Mişcarea, septembrie 1916 (Anul 8, nr. 195-220)

1916-09-01 / nr. 195

ANUL VIII No. Î95 ABONAMENTE . 2CÎ M fa pw# ura an Itst« m­an. 40 wr» I»« bt sfcrainita Pantra preoţi isl Invititori rurali m fac® reducara da SW% REDACŢIA sS ADMINISTRATE« IAŞI, PIAŢA UKIRXI, Wo. *. îk loeatal «lubului N»,tic«ial-Lllj®j?a,L \k numir 5 JOI 1 Septembrii 19l1 telxfob a*, m ANUNCIURI COMERCIALft Lini» pe pagina ii Linia pe pagina 911 EJ*s® p« pagina IV 1 laa 9» 4« h. ZIAR COTIDIAN »»* direcțiunea unul ■—iItal iaatUuit do «lubel **tUw*MlfcM«l ZIAR NATIONAL* - LIBERAL, COTIDIAN ssJTmS 5 BANI Ceasul socotelilor Bulgaro-d­aghiarii, sub vraja „atotputerniciei“ germane, au nu­trit visul faimosului „bloc tura­nic“, care trebuia să le asigure o rezistenţă neînvinsă şi o tiranie eternă. Atot­puternicia germană potic­neşte ; ea tremură pe toate fron­turile, pentru ca în curând să fie complect doborâtă. Aripele impe­rialismului german au fost tăiate. Vulturul teuton se târăşte. Maghiarii au început să-şi deie seamă de prăpastia spre care au fost împinşi. Ei strigă astă­zi să­­ se aducă armatele pentru apă­rarea graniţelor şi pentru salvarea regatului sfântului Ştefa , iar par­tidul separatist în frunte cu con­tele Karoly cere înfiinţarea unei oştiri naţionale maghiare, cu ge­­nerali unguri, cu stat major un­gur, care să nu asculte de­cât de ordinele parlamentului ungar. Contele Tisza, alarmat de si­tuaţia disperată ce domneşte în Ungaria, speră că aducând pe Franz Josef la Budapesta, va reuşi să calmeze spiritele. Fapt e, că panica „tigrilor* a ajuns la paroxism. Cealaltă jumătate a blocului turanic, nu se găseşte într’o si­tuaţie mai bună. Bulgarii au în­cercat un atac mişelesc împotriva noastră, îşi vor primi răsplata — şi fără întârziere. Vom şti să răs­pundem din belşug la actul lor banditesc. Bulgarii au fost goniţi din tăvala de două regimente de voluntari greci. Isgonirea Ger­manilor din Grecia, perspectiva ofensivei de la Salonic, hotărârea aliaţilor de a da Bulgariei lovi­tura de moarte — toate acestea pun în cea mai clară evidenţă dansul tragic în care au intrat. Ceasul socotelilor definitive se apropie. Nici Ungurii, nici Bul­garii nu se mai gândesc la visul trandafiriu al „blocului turanic*. S’ar mulţumi să-şi salveze exis­tenţele ameninţate de primejdii inevitabile. Dar salvarea nu le mai poate veni de nicăieri. Duşmanii de peste Carpaţi şi de peste Dunărea, sunt prinşi într’un angrenaj din care vor eşi striviţi. Orientul Europei va fi curăţit de rămăşiţele barbariei mongole ROCKKRII LĂCRĂMIOARE“ După titlul micului volumaş de versuri şi proză datorit d-lui locotenent Const Ştefănescu, cititorii acestei recenzii vor putea deduce că e vorba de o operă a unui sentimental prin excelenţă. D. C. Ştefănescu autorul „Lăcrămioa­relor” este într’adevăr un impresionist. Impresionismul d-sale are o nuanţă cu atât mai accentuată, mai literară, cu cât d-sa este un intelectual şi unul dintre aceia care şi-a însuşit bogate cunoştinţe din literatura universală. Faptul acesta se observă şi din multele versuri traduse din limbi străine — traduceri cărora au­torul Ie-a dat portul versului românesc. Cele mai multe din versurile originale ale d-lui locot. C. Ştefănescu sunt subiec­tiviste. Autorul cântă o simţire magică, universală : iubirea — inspirat de o sin­gură şi aceiaşi Muză, căreia i-a închinat altele şi parfumatele „lăcrămioare", al căror leitmotiv figurează în versurile puse ca „motto* in fruntea volumului. Une­ori însă d. Const. Ştefănescu atacă alte motive, de ordin istoric, cum e ur­mătorul sonet întitulat „Cetatea Neam­ţului* : Castelul di mărire Rgundwi Risnas dio vraiui bitrauis in uitara, , Jn*!