Mişcarea, martie 1917 (Anul 9, nr. 48-72)

1917-03-03 / nr. 49

ANGLIX No. 49 uh msmm II REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 6. In localul Clubului Naţional-Liberal ZIAR NAŢIONAL—LIBERAL. COTIDIAN BANI VINERI 3 Martie 1917 Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional-Liberal SITUAŢIA Situaţia conflictului germano-american tinde spre o apropiată clarificare. Preşedintele Wilson şi membrii guvernului Statelor Unite au comunicat corespondentului ziarului „Le Matin"ă războiul cu Germania va isbucni în mai puţin de o luna. * Pe de altă parte, înarmarea vaselor de comerţ continuă cu febrilitate, ceia ce sporeşte entusiasmul războinic al opiniei publice americane Pe frontul occidental se semnalează două acţiuni importante: Englezii au ocupat tranşeele germane de la sud de Arras, iar Francezii au ocupat la vest de Maison de Champagne linia de tranşee germane pe un front de 1000 yarzi. Mare activitate de artierie pe malurile râului Ancre. In regiunea Bapaumme, Englezii au înaintat pe un front de o milă ocupând satul Grevillers și pădurea Laupari. Ocuparea localităței Bapaumme este chestie de zile. Pe frontul român un atac inamic în valea Uzului s-a prăbuşit sub focul artileriei și infanteriei noastre. ROMANIA DE ERI— ROMANIA DE MAINE Războiul cu rănile pe care le deschide, cu durerile pe care Ie aduce, cu vieţele pe care le stânge, este totuşi isvor de viaţă şi de regenerare, isvor de putere nouă şi de schimbări profunde în organismul societăţilor omeneşti. In trecut războaele n’au fost numai prilej de distrugere de competiţiuni egoiste, ci şi un instrument de biruinţă a civilizaţiei şi o pregătire de progres în existenţa omenirei. Dar niciodată un război nu a avut înţelesul social şi politic pe care îl are războiul de astăzi, pentru că niciodată pe luciul baionetelor n’a strălucit o lumină mai curată şi mai mântuitoare decât acea în care se resfrânge cea mai nobilă cauză a civilizaţiei şi cele mai sfinte năzuinţi ale popoarelor dornice de libertate. "Pentru noi, războiul care ne va conduce la înfăptuirea idealului nostru secular, a fost mai mult decât efortul suprem pe care eram datori să-l facem în faţa imperativului categoric al destinului istoric şi al datoriilor noastre naţionale: piatra de încercare a forţei şi a virtuţilor neamului nostru. Prin valorificarea drepturilor asupra pâmînturilor ce revendicăm, ne-am valorificat însăşi forţele de care suntem capabili şi drepturile la o viaţă nouă, în limite mai largi, într-o atmosferă mai înălţătoare şi cu perspective mai întinse decât orizontul existenţei noastre de pănă acum. Privit subt acest raport, războiul pentru care facem atâtea jertfe, este menit să ne aducă mai mult decât o Românie lărgită în hotare şi eporită în prestigiu; el trebuie să ne deie o Românie mare cu forţă morală şi cu disciplină socială, o Românie purificată de focul în care se călesc astăzi toate sufletele şi în care se sting vieţele cele mai bune ale acestui neam. Conştiinţa acestei Românii s’a născut înaintea isbucnirei uraganului ce ne sbuciumă acum; s’a născut atunci când necesitatea unei mai drepte distribuiri a pământului şi a chemărei păturei ţărăneşti la viaţa publică, s’a fixat ca o condiţiune indispensabilă pentru existenţa şi viitorul statului român ; această conştiinţă s’a născut atunci când principiile sănătoase ale naţionalizărei tuturor isvoarelor de avuţie şi a tuturor forţelor de producţie ale ţării, au fost aşezate la temeliile organizărei noastre economice. Această conştiinţă a trăit vieri— ea va trebui