Mişcarea, februarie 1917 (Anul 9, nr. 24-44)
1917-02-01 / nr. 24
♦ . * * A ♦ A A r ♦ r * v ANUL TX No. 24 UN NUMAR 10 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No. 6. lb localul Clubului Naţional-Liberal BAI ^ ~ ZIAR NAŢIONAL—LIBERAL. COTIDIAN MERCURI 1 Februarie 13W UN NUMĂR 10 BANI Sub direcţiunea unui comitet TRSTffat de Clubul Naţional-Liberal BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII IAŞI SITUAŢIA Pe frontul occidental aceleaşi acţiuni izolate, lipsite de orice intensitate. Pe malurile Meusei se observă o vie bombardie de artilerie, care ar putea fi preludiul unor viitoare acţiuni mai însemnate. La Est de Sailly Saissel un atac german a fost respins de Englezi, cu pierderi considerabile pentru Germani. La Nord Est de Ypres o reuşită incursiune a Englezilor a distrus intări turbe inamice. Pe frontul rus şi pe frontul italian nici o operaţiune îndemnată. Pe frontul românesc, în afară de bombardamente parţiale de artilerie, care cauzează perderi continue inamicului, nici o acţiune importantă. In sferele diplomatice se accentuiază pe fiece zi enervarea statelor neutre şi pare tot mai evidentă hotărârea lor de a reprima cu cea mai mare energie politica teroristă a Germaniei. MANOPERILE BULGĂREŞTI punem rămăşag că Ferdinand Coburg îşi va aduce aminte cfi mama lui era fiica lui Louis l'hlippe, regele Francezilor, că în mapul Sofiei se ridică falnic monumental lui Alexandru II, Ţarul liberator, că Bulgarii au un adevărat cult p°ntru memoria mirelui umanitarit Gladstone, că dealtminteri şi George V e tot un principe de Coburg, iar că la Plevna dorm şi astazi somnul lor de veci eroii români can cu sângele lor au răscumpărat drepturile unonale ale Bulgarilor încălcate de veacuri de Semilună, încape pentru Germani şi Austriaci. Primim ştirea că în Bulgaria opoziţia cere pacea. Ba bine că nu. Fără nici un merit, ci numai din graţia Germaniei, Bulgaria a reuşit să ocupe teritorii şi în dauna Sibiei şi în dauna României. Dacă nici acesta n’o fi un moment pentru Bulgari ca să dorească pacea, desigur că nu va mai fi nici unul. Naivitaea Bulgarilor constă însă în a-şi închipui că pot convinge pe cineva că victoriile lor de astăzi înseamnă altceva deât nişte victorii vremelnice. Dacă supuşii lui Ferdinand de Coburg ar fi mai psihologi, ei ar înţelege că nimeni nu poate lua drept bune izbânzile lor de astăzi şi prin urmare că pentru nimeni nu poate fi vorba acum de a încheia pacea cu dânşii. Şi dacă Bulgarii ar avea mai multă inteligenţă nativă şi mai multă perspicacitate politică ei ar mai pricepe poate că este şi imposibil ca Bulgaria să închee pace câtă vreme aliaţii ei nu pot s’o dobândească. Dar, la urma urmei, ni se va obiecta că aceasta este părerea opoziţiei şi că ea nu angajează guvernul bulgar. Informaţiile pe care le-am primit ne arată însă că fără a cere pacea, guvernul bulgar pune aliaţilor sei oarecari condiţiuni pentru continuarea cooperaţiunei sale militare. Aşa, de pildă, se afirmă că Austriacă, care se simt ameninţaţi pe frontul italian, au cerut la Sofia concursul câtorva divizii bulgăreşti, şi că Bulgarii au refuzat susţinând că nu vor să apere decât fronturile lor. Ne ar fi şi mirat ca Bulgarii să dea dovadă de o altă mentalitate , când a fost Bulgaria în stare să dea lumii alt spectacol decât acela al egoizmului celui mai brutal şi îndrăzneţ ? Să ceri poporului bulgar să se ridice până la concepţia unei solidarităţi fie ea de rasă fie ea de aliat, este a presupune un grad de civilizaţiune pe care nu l’a