ţi zimţii de raină care Stau martori valvei da odinioară. Din plumburiul cer da hitr’sUro Tăcerea şi’ntunereeul «obosiră... Ut iiîeiwicolic ţipat de pocoară Răstînă pentr’o clipa’a depărtară. Luceafărul, fantastică lumini, îşi tremură din gan« aurite S\ tot mai sus s* «rai ian« piiui, I­oana pătimirei infinite, Să’nvăluie’n lucirea sa divină Tezaure străbune părăsite... Intre accente de reverie şi melancolie, autorul strecoară câte odată o nuanţă de umor sau o nuanţă epigramatică. Iată d. ex una din poeziile satirice, întitulată „Căsătoria de azi* : Printr’uB iuti căsătorii încap* — ăst* i lucru cert Dar într’un su se schimbă’n colo și mii «.des în mic cancsfi— Sopran l»g$r 9 «opiiatui, d»și vă para că-i prea scund N*v*st* a au alto primo, bărbatul este mit secund. Și dirijorul e bărbatul, iar i&ie-adfctă alto prim Ca-adss silost« p* szaunaul si poposenscâ’u ţintirim. Amicul casai Insă «ar® «mn ea vaier bonsie, bonton, îolocaieşti la nevos un „aîf‘ nemţesc prin... bariton. Partea doua a volumului cuprinde proză. Este o proză In care forma literară se im­­bină cu spiritul de observaţie şi de analiză. Proza d-lui locot. C. Ştefănescu îşi are şi ea partea ei de pură poezie. Aşa e prima bucată „Mergând spre mor­minte de regi* în care impresiunile din călătorie sunt redate în forma unor plas­tice poeme în­ proză. Celelalte trei schiţe „Numărul 13“, „Un martir“ şi „Meita“ relief­ază şi ele fru­mosul talent al d-lui C. Ştefănescu, care prin „Lăcrămioarele” d-sale, intră în rân­dul scriitorilor noştri din cea mai nouă generaţie. ACUM....î Din adâncimi de nopţi ţîşniră zorii In ceasul sfânt şi mare de izbândă, Cînd tabăra vrăjmaşilor îlămîndă, O puserăm în carele de glorii. Era o zi eztatecă şi blîndă, Şi ’mpărăţiau seninurile, norii, Şi noi eram acum triumfătorii, Noi, cei plecaţi alt’dată subt osîndă. Şi stăm aşa pe drumul fu­riei«Iulii... Din visul greu al vrajbelor şi«al hulii Se năzăreau chemări de biruinţă... Căci vrem să n’aibâ linişte satrapul I — — jŞi ca’ntr’un singur trup s’avem fiinţă, ţţx Turda lui Mihai, să-i ducem «apui I B. Pândo­ian*. Vrramiri legendare Generaţiei de astăzi îi e dat ca să tră­iască vremuri, care In curând, vor intra în domeniul bătrânelor noastre legende. Idealul nostru naţional, a fost nutrit de poporul român multe secole, şi un ră­gi stâmp s’a realizat parte din acest ideal,­­ cu sacrificii enorme, dar vecinie cu per­­­­spectiva, din ce în ce mai apropiată, înfăptuirei lui. Descălicarea voevozilor români ai Munteniei şi Moldovei, domniile atât de bine­cuvântate ale marilor domnitori ale căror nume au trecut departe peste ho­tarele noastre, apoi marele act al unirei ţărilor surori, visul atât de scump al generaţiei care a înfăptuit acest act, războiul de la 77 care ne-a dat indepen­denţa deplină, toate aceste vremuri în care s’au perindat fapte măreţe, sânt vre­muri care par astăzi legendare, şi aceasta din cauza şi a împrejurărilor şi a faptelor măreţe ce s’au produs. Câte legende nu sunt brodate pe tema descălicatului Moldovei şi Munteniei? Câte legende nu sunt cuprinse In lite­ratura noastră populară cu privire la eroii poporului român, din vremuri mai înde­părtate ? Legendele însă, au cuprins şi timpurile noi, cum sunt de exemplu Unirea şi războiul pentru independenţă. Dragoş Vodă, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Neagoe