Mişcarea, noiembrie 1916 (Anul 8, nr. 247-271)

1916-11-01 / nr. 247

A ANUL VIII No/247 UM NUMĂR REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No. 6. In localul Club­ului Naţional-Liberal ZIAR NAŢIONAL—LIBERAL. COTIDIAN MARŢI 1 Noembrie 1916 mm COTIDIAN Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional Liberal Pentru Eroii laşului Cuvântarea rostită de dl. G. G. Mârsascv, primarul ©■ Iaşului, la parastasul de em­.— Prea Sfinţite, Cuvioşi Părinţi Sf'rşiţi sfînta slujbă a Dumitiicei acesteia, ca şi sfânta slujbă a Du­minicilor trecute, cinstind In faţa Altarului şi a credincioşilor, în fa­ţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, numele tinerilor noştri ieşeni, că­zuţi în cel mai îngrozitor, dar şi mai sfânt război al neamului şi al lumii civilizate. După Macarie, Stoiceanu şi Stihi, cari au însemnat cei dintâi cu sîn­­gele laşului, în munţi, pe mare şi pe Dunăre, locul primelor lupte , după Gotcu, care, în naosul aces­tei Biserici, va îneca întotdeauna glasul preotului în lacrimele pă­rintelui îndurerat; după Scarlet, care doarme somnul de veci în plaiurile iubite ale visurilor lui, ve­niţi astăzi să slăviţi, în faţa Dom­nului, cele mai tinere vieţi ale la­şului, pierdute pentru onoare şi pentru înfăptuirea idealului nostru secular. Octav Tomida şi Eugen Anto­­nescu au o singură biografie şi cea mai strălucită pe care o pu­teau avea. Tovarăşi de studii, to­varăşi de profesiune, tovarăşi de regiment, tovarăşi de lupte, tova­răşi de moarte, sunt astăzi pentru de-a purure tovarăşi în istorie, în mormântul comun din cetatea mun­ţilor inexpugnabili cari domină o­­rizonturile ce însamnă hotarele Ro­mâniei de mâini. Memoria le este eternă. Plîng în ei din adâncul sufietu­­cu toate lacrimele ochi­tul meu lor mei Plîng 5» în Oclav Tomida, pe pri­etenul tînăr de care am fost strâns legat sufleteşte; plâng pe copilul unuia din colaboratorii mei de fie­care zi şi de fiecare ceas, în vre­murile grele prin care trecem ; plâng ceva rupt din sufletul şi din viaţa mea. Plâng în amândoi pe românii de inimă şi pe ostaşi­ viteji, pe ti­nerii victoriei şi pe victimele soar­­tei. Plâng în amândoi pe ieşenii vred-­ nici, cărora le aduc omagiul ad - miraţiunei şi recunoştinţei oraşu­lui pe care l’au cinstit; plâng ti-­ nereţea lor plină de speranţe; plîng durerea părinţilor binecuvântaţi, cari au ştiut să-i crească în dra­gostea Ţării şi a oştirii, plâng du-­ rerea regimentului ieşan, al cărui drapel l-au menţinut la înălţimea gloriei lui trecute. Plâng pentru toate jertfele Ţă­rii... Plâng cu lacrimile durerii, dar nu cu lacrimile desnădejdei. Istoria vrea ca idealurile nea­murilor să se înfăptuească cu pre­ţul acestor jertfe, ca din doliul familiilor să iasă şi mai vii culo­rile drapelelor raţionale. Să ne reculegem din durerile noastre. Părinţi mângâiaţi-vă în durerea voastră prin cinstea ce copiii-eroi v’a dat-o numelui vos­tru, prin partea vie ce ia neamul întreg la durerea voastră. Să ne oţelim cu toţii sufletele în cuvintele cu cari mor vitejii... Din valea Jiului răsună ecoul de-a lungul Carpaţilor: „Nu slăbiţi credinţa, izbânda e a noastră", forma unei şezătoare literare organizată­­ sub preşidenţia d-lui Lahovary, minis- t­­rul nostru din Franţa. D-l August Dorchain a ţinut o con­­■ ferinţă, vorbind despre literatura şi cu­­getarea românească. D-rele Lucy Bruile şi Valpeux au recitat din opera poetică a d-rei Elena Văcărescu, iar d-na Ger­maine Le Seine de la „Opera Mare" a cântat imnul românesc. Ziarele franceze discută din nou ori­gina românească a