să triumfe mâine, când viaţa naţională va renaşte sub presiunea condiţiunilor şi a nevoilor create de starea nouă de fapt şi de suflet ce va isvorâ din suferinţele şi din jertfele de astăzi. Şi atunci, în cadrul vieţei ce va veni, în splendoarea reînvierei noastre naţionale, România de eri va trece în istorie ca instrumentul vremelnic şi necesar care trebuia sa creeze România de mâine. Să nu uităm, că pe când alte state au fost rezultanta secolelor de muncă şi de organizare, România de eri a fost chemată să înfăptuiască în patru decenii opera cea mai grea şi mai grandioasă ce se poate impune vieţei unui popor. Să nu acoperim, deci, România de om cu învinuiri exagerate şi să nu se caute în umbra unor vicisitudini trecătoare, pe care istoria Ie va judeca mai bine decât le putem judeca noi astăzi, tălmăcirea unor dureri fatale sau crearea unor legende ce nu vor putea trăi o clipă în atmosfera României de mâine. Oricât de grele ar fi încercările prin care trecem și oricât de dureroase ar fi jertfele ce ni se impun, să avem stăpânirea de a nu cădea în exagerări sentimentale sau în mirsgii ispititoare. Să slăvim jertfele şi munca celor de eri, ca şi jertfele şi munca celor de astăzi. Să credem în România de mâine, după cum părinţii noştri au crezut în România de eri, şi mai cu seamă durerea calvarului de astăzi să nu ne zdruncine judecata şi să nu ne tulbure conştiinţele cu vecienii dintr’un trecut pe care l’am trăit aşa cum am putut şi care nu ne va împiedeca de a trăi viitorul aşa cum năzuim şi cum avem dreptul să trăim. ECOURI ExcelenţaSa Contele de St. Aulaire şi-a terminat splendida cuvântare funebră pe care a rostit-o la înmormîntarea Drei Qoutel, cu următoarele cuvinte : „A celebra prin cuvinte astfel de virtuţi, este a nu le cunoaşte, este aproape a le profana. Cel mai bun fel de a onora pe acei şi pe acele care mor prin ele este a-i urma. O jertfă atît de curată să nimicească toate urmele egoismului unor alte vremi, dacă marea suflare de iubire care înalţă în acest moment Franţa mai presus de ea însăşi şi care înflăcărează şi România, nu le-ar fi gonit încă. O mare lecţie iese dinacest sicriu. Şi este şi o mare speranţă. Un ideal servit cu pasiune printr’o astfel de jertfă a întregii fiinţe în floare, este un ideal neperitor cauzele pentru care se moare astfel, nu sânt cauze care mor, împreună cu toate strigătele care se ridică din tranşee, şi din atâtea şi atâtea morminte tinere, această moarte care proclamă între Franţa şi România, azi fraternitatea sacrificiului, pregăteşte şi vesteşte fraternitatea izbînzii“. * * *, Colonelul Ştefan Magici, fostul coman dant al Diviziei sârbe care a combătut în Dobrogea şi actualmente ataşat al Măreai Cartier General Sârb pe lângă Marele Cartier General Român a fost primit în audiență de către M. S. Regele care i-a acordat înalta distincţiune militară ordinul Mihai Viteazul clasa III şi l-a reţinut la dejun. Marea simpatie pe care o avem pentru poporul sârb şi adminisiunea pe care a provocat-o în lume, eroica sa armată, găsesc in această decorare a unui viteaz comandant o legitimă satisfacţiune. * * * Acum cînd avem în mijlocul nostru numeroşi oaspeţi frencezi, este oportună împrăştierea prin librării a volumului de versuri „Eminescu în franţuzeşte“ în traducerea decedatului Al. Gr. Suţu. Nobilii noştri aliaţi vor putea astfel cunoaşte, din această cărticică frumoasele inspiraţiuni şi profunzimea de cugetare a celui mai mare dintre poeţii noştri. la ordinea »Hal Invalizii din război Printre mulţimea victimilor ce Ie face