Mişcarea, ianuarie 1917 (Anul 9, nr. 2-23)
1917-01-03 / nr. 2
REDACŢIA şi ADMINISTIA ,y£LIBERAL. COTIDIAN MARŢI 3 Ianuarie 1917 UN MUMAR BANI Sub direcţiunea unui, comitet Chiflbul Naţional Liberal UNIVERSITĂŢII IAŞI IAŞI, PIAŢA UNIREI In localul Clubului Naţioral OMN DE ZI „Pe pragul anului, întâiul Meu gând se îndreaptă spre iubiţii „Mei ostaşi, cari îr lu luni de lupte crâncene nu s’au arătat mai „prejos de aceia, de a căror vitejie ne povesteşte istoria neamului nostru. „Cu gând duios ş inima plină de dragoste, Regele vostru îşi „aminteşte de aceia re voi, care dorm înfrăţiţi în ţărână somnul „de eroi. Cu încred şi nădejde privesc la ceilalţi care zi şi noapte „înfruntă primejdia,a căror braţe n’au ştiut să slăbească, a căror „vitejie n’a putut sşijenească încercările grele ce vremurile ne-au „impus „ostaşi, „Lumea întreagă ,ită la voi, iar Ţara se sprijină pe voi ca pe „scutul ei; cu Mine aşteaptă să faceţi zid din piepturile voastre, „e spre apărarea scei noastre Ţări, să duceţi drapelele române „la izbândă. „Aduceţi-vă aminti vă luptaţi pentru pământul strămoşesc, pentru copiii şi părinţiiştri, pentru fraţii voştri de dincolo de hotare,că prin birui le veţi pregăti un viitor mai fericit ! „Vă salut azi cunoştinţă şi cu încredere în viitor şi urându ă la toţi, ofiţeri, ştiţeri şi soldaţi un an bun şi încununat d iuri, vă spun: „înainte cu Dumne “ ! -„vă ia toţi, ofiţeri, si „lauri, vă spun: „înainte cu Dumne FERDINAND Pa proces iaiiîaMl Tentativa germană ptru a obţine pacea a eşuat. Aici au respins cp energia cuvenită pfopinerea 'gvmaaih. V» anttuA \ 'trtci '■■QikAntse sunt silite să continueboiul. Germania a făcut prunerea de pace pentru că interesd Puterilor Centrale impuneau să rşească această pace. Această opunere era isvorâtă din pătruncea situaţiunei reale de pe frontu şi din grija de a salva, cele mat enţiale interese ale Puterilor Cerale. Cânda făcut această propune?, Germania a avut în vedere tinai interesele blocului central şi ia ştiut că pacea pe care o putea obţine astăzi, nu o va putea obţine mâne. Pacea care trebuia să salveze interesele. Germaniei, pacia pe care Germania o dorea aspizi, i-a fost respinsă şi Germania a rămas numai cu perspectiva piei pe care nu o va propune ea , care va însemna consacrarea unei stări de fapt şi de drept în care Armania va fi redusă la rolul impus de interesele Aliaţilor şi ale civilifejiei. Şi acum, cu toată durerea dezamăgirei suferite şi a unui eşec mai mit, Germania este silită să contnue lupta pe care a avut un monent iluzia că o va putea înceta. Va reuşi. Războiul continuă decimpotriva voinţei germane şi împoriva intereselor Puteror Centrale. Desfăşurarea operajfiunilor viitoarfî ale războiului nu/J poate fi decât fatală Puterilor Ct germane, măcinate i mi şi jumătate de faza în care împros’rem de deficilă este imposibilă. Fiinţă, împuţinează şi forţe; fiecare eforii duce un succes de ertfe care grăbesc erilor Centrale, fiel ilraie. Forţele lĂSulâ" doui izboi, sunt întare a este exsporirea lor ţâre zi de lupisieieşte a cr-~te care poate arzi, e plătit cu răbuşirea Puastăzi, înseamnă apoi duranţa înfrângerei In acest timp, poresc, râd,când d de care se va uterilor Centrale. Acesta e procesul desfăşurărei de i şi de mane a al opţiunilor răzoiului pe care Ge ha,hia pa prvocat, dar pe care nul reuşi să-l resuccese de pierea şi sigumârse. riele Aliaţilor ostacolul cel mai robi rezistenţa sfârşească înainte de a-şi produce desnodământul care