lui Ronsard. Ast­fel publicistul P. de Nolhae ocu­­păndu-se de legenda originei lui Ron­sard, scrie în ,Figaro“ un studiu prin care susţine că originea acestuia e ro­mânească. Aceiaşi afirmaţiune o face şi Jusse­­rand în opera sa „Grands ecrivains” în care susține că poetul francez Ron­sard a fost român de origine. Germanii recunosc ÎNFRÂNGEREA Bilanţul celor două luni de răz­boi, constitue pentru noi Românii chezăşia cea mai sigură a triumfu­lui final. Austro-Germanii au ţinut să ne dea cele mai mari «onoruri» şi la rândul nostru nu le-am rămas cu ni­mic datori. Trimiţând în contra noastră tru­pele cele mai bune ce le aveau de rezervă pentru momentele grele şi în număr covârşitor de mare, aus­­tro germanii s’au convins repede că au deaface la Dunărea şi în Carpaţi cu o armată care Ie va da de lucru. Pănă şi presa germană nu mai poate astăzi tăgădui înfrângerea din Carpaţi. Această presă chiar cu a­­utorizaţia cenzurei care mai ales a­­cum este de o excesivă severitate recunoaşte că în luptele din Carpaţi Românii „se luptă cu cel mai mare curaj şi adeveresc valoarea pe care Istoria le-a recunoscut". „Grazer Tageblatt" recunoaşte că avansarea austro-germanilor a sufe­rit o oprire din cauza solidei rezis­tenţe române. Ziarele toate lasă să se înţeleagă că austro germanii nu se aşteptau la o asemenea împotrivire şi că ea a deconcertat toate planurile lor şi că privesc cu o groază ce nu se poate ascunde, perspectivele unei noui cam­panii de iarnă. Aşa fiind situaţia, austro-germanii cu toate forţele ce le deplasează de pe celelalte fronturi, nu vor putea decât să-şi oprească dezastrul ce l-au îndurat în Carpaţi. NOTE UN PARASTAS pa-Eri a avut loc la biserica Sf. Spiridon rastasul pantru pomenirea celor doui fii ai taţu lui Oclav Tomida şi Eugen Antonescu. In cadrul plin de lumină şi de evlavie al bi­­sericei, în atmosfera aceea sfântă, îmbălsămată de mirosul de tămâie şi înfiorată de melodiile dulci ale slujbei creştineşti, solemnitatea de em­ a fost de o tristeţă înălţătoare, de o durere profundă, dar întăritoare de suflete. In vălmăşagul de evenimente la care asistăm, în încordarea fără răgaz sub care se scurg zilele, în zguduirea adâncă ce înlănţuie toate conştiinţele, am trăit eri o clipă de reculegere reconfortantă, o clipă în care am simţit de a­­proape toată măreţia jertfelor şi toată sfinţenia idealului pentru care cei mai buni fii ai neamu­lui îşi varsă sângele şi îşi închină vieţele. Pomenirea de em­ a fost vrednică de sufletele ieşenilor căzuţi pe câmpul de onoare. Intr’o formă de o clasică frumuseţi literară şi cu o putere de simţire care a cutremurat toate sufletele, d. G. G. Mârzescu a făcut să tremure cel mai profund simţimânt de admiraţie pentru ieşenii căzuţi pe câmpul de onoare, a ştiut să strecoare cel mai dulce cuvânt de mân­gâiere şi de mândrie în inimile părinţilor îndu­reraţi, a schiţat cea mai strălucitoare apoteoză a războiului nostru şi a rostit cel mai puternic cuvânt de îmbărbătare şi de credinţă în izbândă. Nu era numai oratoria omului de talent şi de simţire, ci era izbucnirea cea mai splendidă a unui suflet în care vibrează cea mai sfântă dă-a­dejde, cea mai nobilă luptă şi cea mai sinceră­­ durere pentru vieţele ce se pierd „pentru o­­noare şi pentru înfăptuirea idealului nostru secular“. In accente calde şi emoţionante au slăvit şi ceilalţi oratori memoria celor troi tineri eroi. N'a fost ochi în care să nu fi sclipit lumina unei lacrimi, dar n’a fost suflet care să nu fi i­eşit înălţat şi întărit de la trista solemnitate de em­. N.