atins încă. Dar mai e ceva. Pănă nu trădează, Bulgarul nu poate. I s’ar părea că nu e el. A trădat pe Ruși, a trădat pe Români, a trădat pe Engleji, a trădat pe Francejî, a trădat pe Sârbi, să-i ceri să nu trădeze nici pe Austriaci, nici pe Germani nici pe Turci, ei bine, aceasta este să-i ceri prea mult că va reuşi sau nu să ducă până la capăt această trădare, asta e altă chestie, dar că îi surâde ispita de a încerca şi această nouă trădare, asta este ceva neîndoelnic. Şi ca să terminăm, vom face o proorocire: deocamdată Bulgarii nu vor trăda fiindcă ofiţerii lui Mackensen sunt încă la Sofia şi armatele Kaiserului sunt încă neînvinse. In ziua, însă, în care înfrângerea va „Diplomaţia“ germană — La Bucureşti şi la Waschington — E un lucru cunoscut că, de la 1870, aceş spirit domină toatăactivitatea guvernanţilor Germaniei: un şovinism dus până la crimă, care exclude de la viaţă orice popor şi duşmăneşte chiar pe aliat. Diplomaţii Germaniei, acei cari vin în numele şi cu scrisorile de acreditare ale suveranului lor, nu pot decât să reprezinte pe guvernanţi şi mentalitatea lor La 1870 „marele“ Bismark prin falsificarea unei telegrame provocă războiul ; la 1916 se găsesc in grădina legaţiei germane"din Bucureşti fiole conţinând baccilii morvel şi bombe explozibile. Progresul e simţitor. La 1870 Bismark e de abia un falsificator, la 1916 Von dem Busche e un savant criminal In toate aceste acte avem însă aceiaşi şcoală a crimei, scuzată în mentalitatea lor bolnavă de aşa zisul „patriotism*. De curând Insă s’a întâmplat un fapt care dovedeşte că „junkerii“ departe de a fi nişte ereţi cari împart prada ca puişorii, sunt din contra nişte corbi cari acum se hrănesc din cadavrul popoarelor asuprite şi In curând tşi vor Infrige ciocul lor însângerat în marele cadavru german. lată faptul: Unul dintre cei mai „apreciaţi“ diplomaţi germani, contele Bernstorff, ambasador la Waschington, a profitat de situaţia lui care îi permitea să ştie de trimiterea notei pacifiste a preşedintelui Wilson, spre a specula la bursă şi a realiza astfel un „câştig“ de 10 milioane. Cu toate că s’a încercat să se înăbuşe scandalul, lucru a fost imposibil Wiliam Lawson, agent de schimb bine cunoscut la New- York, făcând mărturisiri complecte tn faţa comisiunei de anchetă a „congresului Se observă deci o schimbare tn mentalitatea „juncher*~ului: înainte Germanul se năştea spion ca să moară baron sau conte, mobilit pentru „serviciile reale aduse patriei“ ; azi escrocheria nu se mai amestecă cu fleacuri patriotice. Bani! Pradă ! acesta e strigătul; un ţel de „fure cine poate“ luat prin contagiune de la Unguri. Şi acum acest conte Bernstorff va pleca în Germania, pus la adăpost împreună cu milioanele furate, prin imunitatea diplomaţilor, iar aceasta nu va împedica ca în ţara „cinstei“ un oarecare „X“ sau „ Y” să fie pus un închi soare pentru că, împins de foame, a furat o pâine. Se va gândi contele Bernstorff la acei pe cari a sărăcit ? Nu cred ! „ Junkerii n’au conştiinţă şi Bernstorff nu e decât un demn representant al lor P. C. CRONICA TEATRALĂ „BANII" Stagunea aceasta, una din cele mai frumoase de care a avut parte Iaşul, se continuă cu săli arhiple cari dovedesc setea publicului de artă adevărată şi talentul artiştilor societăţilor reunite. Speriat se vede de gustul artistic ce-i dovedeşte publicul, un confrate, certat probabil cu Melpomena din aceleași motive ca Veta lui Caragiale, propune închiderea stagiunei pentru ca, cu combustibilul astfel economisit să se redeschidă 