va aduce victoria desăvârşită a civilizaţiei împotriva barbăriei. i filigrana şi finiţii, M. S. Regina Maria însoţită de A. A. DL. R.R. Principesele Elisabeta şi Maria a vizitat Sâmbătă după amiază în spitale pe victimele accidentului de tren din gara durea. Suverana profund mişcată de această nenorocire s-a interesat de fiecare rănit în parte, adresându-le cuvinte de mîngâiere. Cele mai multe dintre aceste victime au fost internate în spitalul Sf. Spiridon unde D-nii Profesori D-nn Manicatide şi Tănăsescu cu un devotament mai presus de orice laudă, au dat grabnice ajutoare răniţilor, salvând viaţa celor mai mulţi dintre ei. Vizitând salonul în care sunt internate femeile şi copiii cari au căzut victime acestei nenorociri, Suverana stăpânită de cea mai profundă emoţie, nu şi-a putut reţine lacrămile. Durerea Suveranei se contopise cu aceia a celor ce zăceau pe patul suferinţei şi scena aceasta de o duioşie mişcătoare a emoţionat până la lacrămi pe cei ce au asistat la ea. Ca o mamă bună şi duioasă Suverana a împărtăşit toată durerea ce stăpânea mulţimea aceasta de suflete nevinovate cari căzuse victima celei mai cumplite dintre fatalităţi. Eri, M. S. Regina Maria însoţită de A. S. Principese a vizitat din nou spitalele împărţind soldaţilor răniţi daruri de Anul Nou. Fiecare soldat a primit câte un pachet in care se afla aranjat cu îngrijire de manele gingaşe ale Principeselor, cozonac, bomboane, prăjituri şi ţigări, mulţumind cu recunoştinţă Suveranei pentru această înaltă şi delicată atenţiune. Pretutindeni buna Regină a României a fost întimpinată cu entuziasm şi cu urări de fericire pentru iubita noastră Dinastie. Foarte mişcată de dragostea bravilor noştri ostaşi, Suverana le-a urat însănătoşire grabnică pentru a păşi cât de curând din nou să-şi facă datoria pentru țară. Franţa recunoaşte oficial guvernul Venizelos Park.—Guvernul francez a inupit pe consilierul ambasadei franceze din Roma de Déby, agent diplomatic al Franţei pe lângă guvernul lui Venizelos din Salonic. Prin aceasta Franţa a recunoscut faptul că naţiunea şi statul elin sunt reprezentate numai de guvernul lui Venizelos, dat fiind părăsirea Atenei de ambasadorul Franței. NOTE În omagiu Franţei După cărţile lui Pompiliu Eliade asupra influenţei franceze în România, cărţi scrise cu o strălucire de fantazie literară, proprie frumosului spirit dispărut, cartea d-luiN. Iorga („Histoire des relations entre la France et Ies Roumains“) vine la momentul cel mai potrivit pentru a arăta ambelor popoare, cari sunt legăturile de petenie, de recunoştinţă, de comunitate istoric, ce le leagă nu de azi, ci de mult. D. Nicolae Iorga, ca mare istoric ce este, duce investigaţiile sale dincolo de legăturile moderne dintre marea Franţă şi mica Românie, şi ne dovedeşte cum rudimente de comerţ intelectual au existat în timpul evului de mijloc, şi pe vremea Cruciadelor. El ne arată legăturile dintre neguţătorii şi călătorii francezi din secolul al XVI-lea cu Franţa, şi ne luminează istoria anecdotică şi intimă a acelor numeroşi perceptori şi secretari francezi în Muntenia şi Valachia în secolul al XVIII-lea, păsări rătăcitoare şi messagedi ai unei lumi luminate de soare într’un tărâm întunecat! Dar cea ce, răsare ca un frumos omagiu adus civilizaţiei şi geniului francez, este afirmaţia întemeiată pe o adâncă veritate istorică.Franţa nu doreşte a fi imitată servil, ci de a fi noi înşine. O amintire personală a d-lui Iorga e deosebit de interesantă . Pe