Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)

1916-10-01 / nr. 221

'*» ►V ANUL VIII No. 221 A B O N A M E N T B ka Jmri j«ț am saw , . SC î*â (a strtimnmffliM țfie wn«n. 4U * F«*tans proof! sl tav&titori mail­ess f«»*i r^iaistors 4« 58®/* RSDACTIft *t fl&MiTBSTWja IAȘI, PIAȚA CHIRII, No. 4, la U«alul «labalal NaționaMAbavftl. gusinftr 5 B$M AHVI wm­m ■HEA ZIAR NATIONAL* - LIBERAL, COTIDIAN SÂMBĂTA 1 Octombrie 1916 fK'L'KPON a», m ANXTNCIURI COMERCIALA ftt (Magii,# Ii Ursi® p# fMttjlir«» iii LJ»I» si» SNß®ln* IV 11 A R C O T ? D S A N 8«fe UR*I TOBnlîh» t instituit o.-- cinbel n*tton&Mtb»r*l. fir« it8j|»n$tr­î fe 50 b- 40 h Deznodământul se apropie fta poate fi victorie fără luptă, nu se poate concepe realizarea unui mare i­­deal fără Jertfe. Ara peruit lupta pe frontul cel mai întins pentru înfăptuirea celei mai sfin*­te năzuindi naţionale. Au deschis lupta cu credinţă şi hăr­­bftită- o susţinem cu încredere nestră­mutată In izbânda finală şi cu energia neînfrântă a unei oştiri viteze şi plini de avânt nepotolit. Austro-Germanii fac suprema sforţa­re pe frontul transilvănean. Ei-au cu­les forţele de unde au putut, şi-au ră­rit rândurile de pe celelalte fronturi, şi le-au pornit spre Carpati. In Carpati In­ vor găsi mormântul.. Oştirea noastră a primit lupta cu mândrie. Glorie nouă va spori gloria istorică a ostaşilor români. Svârcoliniie austro-sermana se vor sfărâma de piepturile unor ostaşi In care palpită suflete de eroi. Slăbindu-şi celelalte fronturi, Austro- Germanii vor primi iovlturi hotărâtoare de pretutindeni. Desnodămftntul tragediei austro-ger­­mane se apropie. V / de aur largi de 3 miri, pe ambele mar­gini- V Cavalerii clasa II, .’ăi dimensiunile pu­ţin mai mare, se poa­tă la gât atârnată de aseea o panglică. Cavalerii clasa I vor purta, pe lângă crucea cl II și aceea­,­ cruce fără coroană și fără panglică, în formă de placă, pe partea stângă a pieptului. Art III — Medalii Virtutea Militară da război va fi rezervată exclusiv gra­delor inferioare și va fi conferită în a­­mândouă gradele. Art. IV. — Pentu fapte meritorii în timpul războiului se vor conferi, atât o­­fiţerilor combantanţi cât şi celor asimi­laţi, ordinele Steaua României şi Coroana României, cu spadele încrucişate prin ra­murile crucei, iar pen­tru grade inferioare medalia Bărbăţie şi Credinţă, cu spade încrucişate sub ramuriie de laur. Art. V. şi cel din urmă. — Ministerul Nostru secretar de Stat la departamen­tul de război este însărcinat cu execu­tarea decretului de faţă. Dat la Bucureşti,­­ 26 Sept. 1916. FERDINAND Ministru de război, ■Vintilă Brătianu Iată şi raportul d-în­ ministru de răz­boi către M. S. Regele. SIRE, Autorizat de consiliul de miniştri prin jurnalul­ No. 1967 1­916, cu cel mai pro­fund respect rog pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul pro­iect de decret prin care se înfiinţează un ordin militar de război cu numele : Ordinul de război Mihai Vitr­axul, cu­prinzând trei clase şi având destinaţia a fi conferit pentru fapte excepţional de război, ofiţerilor cari s’au distins în faţa inamicului. Sunt cu cel mai profund respect Sire, Al Maiestăţei Voastre Prea plecat şi prea supus servitor, Mr.B­ău de război,­­Vinicu I. C. Brătianu Secretar general, General Iancovescu Ofensiva germani Ocupându-se de ofensiva germa­nă pe frontul romînesc, confratele „Viitorul" scrie în numărul de astă­zi următoarele­­ »Purtăm în războiul mondial o povară pe cât de grea pe atât de glorioasă, dar tocmai conştiiinţa a­­cestei valori ne face să privim cu linişte svîrcolirile duşmanului. Nu printr’o „lovitură", oricât de violentă ar fi ea, va fi intimidată apărarea sfintelor noastre drepturi. Furia greoae a teutonilor poate să modifice, pentru