2-3 zile baza comunală. De acord !... însă mai fac o propunere: având în vedere lipsa de trunchiuri să se deschiă mn fiecare lojă câte o măcelărie, spre mai marea mulţumire a confratelui nepătat care, să mă erte, dar nu mi-l pot închipui de c⣠având un mare abdomen strâns bine într’o jiletcă verde Fiindcâ am alunecat pe o pantă puţin artistică să mai semnalez o mică meteahnă a publiului nostru . Când tot respectul cuvenit artei nu se poate opri să nu tuşească ! In mijlocul acestor cascade de tuşă,, cari pornesc de la galerie spre a se sfârşi la locurile rezervate, artistul pierdut, redus la simplu acompaniator al tusei atotputernice, sta la îndoială dacă să mai continue sau nu. Şi de-ar fi numai atât ! Dar nu . Iubitorii de linişte încep un „suseit“ infernal astfel că ajungi să te crezi într’un roiu de albine. Nu îndrăznesc să îndemn publicul care tuşeşte să rămâe acasă de frică ca reţetele să nu scadă simţitor, dar s’ar putea totuşi să se tuşească mai discret. Şi acum „revenons à nos moutons“ cum spun aliaţii de la Sena. Duminică s’a jucat o piesă cu teză: „Banii“ lui Octave Mirbeau. De obicei, în astfel de piese autorul fiind silit, pentru demonstrarea tezei să acumuleze asupra unui om toate defectele sau toate calităţile, face pe erou să iasă din domeniul realităţei. „Banii“ sufăr foarte puţin de acest defect, în schimb au mari calităţi. Mai întâi o calitate de fond . Teza ce o demonstrează Mirbeaus e simţită de spectator ; el nu face decât să exprime într’o formă artistică ceia ce spectatorul are sub ochiu. In adevăr, Isidor Lechat e personificarea marei boli a burgheziei: materialismul. El e burghezul ajuns, fiu și asupritor al poporului, care nu se dă în lături de la nici un mijloc spre a dobândi acel lucru fără care nu poate trăi: aurul. Escrocherii, furturi, crime, toate denumite afaceri, el le face cu acelaş zâmbet pe buze, cu aceiaşi nesimţire. Când Germaine fica lui fuge dezgustată, când fiul lui Xavier moare, el îşi urmează liniştit afacerile, aurul înăbuşind în el orce simţimânt mai înalt. Altă calitate a piesei e că autorul nu spune decât ceia ce e strict necesar pentru demonstrarea tezei şi în multe scene e de un realism puternic. In privinţa înterpretărei nu pot să nu mă opresc asupra D-rei A. Cârjă care a dovedit mult talent în Gr mâine, cu mici defecte în dicţie (mai ales în scena din actul II în care hotărăşte pe Garraud (d. Profir) s’o răpească. De asemenea d. Cuzinski în Isidor Lechat a avut una din fericitele creaţiuni ale d-safe. Cât despre d na Cazinchi în d-na Lechat şi d. Profir în Garraud, cred că pot să spun fără să greşesc că „au fost în rol*. Astfel în necazul amatorilor ideeae şi a celor ce tuşesc reprezentaţiile se urmează, continuând prin arsă să ne depărteze de la grijele zilei şi să ne fortifice sufletul. C*I. Comunicat al țarului Stat Major Rus Petrograd 9 Februarie. — Pe frontul occidental în luptele din regiunea Managom, 30 verste la sud de Brody, viteazul general I Kardinalovski și-a găsit moartea. Artileria inamică a bombardat orașul Stanislaw cu proiectile de 12 ponce, dărâmând o casă și omorând mai mulți locuitori. (Vestnik) .....................................ml I PRINCIPIUL NAŢIONALITĂŢILOR ŞI SOARTA BULGARIEI de D. LIRAGHICESCU Cronica ne spune că Mhai Viteazu, când vorbea de Turci sau atingea obiecte de ale lor, îşi astupanările. Suntem foarte înclinaţi să imităm gestul eroului de la Câlugâreni, când trebue să ne ocupăm de aceşti Prusieni balkaniei, vecinii noştri de la sud. In orice