vremea când o agitaţie puternică cărea reprezentaţiile în limbi străine pe scena Teatrului nostru Naţional, un oaspete întâmplător francez, învăţatul Bénont a spus textual: „Aveţi dreptate. Cel, ce poate să ne fie plăcut nu este de a maimuţări civilizaţia noastră, dar de a o întrebuinţa cu folos pentru a provoca sau grăbi răsărirea unei noi civilizaţii naţionala“.. Cuvinte pline de adevăr, ele ogindesc perfect modul cum Francezii înţeleg a respecta isvorul de inspiraţie naţională, originalitatea proprie a fiecărui popor, — şi ce frumos omagiu li se poate aduce atunci când rămânem îndrăgostiţi de tot cea ce al nostru, în iubirea sinceră şi admiraţia îndreptăţită a geniului lor luminos, clar, şi generos! Petronius Situaţia greaua Germaniei Faimoasa propunere de pace a puterilor centrale, comentată cum se cuvine de întreaga presă europeană, a primit răspunsul bine meritat din partea guvernelor aliate. Atît răspunsul guvernelor aliate cît şi în cea mai mare pare, comentariile făcute de presa amică nouă şi de cea neutră, sunt bine cunoscute de toată lumea. De aceea nu ne vm ocupa aci nici de răspunsul în chestiune şi nici de comentariile presei europene. Totuşi nu ne putem opri de a nu releva un fapt de o mire importantă care reesă din nota de răspuns a aliaţilor şi din toate comentariile, făcute pînă acum asupra propunerei germane . Este că toată lumea, oficială şi nreoficială, a pătruns şi a dat în vileag adevăratele motive care au dictat propunerea în chestiune şi adevăratul scop urmări de Germania, prin această propunere. „ Adevărul nediscubil care reesă din toate acestea este ca Germania nu mai poate duce acest război, fără a-şi primejdui propria ei existenţă. Acesta este cel mai puternic motiv care a silit Germania să facă propunerea de pace, cu scopul de a scăpa de dezastrul care o ameninţă şi are se apropie cu paşi foarte repezi,Germania, pentru a fi silită să facă acea propunere, trebuie să fie la mare ananghie şi jîritr’o sîuaţie foarte grea. Tot meşteşugul guvernuilui dela Berlin şi al diplomaţei germare, pus în redactarea propunerei de pace, h’a putut masca situaţia inextricabilă îrs care se află puterile centrale. Asupra acestei situaţiuni şi a soartei ce aşteaptă puterile centrale şi pe barbarii lor aliaţi, nu mai încape nici cea mai mică îndoială. ‘ Germania deci doreşte pacea, cu atît mai mult, cu cît ea este cea dintîi în joc şi ea va suferi mai rmult de pe urma dezastrului inevitabil care ameninţă conglomeratul teutono-turanic. Aceasta este teribilii situaţie a vrăjmaşilor noştri, situaţie de care Germania se cutremură mai mult chiar decît toate aliatele sale. ui#t®Iîî, vie lor111 "«FORMAŢIUNI Un spectacol dintre cele mai neplăcute oferă ochilor, modul în care se face circulaţia tramvaielor electrice. împotriva tuturor dispoziţiunilor de ordine impuse de administraţia comunală şi de direcţiune, publicul asaltează vagoanele de tramvai, luând locuri pe scară şi pe tampoane. Este o procedure desmaţată care, sfidează şi estetica oraşului şi ordinea publică. Spectacolul acesta produce o impresie penibilă, iar sistemul împiedică circulaţia regulată, făcând imposibil controlului buna funcţionare a tramvaielor. Trebue să recunoaştem că vina întreagă a acestei stări deplorabile de lucruri este numai a publicului, care stăpînit de nerăbdare şi sfidind măsurile de ordine oferă zilnic acest penibil spectacol. Din această cauză avem de semnalat zilnic accidente de care nu poate fi făcută