moment, harta parţială a războiului, dar nu poate modifica nici echilibrul forţelor mi­litare în luptă şi nici nu poate sgu­­dui încrederea în victorie. Toţi beligeranţii au cunoscut flu­­ctuaţiuriile fireşti fronturilor întinse şi germanii, în deosebi, nu s’au a­­propiat nicăiri de victorie prin aceia că au înaintat fronturile lor cu un număr oarecare de kilometri, pre­cum, dimpotrivă, forţele aliaţilor au crescut în proporţii imense, fiind a­­părate tocmai de retragerile bine utilizate. De aceia, singurul rezultat al ofen­sivei germane împotriva noastră a fost punerea într-o justă perspectivă a valorii frontului românesc. Acea­stă constatare nu rămâne platonică, de­oare­ce în toate ţările aliate ea a inspirat hotărârea—mărturisită prin vocile de presă pe care le-am citat în numerile noastre anterioare—de a susţine cu toată energia lupta noastră pe acest front, pentru a a­­nihila şi efortul ofensiv local pe ca­re îl maai încearcă acum Germania. Degarnisirea celorlalte fronturi, o­­perată de Germani pentru a impro­viza armata din Carpaţi, nu va pu­tea fi suportată decât un timp foar­te scurt, căci nu este posibil ca în acest timp aliaţii noştri să nu con­tinue şi să nu intensifice acţiunea lor pe celelalte fronturi. Cetatea Carpaţilor şi vitejia ini­­mei româneşti, ne-au fost păvază dealungul multor veacuri. Tot ei­e vor fi şi astăzi temeiul victoriei în lupta de desrobire pe care am în­­ceput-o. Ofensiva germană e pentru a­­ceastă luptă un incident glorios şi o zguduire utilă pentru aceia care măsoară valoarea factorului român". Ordinul militar Mihaiu Viteazul „Monitorul Oficial“ de ari publica următorul decret: Art. 1. — Se înființează un Ordin mi­litar de război care va purtat, numele ORDINUL MILITAR MIHAI VITEAZUL. Ordinul va avea trei clase, cu denu­mirea : clasa III, clasa II şi clasa I. El va fi conferit exclusiv pentru fapte excepţionale de război, ofiţerilor cari s’au distins in faţa inamicului. Nimeni nu poate căpăta o clasă supe­rioară, clasa nu este decorat cu ei. III. Clasele inferioare se vor purta şi după conferirea unei clase superioare. Ordinul constă dintr’o cruse de aur, smălţuită albastru închis. Pe faţă la mijloc stă cifra regală în aur, iar pe revers „1916". Deasupra crucei este aşezată coroana regală. Art. II.—Cavalerii clasa III-a se poartă­­ pe partea stângă a pieptului atârnată pe­­ o panglică roşiu închisă cu două dungi Dopanii interni Ultimii« descoperiri făcute de autorităţile noastre la Bucureşti ne-au făcut dovada indiscuta­bilă, că în mijlocul nostru se mai găsesc o sumedenie de vrăjmaşi, caii ne pîndesc, ne spionează şi nu dau lovituri ascunse. La decretarea mobilizării to­i barbarii statelor cu cari ne a­­flăm In rasboi au fost internat! şi puşi sub pază militară. Fără îndoială că aceştia au devenit Inofensivi, dar totuşi nu putem spun® că na-am degajat com­plect de duşmanii pe cari de decenii fi încălzim şi»i hrănim la sînuî nostru. Au rmas fe­meile şi copiii lor şi mai ales au ramas conaţionalii Ier, cari $­ au abutit să se sirecoar® in cetăţenia română, cu sufletul ramas streini da aspiraflu- BîIS® neamului nostru. „Sîngele apă nu se s face“. Veshia zîcătoar® românească sa adevereşte acum mai mult ca orb­ind, întru cît ancheta o­­ficiali a stabilit că obiectele otrăvit® arunc®,te pe străzii© şi te împrejurăm!!» Capitalei pen­tru a ne ucide femeile şi copiii, nu erau opera aeroplanelor duşmane, ci a mixerărili­ier c® au ramas în mijlocul nostru,­­ bin© dar si s© ştie că duş­manii interni sunt tot ătît de periculoşi c® şi cei din afară, ba aceia datoria întreg«! popu­­lajiuni româneşti este si «2ser­­eSt® © privigher® severi asupra tuturor mişcărilor lor. Si-i ur­mărească pas cu pas, să *« fe­rească de orice