caz, avem sentimentul că ne murdărim apropiindu-ne de dânşii chiar numai în gând, şi că săvârşim o muncă penilă şi respingătoare vorbind de dânşii şi de vitejiile lor recente. Iată o rasă care, prin crimele şi ignominiile sale desonorează însăşi umanitatea căreia îi va fi, fără îndoială ruşine de a o fi numărat printre popoarele sale. N’avem să descrim crimele bulgare nici să insistăm asupra trădărilor, căci sunt prea cunoscute, într'atâta cunoscute, încât sunt caun soiu de halucinaţie pentru conştiinţa morală a naţiunilor civilizate. Intr’adevăr, toţi aceia cari n’au avut decât să străbată Bigona au putut să vadă că pământul bulgar prezintă aspectul unui veritabil cimitir rus, atât de plină este ţara aceasta de minmnte şi monumente funerare ruseşti Sângele cel mai generos al celor mai bravi şi mai buni dntre fiii Rusiei au adatat şi hra- I nit solul bulgar în lupta care trebuia să smulgă lungei sclavii otomane o rasă care se pretindea slava şi care agoniza sub forturile mortale ale bişibuzucilor. ! Ce de sacrificii, ce de sforţuri şi ce de bâtălii în trecătorile şi impasurile Balkanilor. Treizeci şi sease de ani mai târziu, când Prusienii balkanilor au vrut să doboare tirania turca, salvată la 1878 de către otomanii de la Berlin, am văzut, şi putem face mărturie, câte vase şi câte şlepuri, încărcate cu muniţuni, tenuri, cai, echipamente, hrană, au urcat Dunărea prin porturile noastre, ca să armeze braţul Bulgarilor, ca să le susţie sforţurile, să-i îmbrace, să-i hănească şi să le întreţie energia care ar fi slăbit în faţa armatelor lui Enver Bey. In 1878 ca la 1913, Rusia, cu sprijinul Franţei şi al Eguterei a făcut toate sacrificiile posibile ca să ajute pe Bulgari contra Turcilor pe cari politica de la Vilna şi Benin căuta să i scape cu orice chip; făcuse chiar imposibilul ca să impedece acţiunea liberatoare a Ţarilor Elene, după 1915, ca şi după 1878 Bulgarii au întos spatele salvatorilor şi nefacătorilor lor şi s'au târt in genunchi la picioarele acelora cari voiau sâ-i stiâgă de gât Fără amor propriu, în chip nedemn, au lins astăzi mâinile tiranilor şi al celor mai grozavi mămici de eri. Războiul actual trebui să izbucnească pentru ca Germania sâ poată arăta ce tezaur... De crime, de atrocităţi, de cruzimi şi de cinism se ascunde in sufl tul teu on, şi pentru ca Bugaru, de um discipoli ai altitoor ior, sâ poată da Europei spectacolul cel mai jos ic, cea mai laşă trădare şi cea mai gi bilă şi odioasă ii gratitud ne. Intr’adevăr, Bulgana vrea ca alături de mormâ’teie ruseştin 1877, cari sunt pe pământul bgat, martur, uriaşelor Sacrificii făcute de Rusia pentru liberarea fraţilor slav , să deschidă în tovărăşia Tureilor şi Grinaio , alte morminte, cele de la 1917 can să fie dovada recunştnţei şi pietăţei de care sunt capabili aceşti fraţi slavi faţă cu fraţii liberatori. Această conduită a Bulgarilor faţă cu salvatorii lor a mare nume vedem că nu există nici măcar în jargon slavo-bugar pe care vorbesc, cuvântu care exprimă atâta josnicie sufletească. Laba omeneasă nu poate coborâ atâc da jos și să se desonoreze până într’atâta ca să dea o etichetă verbală unei asemenea ignominii. (Sfârşitul în No. de mâine) NFORMAŢIUNI «■ D-l N. A. Racovitza, primarul oraşului a înaintat Ministerului de Interne estimaţia în bani a căruţelor, oamenilor şi materialului de tot felul necesar asanărei oraşului. î Ministerul de Interne în înţelegere cu I Ministem■ de răsboi, a numit o comisiune de salubritate, care împreună cu d-l primar a cercetat încă odată