Vodă­, Cuza Vodă, Ca­rol înţeleptul, toţi aceşti mari voevozi, îşi au partea lor, bine meritată, în mul- M­­iele noastre legende populare. Dar, unul din cele mai sublime acte ale istoriei Românilor este de sigur, ră­zboiul de faţă pentru întregirea noa­stuiSu!. Visul acesta era nutrit de secole de poporul român. Astăzi, însă visul a început să se închege în realitate şi nu mai este mult până cînd visul acesta se va realiza pe deplin. Vre­mea de azi în care se încheagă visul nu­trit de secole de poporul român, va intra în curând în domeniul marelor legende naţionale, şi va fi una din cele mai mă­reţe şi mai sublime legende a neamului românesc. Episoadele ce se desfăşoară în acest războiu, vitejia fără seamăn a bravilor noştri ostaşi, sunt demne de acei care le săvîrşesc, şi care vor rămâne ca nişte eroi legendari istoriei războiului pentru întregirea neamului. Sufletele marilor noştri domnitori po­meniţi mai sus sunt fericite în sfintele lor morminte, că oştenii noştri comandaţi de viteazul şi marele Rege Ferdinand, au început, prin sacrificiul sângelui, să pună stăpânire pe pământurile strămoşeşti, pe care duşmanii le-au stăpânit veacuri întregi. Mâine, Regele Ferdinand împreună cu generaţia ce l-a secondat, intră şi El în marele cenaclu al legendelor româneşti, dar această legendă va fi fără îndoială, cea mai frumoasă ce şi-a putut’o cineva îlţchipui, căci va fi legenda adevărată a întregiră’ neamului românesc. Scrisoare deschisă către toţi preoţii din oraşul şi judeţul Iaşi Am plăcere» a vă aduce la cunoştin­ţă, că am demisionat din demnitatea de protoiereu al oraşului şi Judeţului Iaşi pe ziua de mâne, 1 Septembrie, împre­jurările mă chiamă la mîngâeree şi în­grijirea bravilor noştri ostaşi, care răniţi pe câmpul de luptă vor căuta azil în unul din ospitalele noastre.—Părăsind serviciul mă simt obligat a mulţumi Sân­­ţiei Voastre şi personalul ce conduceţi pentu concursul ce mi aţi dat că să-mi îndeplinesc aşa de frumos sarcina de protoereu timp de 7 ani şi 4 luni, dar mulţumesc mai ales pentru dragostea ce mi-aţi arătat. Nădăjduesc, că mă voi bucura şi deaci înainte de această dra­goste pentru care mă voi sili a fi alătu­ri de Sânţiile Voastre în tot ce veţi între­prinde pentru înălţarea patriei, bisericei şi corpului preoţesc. Al Sânţiei Voastre prieten Econom Ioan P. Tincoca 31 August 1916. Pedeapsa^Sreni A*a««S partid al Bulgaria! a umplut de Indignare sufletele româneşti cad ard de dorinţa de a Ea aplica pedea­psa meritată. Starea de spirit a soldaţilor cari i’n reîntors din luptă şl a răniţilor noştri este admirabilă. Toţi aşteaptă cu cea mai vie nerăbda­re momentul In care lupta va reîncepe. Suntem în măsură a vesti publicul toate măsurile militare au fost luata pentru ca eşecul momentan ce l’au su­ferit pe frontul dobrogean să fie com­plect reparat şi să nu aibă nici o Influ­enţă asupra desfăşurărel viitoare a o­­peraţiunlior noastre şi asupra apărărei teritoriului ţărei. In legăturără cu aceste dispoziţiuni comandamentul armatei a treia a fost încredinţat d-lui general Averescu, las comandamentul armatei a doua d-lul general Crăiniceanu. Bulgarii îşi vor primi padeapsa mise­­ilei lor. INFORMATUNII Comanda armatei a III-a care operează la sud a fost încredinţată unuia din şefii de elită ai armate romb­asti­u-lui general Hvarescu. Generalul Averescu înlo­­cueste în comandă pe gene­ralul Aslan. Armata a II a rămâne sub comanda reputatului stra­teg generalul Crăiniceanu, fost ministru si $ef sl Ma­relui Stat Major. o