăit de tine; i Modest sopleşta’ţi, dragă—şi­’ţi pară aşa de­­ bine, I Da floarea cara’ţi râdă, da fructe, frunza; chiar, j Dacă le-ai pus tu însu­ţi şi’n parcul tău­­ răsar!­­ Apoi, din întâmplare, cumva de’i triumfa, j Să ştii că n’ai nimica, Cezarului a da; Chiar când au eşti stejarul sau teiul par-­j fumat, Ori unde-şi fi, fii mândru că tu le-ai înnălțat! | Tirada versificată de d. Duma are o­­ bună parte din atmosfera și eroismul ver-­­ sului francez. | Araid. | Cetiţi pag. Ii-a ULTIMA ORA TELEFONICĂ I INFORMATIUNI O S. S. Economul Ţincoca a luat iniţiativa de a înfiinţa o bibliotecă con­sacrată exclusiv elevelor şi elevilor şco­lilor secundare. Biblioteca va fi instalată în mod pro­vizoriu în casele bisericei Talpalari şi ea va începe să funcţioneze de la 1 Septembrie a. c. „ Pe ziua de 8 August s’au lansat ordinele de chemare pentru rezerviştii din prima serie aparţinând regimentului 53 Infanterie. O nouă serie de dispensaţi şi auxilari din acest regiment a fost chemată pe ziua de 5 August. 6 »Părinţii elevilor cari dau examen în particular în sesiunea Septembrie 1916 roagă respectuos pe d-l I. G. Duca Mi­nistrul Instrucţiunei ca luând avizul Con­­­­siliului Permanent şi al Consiliului Inspec­­­­torilor învăţământului secundar, să aprobe ca cei cari dau examen integral în Sep­tembrie 1916, şi sunt declaraţi actualmente repetenţi din cauză că n’au întrunit me­diile cerute la unul sau două obiecte, să­­ treacă examenul de corigenţă la acele I obiecte şi examen integral de clasa ur­mătoare în sesiunea Iunie 1917 şi anume: la 1 şi 2 Iunie 1917, să se treacă exa­­­­menul de corigenţă, iar examenul integral I la 3 Iunie. I Părinţii elevilor din provincie roagă pe­­ cei din Bucureşti să facă toate demersu­­­­rile necesare la Minister în acest sens,­­ iar rezultatul să se comunice presei, spre • a lua cunoştinţă toţi părinţii elevilor pre­­­­paraţi în particular din ţară, î­n Mâine Marţi 2 August c, este ani­­­versarea întronărei Regelui Ferdinand I­I al Bulgariei. I . I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei a fost la Ungheni, unde a vi­­­­zitat lucrările ce se fac la biserica ce se­­ zideşte din nou. O D. I. Auton funcţionar la vama • Iaşi, a fost avansat sublocotenent în re­zervă şi repartizat la divizionul 4 tren. O Ministerul de Instrucţie a aprobat numirea d-lui dr. N. Deleanu ca agregat definitiv la catedra de farmacie chimică şi galenică, vacantă la Facultatea de me­dicină din Iaşi, pe ziua de 1 Octombrie. O S-a aprobat ca o parte din dezer­torii sârbi, refugiaţi în ţară, să­­ poată fi întrebuinţaţi la munca câm­­­­pului.­­­­ Prefectura de judeţ a fost înştiin­ţată că toţi călătorii cari vor să mear­gă în Egipet, vor trebui să ceară per- I mise pentru intrare, birourilor permiselor­­ din Alexandria, Cairo şi Port-Said.­­ Aceste cereri vor fi adresate prin Le­­­­gaţia engleză din Bucureşti. O Corpurile de trupe din localitate au­­ fost înştiinţate că, de­oare­ce printre ofiţerii concentraţi s-au ivit câteva ca­zuri de febră tifoidă, toţi ofiţerii activi I şi de rezervă vor trebui să fie inoculaţi. O Astăzi au început la Bucureşti con­­­­cursul pentru ocuparea locurilor vacanţa la şcoalele militare de infanterie, cava­lerie, artilerie, geniu şi marină.­­ Comisiunea examinatoare pentru in­fanterie se compune din d-nii: general Gh. Burgh­ele, inspectorul infanteriei, col. Sturza, directorul şcoalei militare de infanterie, col. Dabija şi col. dr. Pa­­padopol. O­­ri s’a oficiat la Biserica Sf. Spiridon hirotonicirea ca preot a tânărului diacon C. Vuza. Hirotonirirea s’a săvârşit de P. S. S. Arhiereul Antim Petrescu, vicarul Mitro­poliei. ^­O Prefectura de Judeţ a fost înştiinţa­tă că s’au ridicat măsurile de poliţie sa­nitară pentru călătorii ce vin din regiu­nea Caucazului, epidemia de ciumă fiind stinsă.­­ Sâmbătă seara pe când o maşină de marfă, manevra în staţia Ciurea pe o linie izolată, la o cotitură a surprins pe un soldat din Regimentul 53 infanterie, soldatul a fost oribibil mutilat. Se pare că vina este a personalului ma­­şinei, care manevra pe o linie neîntrebu­inţată şi nici n’a dat semnalele necesare. Cadavrul soldatului a fost transportat la Spitalul Militar din Iași. Totodată s-a deschis o anchetă pentru stabilirea fap­telor.­­ Membrii consiliului comunal se vor întruni mâine Marţi 2 August, la ora 5 p. m. sub preşidenţia d-lui primar al oraşului. ■f

Next