estimăţiunea şi vor da astăzi o decizie deinitivă. „ Societatea Medico-chirurgicală a frontului Rusu-Romăn va ţine şedinţa sa obişnuită Miercuri, 1 Februarie, laorele 5 p. m in localul Laboratorului de Igienă (Str. Alexandri 2). D-l dr. Landen, din Misiunea franceză, va vorbi despre „Tratamentul arsurilor prin Ambrină“. TM Vineri, 3 Februarie 1917 ora 3 p. m. va avea loc în sala Teatrului Naţional Concertul de adio a marelui nostru violonist George Enescu cu concursul d-lor I. I. Sibianu şi E. Istraty, in folosul câtorva muziciani refugiaţi. Programul cuprinde cele mai alese piese muzicale. Intre altele ieşenii vor avea ocazia să audă celebra Sonata „Kreuzer“ de Beethoven executată de d-nii George Enescu şi I. I. Sibianu. Cercul de recrutare Bucureşti, cu reşedinţa în comuna Miroslava (cătunul Balciu), aduce la cunoştinţa tuturor miliţienilor cari aparţin la acest cerc şi cari se află prin oraşele şi în interiorul Moldovei, fără niciun serviciu ordonatt să se prezinte de urgenţă la reşedinţa Cercului în comuna sus citată. Cei ce nu se vor conforma vor fi urmăriţi şi daţi judecăţii conform legii. Duminică a avut loc logodna d-lui D-rand George G. Dimitrovici, fiul d-nei şi d-lui G. Dmitrovici, cu drăgălaşa d-nă Emilia Cioran, fiica d nei şi d-lui Cioran, directorul Băncei Naţioale din Râmnicul-Sărat Cele mai bune urări de fericire tinerilor logodiţi. Eri a avut loc căsătoria d-lui Plutonier Dumita Chivilă cu d-ra Eugenia Popovici. Toţi d-nii magistraţi sau funcţionari judecătoreşti cărora li s’au eliberat înainte sau după mobilizare certificate de dispensă de mobizare, Model No. D I prevăzut de art. 38 din regulamentul mobilizărei, să se prezinte imediat la Parchetul Tribunalului Iaşi spre a fi trecuţi intr’un tablou, cerut de d-l Maistru de Justiţie.* Conferinţa d-lui Dr. Landen asupra tratamentului arsurilor şi degeraturilor ,va avea loc Mercuri la ora 5 In Sala Facultăţii de Medicină. Rigizmul de muzică „Michelsohn“ din Iaşi, str. Lăpuşneanu, fiind rechiziţionat, şi-a suspendat provizor funcţionarea, urmând ca imediat ce va avea posibilitatea unui alt local, să fie redeschis. Până atunci să se adreseze pentru orice relaţni, la proprietar, str. Sf. Sava .7, lângă Teatrul Naţional, înştiinţare.— Direcţia Arsenalului Armatei fiind informată câ se găsesc persoane, care pentru a-şi procura diferite materiale sau alimente pentru nevoile lor provizorii se servesc de numeri acestui stabiliment sau al persoanelor care îl conduc, cu onoare face cunoscut tuturor autorităţilor sau particularilor că ori de câte ori li se prezintă asemenea persoane, şi le pretinde a lelibera anumite lucruri sau a le face dferite servicii, să le ceară autorizaţie sau ordinul de serviciu şi piaţa imediată sau bonul cuvenit, dacă este cazul. Oice plângere sa se adreseze Direcţ. Arsenalului Iaşi (Şcoala de Arte şi Meserii). Directorul Arsenalului, Colonel Pascal. Direcţiunea Poştelor ne roagă să incunoştinţam pesoanele evacuate din teritoriul ocupat, care sunt abonate la ziarele şi reviste străine, de a aviza Administraţiile respective despre localităţile unde se găsesc actualmente şi a cere să li se expedieze ziarele la noua adresă, dat find că aceste Administraţiuni având cunoştinţă de ocuparea teritoriului au încetat trimiterea lor şi revistelor pentru abonaţii din localităţile ocupate. D8 D-l Dr. N. A. Racovitza, primarul oraşului, a luat dispozţia ca începând de astăzi toate secţiunile băilor comunale să înceapă a funcţiona zilnic între orele 8 şi 12 dimineaţa.