contact şi ală­turi de organele poliţieneşti si dejoace toata planurile lor mi­zerabil®. Să avem dar ochii bine des­chişi asupra vrăjmaşilor interni. CrTSTi ULTIMfiLE STIRI TELEGRAFICE PIN PAGINA fii-a P­A­NJ­E­I ŞI FfiPTI „Război şi Pace“ Dintre romanele consacrate războaielor pe cari le-au păstrat popoarele, opera lui Tolstoi „Război şi Pace" este de­sigur cea mai principală. Marele scriitor din Iasnaia Poliana a zugrăvit în capitole clasice epoca împă­ratului Alexandru şi, după­ cum relevă Strachof, criticul lui Tolstoi, această operă celebră prezintă : Un tablou măreţ al vieţii omeneşti. Un tablou măreţ al Rusiei de atuncea. Un tablou măreţ de tot ce se numeşte Istorie şi lupte dintre popoare. Un tablou de ceea-ce insamnă năzu­inţa omului după fericire, mărire şi de ceia­ ce însamnă durere şi înjosire. Aceasta e opera istorică-literară „Răz­boi şi Pace“, care serveşte şi astă­zi ca material istoric pentru acei cari vor să cunoască evoluţia marelui imperiu vecin. Este interesant a cunoaşte un amă­nunt privitor la împrejurările în care a scris Tolstoi această operă celebră fi materialul de care s’a servit. Tolstoi, care In anii tineri a fost foarte influientat de Rousseau, a făcut în această privință declaratiunea următoare profe­sorului Boyer din Paris care în anul 1901 l’a vizitat la Iosnaia-Poliana : — „Oamenii au fost puţin recunos­cători faţă de Rousseau ; măreţia cuge­tărei sale n’a fost recunoscută. Eu l’am cetit în întregime pe Rousseau şi am sim­ţit un mare avânt pentru dînsul; l’am divinizat. Multe pasagii din scrierile sale îmi păreau scrise de mine. Iar în ceea­ ce priveşte pe Stendhal nu voi vorbi de­cît de două din operele sale : „Chartreuse de Parme“ şi „Rouge et Noir“. Sunt două opere mari, inimitabile. In special lui Stendhal eu îi datoresc mult. El m’a invitat să cunosc războiul. Ceteşte din nou „Chartreuse de Parme1" şi descrierea luptei de la Waterloo şi te vei convinge de aceasta. Cine a descris atât de real războiul aşa cum l-a descris Stendhal ?“ In convorbirea pe care profesorul fran­cez Poyer a avut-o cu Tolstoi, acesta arată cum marele romancier rus i-a zu­grăvit scene din războiul de la Crimeia pe care 1e compara în urmă cu scenele pe care le-a cunoscut din romanul lui Stendhal. Acest scriitor a fost o călăuză pentru Tolstoi atuncea când în „Război şi Pace“ a descris celebrele capitole de pe câmpul de luptă. Aceasta nu însamnă însă că originali­tatea uriaşă a lui Tolstoi poate suferi vre-o ştirbire. Paptul relevat tinde numai să demonstreze, — de­ alt­fel însuşi Tols­toi o mărturiseşte în „Memoriile" sale, că Stendhal, prin opera sa, l’a îndemnat şi mai mult să scrie „Război şi Pace* după­ ce mai întâi a luat şi el parte la răz­boiul din Crimea. Profesorul Paul Boyer a publicat con­vorbirea ce a avut-o cu Tolstoi în „Le Temps" din 28 August 1901. PENES MOTE Distincţianele deosebite şi faptele vi­tejeşti de pe câmpul nostru de opera­ţiuni vor fi relevate printr’o nouă me­dalie de războiu care a fost decretată de cătră M. S. Regele cu denumirea de „Mihai Viteazul". Noua medalie se va bate in trei clase care se vor acorda după impor­tanţa faptelor vitejeşti ale o­ştir­ei noastre. * Iniţiatorii „Albumului Eroilor“ — care va apare sub patronajul d-lui O. G. Mârzescu preşedintele „Familiei Luptă­torilor“ din Iaşi — sunt d maior D. M Ciocazan comandantul Regimentului 53 Infanterie P. S. şi d. locot. Const. Ştefănescu, ajutorul-comandant din a­­celaş regiment.