răspunzătoare direcţiunea, atunici cînd numărul locurilor este limitat, iar circulaţia reglementată. De aceia ne facem datoria de a sfătui publicul să fie mai pacient şi mai respectuos faţă de ordonanţele de circulaţie publică. Sistemul îmbrîncelilor inutile şi a înghesuelei este prea mult practicat de unele persoane la debite, la localurile de consumaţiune şi chiar la chioşcurile de vînzare a ziarelor. Ori, ordinea publică nu poate fi stînjenită de nerăbdarea unora, sau de nerăbdarea altora. De dorit ar fi însă ca publicul să înţeleagă singur că o asemenea stare de lucruri nu mai poate beneficia de nici un fel de îngăduință și să intre în legalitate. ROISMUL oştire! noastre Când se va scrie pe îndelete, fără pasiunile momentului şi enervările inerente timpurilor grele, istoria zi cu zi a acţiunei militare româneşti, se va vedea atunci câte momente de mare Înălţare, şi ce minunate eroisme, discrete şi profunde, au luminat sufletele tinerei noastre oştiri. Şi din cartea mare aunui război plin de eroisme, pagina consacrată luptelor de la Cerna, ale detaşamentului ce îşi a vândut viaţa pe un preţ măsurat cu atâta singe vrăşmăşesc, — va fi pe veci prinsă în chenarul de aur al marilor gesturi vitejeşti, cari onorează pe veci o oştire. Vitejia detaşamentului român de pe Cerna este de altfel recunoscută chiar de către aceia cari au avut să sufere dureri de pe urma ei, şi cele scrise de Lokal Anzeiger din Berlin sunt mărturisiri de o valoare documentară istorică pe care nimeni nu o va contesta şi toţi o va înţelege. Ziarul berlinez e silit a scrie următoarele :*„După 4 săptămâni de lungă pribegire şi după o rezistenţă vrednică de admiraţie, resturile primei divizii române s’au predat azi, ? Decembrie lângă gura Oltului.“ Şi mai departe se arăta cum bravii noştri au făcut front, cu spatele în Olt şi aproape sprijiniţi pe Dunăre au primit ultima luptă“ .„Dar aveau să se apere din toate părţile“ adaogă gazetarul german, şi această observaţie, scrisă probabil , contre coeur, este încă una din acele destăinuiri cari subliniază valoarea jertfelor noastre ostăşeşti. Şi când cetim aceste mărturisiri scrise de însăşi vrăşmaşii noştri, cu privire la armata noastră, când "citim apreneiile unui Mackensen asupra valorii infanteriei noastre, o înţelegem şi mai bine pe de o parte caracteristica lapidară a lui Lacour Gayet că am fost paratrăsnetul ce am atras fulgerile ce-ar fi căzut aiurit, şi, pe de altă parte,simţim şi nedreptatea vecină cu crima a aceora cari adaogă blazat ei, frivolitatea şi secul lor scepticism, la aprecierile lor ingrate asupre eroismului ostăşesc.’ Noi, suntem mândri de rostirea noastră ; şi avem convingerea deplină că în acest sentiment nu intră nici un orgoliu exagerat, ci constatarea rece a adevărului şi a faptelor. Istoria de altfel nu o fac cei prinşi învâltoarea patimilor, ci spectatorii obiectivi din galeriile posterităţii. La aceste galerii se duc ochii minţei noastre, de câte ori ni se confirmă actele de eroism, şi gesturile mari ale scumpei noastre oştiri! Gr. T. 5,3 S’a perdut în ziua de 26 Decembrie ora 5 p. m. de către căpitanul Popescu Tudor în gard Iaşi—Bârlad un pachet in plic de pânză albă care conţinea acte judecătoreşti militare. Cine l-a găsit este rugat să-l aducă imediat la comenduirea petei Iaşi unde va primi o recompensă de una sută lei. Smormîntirea victimelor accidentului din ciurea Azi dimineaţă la ora 11 a avut loc înmormântarea cadavrelor a căror indentitate s’a putut