* La Paris a avut loc o manifestaţie­­ de simpatie la adresa României, sub . PĂR­ERI ŞI FAPTE in cetatea lui Mihai Viteazul Trecând în revistă oraşele principale ale Ardealului, de unde au pornit atâtea raze strălucite pe întregul orizont româ­nesc, să nu uităm Alba Iulia, oraş isto­ric, foasta reşedinţă domnească a lui Mihai Viteazul. Situat în lunaa Mureşului, Alba Iulia e denumită şi Belgradul de românii ar­deleni; nemţii îi zic Karlsburg, iar un­gurii Gyulafehérvár. Cetatea aceasta istorică pentru noi cari am stăpânit Ardealul şi pentru unguri cari au cunoscut vitejia românească din epoca lui Mihai Viteazul este locuită de un număr de peste 8000 locuitori români, şi este presărată de o serie de clădiri principale care dau localităţei acestei is­torice un caracter modern. Cronicarul ne descrie ast­fel faimoasa cetate a marelui Mihai Viteazul. Partea cea mai interesantă a oraşului e cetatea. E o vastă acumulare de zi­diri, statui, insignii de război, monumente, cavouri, cu ajutorul cărora se poate re­constitui viaţa viferoară a veacurilor tre­cute din Ardeal. Sunt în această cetate relicve cari îţi amintesc de intrarea triumfală a lui Mi­hai Viteazul, încăperi impunătoare cari iţi proorocesc de reşedinţa de altă dată a metropoliei române de Alba Iulia, pre­cum şi chilii scunde cari îţi vorbesc de martirajul lui Horia, Cloşca şi Crişan, eroi cari au fost arestaţi şi judecaţi în această cetate şi traşi apoi sub roată... Tot acolo a fost închis şi vestitul rege al munţilor apuseni, Avram Iancu ! Intrând apoi prin poarta monumentală a lui Carol al VI-lea dat de şirul de mor­minte poate şi devastate ale voevozilor maghiari, Huniade, Corvin, Bathori, etc. Şi în această cetate, alături de statui şi morminte se adăpostesc astăzi soldaţii pentru a complecta tabloul sinistru de astăzi al cetăţii lui Mihai Viteazul... Românii din Alba Iulia sunt la înălţi­mea tuturor mişcărilor patriotice. Aceasta s’a putut constata şi acum câţi­va ani când dânşii au organizat impunătorul meeting de protestare contra înfiinţărei episcopiei maghiare din Hajdudorog. Ei se pot mândri că au în fruntea lor câte­va spirite de elită cari nu s’au dat în lături de la nici o jertfă, pentru a se opune asupririlor ungureşti. Când românul din ţară se întâlneşte la masa albă cu românul din Ardeal — scrie cronicarul, vorbind de ospitalitatea cordială a populaţiunei româneşti din Alba Iulia — nu mai poate fi vorba de dispărţire. Dispar atunci graniţele Car­­paţilor, dar şi graniţa Intre zi şi noapte dispare, revederea frăţească e prăznuită îndelung, nesfârşit. Cetatea Alba Iulia este una din cele mai preţioase pietre care formează co­lierul românesc de peste Carpaţi. PENEȘ CETIT! ULTIMILE ȘTIRI TELEGRAFICE DIN PAGINA ll-a B ‘?z. INFORMATIUNI — D-l Al. Constantinascu, minsterul domeniilor, cu prilejul presantei tm laşi, a visitat cantinele populare, or­­felinatul copiilor celor căzuţi în război şi şcoala Reuniunei Femeilor Române. Cu această ocazie D-l ministru Cons­­tantinescu a donat suma de 600 lei pentru orfelinatul „Regina Maria", 3000 lei pentru cantinire populare, 2000 pentru cantina evreilor pământeni şi 10000 Reuniunea Femeilor Române pentru cumpărare de material şi lu­cruri necesare spitalului de răniţi. -ţ­f O delegaţie a viticultorilor ieşeni compusă din d-nii: X. Eraclide, Th. Jelea, F. Ciorapoiu şi Iancu Gheorghiu, in frunte cu preşedintele lor d. dr. Cos­­movici, s’au prezentat d­lui Al. Cons­­tantinescu, Ministru de Domenii solici­­tândul ca Statul să cumpere pentru ar­mată şi vinurile din recolta anului