Comisiunea centrală da ex­port, in sadințA ca a tinut sub prasidantia d-lui Stadovici, s’a ocupat cu alegerea mărfurilor Si obiactalor absolut trebuin­cioasa platelor româneștii, si cari nu pot fi furnizata da Fran­ța sau Anglia. Legafiunile celor doui ţări au Si fost sesizata si sa vor lua toata măsurile ca aceste măr­furi să ajungă in tară prin port­ul Hrhangh­elsk, mai înainta ca ei si fie blocat de gheţuri. o Prefectura Politiei, cu a­­probarea d-lui comandant al garnizoanei, va da astăzi or­donanţa prin car® sa prelun­geşte termenul da închidere a stabilimentelor da băuturi spir­toase până la noi dispozițiuni.­­ Din causa um i­m­paraţium P. condusa Timişeşi, apa va fi dată în consumaţia astăzi şi mâi­­ni numai la ora 5 până la 8 a. m.­­ Astăzi a­ sosit la Prefectura de Poliţie ordin ca să se închidă toate lo­calurile în care se aglomerează publi­cul şi se colportează svonuri tenden­ţioasă Se ştie că Prefectura de Poliţie a închis de acum două zile cafenelele de pe str. Ştefan cel Mare. „ Vineri se vor întruni la Primă­rie membrii Comitetului instituit pen­tru strângerea obiectelor necesare ar­matei. O I. P. S. S. Mitropolitul Primat a luat dispoziţiunea ca preoţii din ţa­ră să facă în fie­care zi rugăciune in biserică pentru victoria armatelor noa­stre. ■ S’a luat dispoziţia ca pa tot timpul mobilizărei să nu sa mai facă reţineri din salariul fun­cţionarilor mobilizaţi, atât patrn­tru sumele din împrumuturi, cât şi pentru datoriile acordata de Sociatatea de Economie a fun­cţionarilor.­­ Potrivit comunicaUlul Dir­eafi­nei generale a poştelor, telegrafiei şi telefoanelor, cu începere de enc­metr­ii 30 August, băncile pot trimite poliţe şl acte In plicuri i­n eh­ie­e şi recomandate, fără să ui­ţi nici o teamă de perdere sau de a re­a tu­­discreţie.­­ La direcţiunea Servieiulul de miseriee a avut loc o conferinţă a diraataritar şl subdirectorilor căilor ferate­ In această conferinţă s’a dsete pu­nerea tn circulaţie a unor trenuri da marfă, cari vor aproviziona ea aumamta diferite centre ale ţărei. Chestiunea acestor trenuri, aura aer fi numite trenuri alimentara, este luad un studiu. Totuşi, sa creda­nd piuă tămăna viitoare, căile ferate aer fi măsură să asigure circulaţie regulat şi in bune condiţiuni a trenurilor a­­liment­are. O­­ri s’au întrunit la Cercul didactic toţi directorii şcoalelor primare şi se­cundare din localitate, sub prezidenţia D-lui I. Simionescu, secretarul general al Ministerului de Instrucţie. S’a hotărtt ca cursurile tuturor şeoa­­lelor primare şi secundare ad se des­chidă neaparat pe ziua de 1 Catambrie chiar şi cele cu internate, fixându-se un dor redus numai la orele de dimi­neaţa. In privinţa elevilor interni da decis ca bursierii să fie plasaţi la gazde particulare care aor fi plătite de Sied. O­­ri la ora 1 s’a întrunit din aer la Primărie comitetul regional sanitar. A asistat şi d. dr. Bordea, ine­reder­it spitalelor de răniţi din Moldova, estre a arătat îndatoririle ce le au persoa­­nele care şi au of­erit concursul iar spi­talelor de răniţi. D­in Iaşi a sosit un număr de 31 de călugăriţe de la mănăstirele din eparhia Moldovei, cari a­or fi reparti­zate la spitalele din localitate. Deasemenea la începutul luad sap­­tembrie va mai sosi un număr la SSf de monahe, care vor îndeplini Si da servicui de surori de caritate. O Băncile populare Îngrijesc și da «*t*­­cutarea muncilor agricole, ttcând pțfl în contul proprietarilor și elibarând ha­nuri de plată «are se achită apui­­»­ prin bănci. * i*a

Next