stabili până acum, în urma nenorocirei petrecute Sâmbătă în gara Ciurea. Un serviciu religios a fost oficiat de către P. S. Sa Arhiereul Antim vicarul Mitropoliei. Iată relaţiile oficiale asupra numărului ofiţerilor şi soldaţilor morţi în urma nenorocitului accident de la Ciurea . Un ofiţer francez, colonelul Viallat şi un pilot aviator, un colonel rus, 45 soldaţi ruşi şi 8 ofiţeri români. După oficiarea serviciului religios, P. S. S. Arhereul Antim a rostit o mişcătoare cuvântare. Au luat parte d-nii Al. Constantinescu, ministru de interne, Dimitrie Grecianu, ministrul Lucrărilor publice, General Burghele secretar-general al ministerului de Răsboi, Petre Fântânaru, prefectul judeţului, Colonel Boboc comandantul Pieţei, Ion Băbeanu directorul de mişcare C. F. R. Colonel Paiesiu din partea comandamentului rusesc, Căpitan Menton din partea Comandamentului francez. D-l Dimitrie Grecianu minstrul Lucrărilor publice, a rostit apoi o cuvântare exprimând regrete din partea guvernului. 153 Aflăm cu plăcere despre căsătoria d-lui Locotenent Const. Rang cu drăgălaşa d-ra Henriette Caraban. Toate urările de fericire tinerilor căsătoriţi, ca Directorul ziarului nostru a remis azi d-lui general Herescu, comandantul corpului IV armată, suma de 161 lei, subscrisă de personalul Direcţiunei generale a siguranţei, spre a se procura soldaţilor de pe front diverse obiecte şi mâncăruri. D. general Herescu a dispus ca această sumă să fie trimisă ln destinaţie. Ba Se incunoştinţează pe toţi elevii cari au depus examene particular în sesiunea curentă in Buzău şi Focşani, că actele lor se găsesc la Minister (Universitate) de unde le pot ridica. SerSsar© minoască.—In vremurile dureros de mari pe care le trăim, în timp ce de pretutindeni, „blazaţii" dau năvală spre graniţa Rusiei, se mai găsesc oameni cari să se gândească cu totul la altceva decât la ele însele, căutând prin manifestări de bine şi de frumos să ajute la reînsufleţita şi mângâierea celor din jurul lor. Intre aceşti oameni intră în primul rând aceia cari iau iniţiativa serbărilor militare cari au început de câtva timp la Iaşi Iniţiatorii acestor serbări, necesare atât pentru înviorarea pe care ni-o dau, cât şi pentru scopul lor binefăcător,merită toată lauda şi recunoştinţa noastră. Printre oamenii de mai sus descoperim cu o deosebită plăcere şi pe d. căpitanaviator Adamovici, comandantul Rezervei generale a aviaţiei Om de suflet şi distins iubitor de artă, cu sforţări delicate a reuşit să aranjeze festivalul artistic-literar care se va da mâine seară Marţi 3 Ianuarie la Teatrul Naţional în folosul familiilor subofiţerilor aviatori aliaţi şi români, căzuţi în timpul acestui război pe pământul ţarei. Acest festival pe lingă că întruneşte pe scenă pe cei mai de seamă artişti ai noştri, D-rele Maria Ventura, Tina Barbu, Elena Drăgulănescu, maestrul Nottara, Livescu Bulfinsky, Atanasescu, nepreţuitul bariton Jean Atanasiu, pe lângă faptul că marele nostru istoric Iorga va ţinea una din renăscătoarele lui conferinţe, mai este important şi prin aceea că se dă pentru familiile aviatorilor aliaţi, căzuţi departe de patria lor în uriaşa luptă a omeniei de azi. E o serbare frumoasă acea ta pornită dintr’un sentiment superior; e un omagiu pentru îndrăzneţii martiri ai înălţimilor.—Şi programul ei deosebit şi scopul ei, îi asigură un succes desăvârşit, spre cinstea distinsului iniţiator. '0 NEOSALVARSAN dozele 1, 2, 3 şi 4 s’n primit 1a Farmacia Dr. Ratianu str. Cuza-Vodă.