acestuia ca şi pe acele vechi, ca vân­zarea vinului să fie liberă în toate lo­calurile de detalii care au brevete şi ca vinurile să fie predate şi in vase metri de 100 deceditri. D. Ministru a dat răspuns satisfăcă­tor in toate punctele cerute de viticul­tori şi anume: In cel mai târziu 15 zile armata va cumpăra toate vinurile atât vechi cât şi noi de la viticultori direct; de asemenea tot in acest inter­val de timp va fi liberă vânzarea vinu­lui de către detailişti şi in fine In ce priveşte chestia vaselor, viticultorii vor putea preda vinurile şi nu vase mari, însă să nu treacă de 100 decalitri. — Direcţiunea Institutului „Model“ aduce la cunoştinţa elevelor înscrise că la cancelaria Institutului Impas 40 de Sfinţi, s’a afişat listele de cărţi, atât pentru elevele din cursul primar cât şi pentru cele din cursul liceal, care urmea­ză să dea examene la Stat. Cursurile urmând să se înceapă de­finitiv şi regulat în ziua de Luni 7 No­­embrie. Directoare D-na Ella St­. Savopol. — Direcţiunea Institutului Orto­dox adune la cunoştinţa publică că înccrierile încap in ziua de 27 Octombrie orele 9-12. m. in cana­­laria Imtituhdui, strada Lascar Catargi No. 25. Cursurile se deschid Luni 14 Noembrie.­­ Prefectura de Poliţie a oraşului Iaşi invită pe toţi străinii care posed documente de călătorie paşapoarte, foi de drum etc. eliberate de legaţiunile sau de Consulatele Italiene, să se prezinte la Brigada de Siguranţă locală (Strada Şcoalei Adamachi) Joi 3 - 16 Noembrie sau în zilele următoare până la 10 - 23 inclusiv, între orele 9—12 dim. pentru verificarea­ actelor. Cine nu se va prezenta, nu va mai putea capata autorizaţia de a locui în localitate. -­ Comitetul Societâţei­­ortodoxe Naţionale Secţia Iaşi, a organizat o grădină de copii pentru adăpostirea copiilor celor mobilizaţi unde li se dă hrană; vin însă la grădina Societăţii cu totul gol, neavănd nici haine nici încălţăminte, în timpul când temperatura devine pe fie­care zi mai aspră fiind expuşi a contracta diferite boli şi ne mai putând să-şi capete hrana zilnică oferită prin milocirea Societăţei de ge­neroşii ei donatori. Comitetul a delegat pe D ra Maria Livescu pentru a colecta de la per­soanele caritabile obiecte de îmbrăcă­minte şi jucării uzate, pe care ar bine­voi să le ofere sărmanilor copilaşi. □ D. I. G. Duca, ministrul instruc­­ţiunei, a luat excelenta măsură de a nu impune anul acesta cărţi noi pentru elevii de clasele primare, care vor putea să se servească de cărţile din anii tre­cuţi şi să le împrumute de la colegii lor mai înaintaţi. A M. S. Regele a semnat un nou de­cret de decoraţii de război pentru ofi­ţerii şi soldaţii, cari s’au luptat viteje­şte.­­ Guvernul a hotărît să acorde o recompensă naţională familiei generalu­lui Dragalina. — Răniţii spitalulului No. 267 (Liceul Internat) aduc vii mulţumiri administraţie ziarului Mişcarea pentru numerile gratui­­ite ce se trimet zilnic spitalului. # Pentru alimentarea cu com­bustibil a oraşului Iaşi s’au expediat din Bucu­reşti pentru Comună o cantitate de 6­­ vagoane de cocs, care va sosi în locali­tate peste câteva zile.­­ Cu începere de astă­zi s’a redes­chis vechiul magazin din str Ştefan cel Mare la firma Fraţii Pollingher, pus sub conducerea şi administrarea seches­trului judiciar numit de Parchetul local.