* Teatrul Naţional având menirea să cultive sentimentul naţional potrivit vremurilor prin care trecem, a hotărât a alege cu preferinţă piesele originale cu subiect istoric. La numărul de piese originale istorice pe care le-am amintit până astă­zi, adăugim piesa d-nei Sofia Nădejde „Ghica Vodă domnul Moldovei“ a cărei acţiune se petrece in Iaşi, in anul 1777. Piesa d-nei Sofia Nădejde a apărut un volum la 1899 şi o ţinem cu plăcere la dispoziţia direcţiunei noastre teatrale. LISTA NEA CRST,'« — Colportorii de'£Wl' — înființăm »ea asta rubrică das­­tinată colportorilor da știri a­­larmanta și fantastica. In lista naagră vor fi tracul! toți acai cari răspundasc știri mari la a alarma publicul. Ori­cina ar fi ai, din ori-ca clasă socială, domni sau doa­mna, colportorii da știri vor fi tracufi zilnic In acaastă rubrică, panttru ca lumaa să şti® da cina să sa faraasci și pantru ca autorităfila să şti® împotriva cui să aplica măsurica impusa da staraa da război. « Mobilizarea lucrătorilor spre maşi Direcţiunea generală a muniţiilor, ser­viciul mobilizărei personalului, aduce la cunoştinţă că stabilimentele industriale militare şi private, care lucrează pentru ministerul de război şi nevoile populaţi­­unei sunt autorizate să revină la lucru meseriaşii români contigentul 1917, ro­mâni transilvăneni şi bucovineni precum şi străinii care au renunţat la supuşenia străină şi au recrutat cu contigentul 1917 şi 1918 şi au următoarele meserii : Lucrătorii speciali din fabricele de pulberi, celuloză, hârtie oxigen, chibritu­ri, produse chimice, ceramică, sticlărie, electricieni, strungari în lemn şi fier, su­dori autogeni, mecanici, lăcătuşi-mecanici lăcătuşi, turnători. Aceştia sunt consideraţi ca încorporaţi acolo unde lucrează, rămânând să fie instruiţi şi mobilizaţi pe foc, după un program şi ordine speciale. Corpurile de trupă şi serviciile care eventual­­ a incorporat sunt rugate să-i retrimeată în stabilimente. Stabilimentele ne vor înainta până la 15 octombrie a. c. tablouri întocmite pe categorii:­­români, români transilvăneni, bucovineni şi străinii care au renunţat la supuşenie) arătându-se şi meseria. INFORMATIONS -1f Comandamentul armatei ruse din Dobrogea a luat dispoziţia să se îm­bălsămeze spre a fi trimise In Rusia, in cosciuge de zinc, cadavrele soldaţi­lor mutilaţi de germano-bulgari. Aceste cadavre vor fi prezentate Ţarului şi conducătorilor Imperiului rus. Cadavrele au fost îmbarcate pentru Odesa pe un vapor cu toate onorurile cuvenite unor eroi. Serviciul funebru a fost celebrat in capela vasului amiral, in prezenţa ofi­ţerilor ruşi şi romini. P­D. general de brigadă Burghelea Gheorghe, a fost numit secretar gene­ral al ministerului de război­, pe ziua de 28 Septembrie c., în locul d­lui ge­neral de brigadă Iancovescu Constantin, care a fost numit şef al marelui Stat Major partea sedentară. Pe lingă funcţiunea de secretar ge­neral al ministerului de războia d. ge­neral de brigadă Burghelea Gheorghe, va continua să îndeplinească şi cele­lalte atribuţiuni ce-i sunt date prin or­dine speciale.­­ La Şc­oala Superioară de Arte şi Meserii din Iaşi, concursul pentru ad­miterea in clasa, l-a, precum şi exame­nele de corijenţă, vor începe in ziua de Joi 6 Octombrie *­. c. ff Prefectura de Judeţ a fost înştiin­ţată că în ziua de 1 Octombrie se des­chide la Bucureşti o şcoală de infirmiere a direcţiunei generale sanitare. In această şcoală se primesc fete avînd vrîsta între 18 şi 30 de ani Candidatele vor trebui să ştie a citi şi scrie, nefiind însă necesar certificatul de absolvire a cursului p­imar. Actele vor fi înaintate direcţiunei şcoalei de infirmiere în str. Voevozi No. 20. Direcţiunea generală a serviciului sanitar a cerut un tablou de toate farma­­ciile din Iaşi, precum şi de personalul de care sunt conduse, deoarece s’a luat deciziunea că ele nu pot funcţiona decit cu un personal titrat. ff S’au ridicat măsurile de poliția veterinară în corn. Costuleni epizotia de antrax fiind complect stinsă.

Next