­­H­ Toţi membrii Corpului Didactic de toate gradele din­ oraşul Iaşi sunt cu in­sistenţă rugaţi a se întruni mâine Marţi în saloanele Cercului Didactic spre a lua cunoştinţă de distribuire pe străzi şi se­ctoare a acelor ce au bine­voit a primi să facă parte din Comitetul de inspecţie sanitară. Sectoarele astfel întocmite urmează a fi trecute în ordonanţa primăriei Iaşi prezenţa tuturor membrilor e absolut ne­cesară. „ A mai căzut în mod un fiu al laşului căpitanul din regimentul din Tecuci. A luat parte în nouă atacuri şi Octombrie a fost lovit mortal în crâncenă din Valea Şoimului glorios încă loan Andrei la 5 lupta -7- Administraţiunea Spitalului Regio­nal al Reg. 13 Ştefan cel Mare aduce mulţumirile sale următoarelor persoane care au binevoit a-i face donaţiuni în ultima săptămână: D-na Elise General Cristescu 50 lei Dl Leizerovici Sami 10 litri cognac, D-na Pavlof, una sticlă bulion. Dl Uhrinowski în numele băncei agricole Sucursala Iaşi, 240 p. ciorapi, D-l Weinstein care au procurat distracţie răniţilor împrumutând de două ori gramafoanele sale.­­H- D-na şi Dl Constantin Tăutu avo­cat, au avut nemărginita durere de a pier­­de dragalaşul lor copilaş Puiu, în vârstă de 5­­ ani. Înmormântarea rămăşiţilor pământeşti va avea loc mâine Marţi la orele 10 p. m. Transmitem familiei greu încercate ex­­presiunea sincerilor noastre păreri de rău.­­ D­nii elevi plutonieri Lerescu şi C. Ionescu au fost avansaţi la gradul de Sablopoteaene şi menţinuţi în Regi­mentul 53 Infanterie pentru ziua de 1 Octombrie. # Astăzi s-au reluat şedinţele consi­liului general al judeţului Iaşi sub pre­zidenţia d-lui P. Fântânaru prefectul ju­deţului. La ordinea zilei e verificarea de con­turi şi deschiderea de credite pentru de­legaţiile judeţiene. # Corijările la Liceul Naţional vor începe in ziua de 2 Noembrie, în ordi­nea care se va stabili în conferinţa şcoa­lei. Corijările vor dura până în ziua de 8 Noembrie, urmând ca din ziua de 9 să se deschidă cursurile.­­­­ De­şi în ultimul timp se luase di­­spoziţiuni pentru ca cei 209 de evrei de­zertori ruşi reţinuţi în tabăra Şipote să fie eliberaţi trimişi în acest oraş şi ţinuţi în supravegherea siguranţei locale stabi­­lindu-se însă de către Comisiunea de an­chetă în urma actelor produse de sigu­ranţă că o parte din ei furnizau ştiri Consulatelor austro-germane locate, a­­supra trupelor şi localităţilor de unde dezertau. Marele Stat Major a dispus imediata lor trimitere în tabăra Şipote ceia ce s’a şi executat; iar dacă şi în viitor se va constata că se vor deda la asemenea fapte se vor lua alte măsuri severe contra lor. Cu ocaziunea arestărei lor s’a mai găsit încă un număr de 19 dezertori ca­re au fost oploşiţi pe la diferiţi evrei din oraş care au fost daţi judecăţii. e- Examenele particulare încep în ziua de 2 Noembrie în localul Seminarului Pedagogic sub Preşidinţia D lui I. Prassa.­­H- Cprigerile elevilor Liceului Internat încep la 3 Noembrie s. c. Elevii acestui liceu, cari se găsesc în alte oraşe, pot trece examenul de corigenţa la acele o­­raşe la şcolile similare. Elevii­­altor licee cari s’ar găsi în lo­calitate sunt admişi a trece examenul de corigenţa la acest liceu. După terminarea examenului de cori­genţi se vor începe cursurile. In vederea începerei cursurilor toţi d-nii profesori sunt convocaţi în întru­nire plenară în cancelaria acestui liceu Marţi 1 Noembrie ora 3 p. m. La această întrunire va lua parte şi d. Secretar General al Ministerului de Instrucţiune. # Direcţiunea generală a C. F. R a adus prin adresa No. 8839 1­916 a direc­­ţiunei serviciului lucrărilor noi­, mulţu­mirile sale D-lui inginer şef G. I. Bunes­­cu, şef de divizie, care a donat Casei Familiei Luptătorilor suma de 406 lei 15 bani cuantumul deplasărilor pe timpul de la 1 Iulie—15 August a. c.

Next