răsboiul, acu cari trebue să formeze obiectul solicitudinei noastre sunt invalizii. Aceşti eroi după ce şi-au făcut datoria pe front înfruntând urgia duşmană, după îndelungate chinuri au devenit astăzi improprii nu numai oricărui serviciu militar, dar în imposibilitate de aşi câştiga existenţa. Cu toţii suntem pătrunşi de această datorie, întrucât aceşti viteji cu nici un chip nu pot fi lăsaţi să se târâe pe străzi şi să trăiască din mila trecătorilor. Pentru ca manifestaţia acestui setimer.t manim să se poată concretiza în fapt, s-a constituit societatea „Invalizii de răsboi“ sub înantul patronat al M. S. Regina Maria, având de scop de a ocroti în toate împrejurările şi de a le face o o educaţie profesională prin care să-şi poată câştiga o exitenţă onorabilă Inlesnindule acest mijloc, ei îşi vor putea asigura o existenţă modestă şi în acelaş timp se va da un exemplu frumos acelora ce-şi jertfesc trupul pentru ţară. Ei vor simţi fiorii recunoştinţei şi dragostea noastră le va mângâia restul zilelor în noua viaţă ce au început să o trăiască. Societatea „invalizii din răsboi“ a lansat un apel către public, un îndemn la una dintre cele mai sfinte dintre datorii. Datoria noastră a tuturor să răspundem la acest apel şi să arătăm ostaşilor noştri că noi cei rămaşi acasă cu sufletul şi gândul îi urmam pretutindeni şi că recunoştinţa noastră nu îi părăseşte pe cei cari loviţi de soartă şi ne mai putând lupta se întorc la vetrele lor. Obolul oricât de mic va însemna o mare contribuţie la această operă impusă în împrejurări şi dictată de cel mai elementar simţământ de solidaritate naţională. ______________ INTREBUINTAREA SflNBELU! IN HRANA OMULUI la ţările din Occident, mulţămită desvoltărei spiritului de economie, se găseşte întrebuinţare cu maximum de folos a tuturor materialelor care Întrunesc condiţiile de a fi hrănitoare. Aşa în ce priveşte sângele, el se consuma, chiar Înainte de războiu, In cantităţi considerabile mai ales de către populaţia nevoiaşă. — Valoarea lui s’a ridicat cu siguranţă foarte mult In ţările care suferă de criză alimentară datorită războiului. La noi dimpotrivă spiritul de risipă, foarte dezvoltat In timp de pace, continuă să fie acelaş chiar şi in vremurile I grele prin care trecem. Se aruncă zilnic , in apa care spală abatoarele mii de kilograme de sânge, care sunt egale atât din punct de vedere chimic cât şi nutritiv cu mii de kilograme de carne, iar In timpul acesta cantitatea ei în raţie se micşorează din ce In ce. Iată ca dovadă compoziţia sângelui de bou In comparaţie cu aceia a cărnei. Cum se vede, atât în carne cât şi în sânge, materiile hrănitoare principale sunt albuminele şi ele se găsesc în aceiaşi proporţie. Cantitatea sângelui la vitele de măcelărie se socoteşte la 1 15. In termen mijlociu, din greutatea corpului lor şi se poate culege la tăiere cel puţin jumătate din această cantitate. Aşa dela 100 de boi se obţine cu Înlesnire 1000 kgr. sânge. Modalităţile intrebuinţărei sângelui sunt diferite. Sâ cităm pe cele mai obişnuite în ţările în care se ştie a se preţui acest aliment. A) Sângele proaspăt. a) După închegarea lui poate fi amestecat în tocătura de carne, de slănină, de pulmoar, de splină etc. pentru facerea cârnaţilor. b) Acest chiag poate fi Incorporat şi cu aluatul din care se face pâine. Prin dad. profesor I. ATHANASIU albuminele animale pe care le aduce sângele, se ridică mult valoarea nutritivă a pâinei şi se face din ea un aliment complect care ar conveni, cred, foarte bine convalescenţilor şi anemicilor din spitale. c) Chiagul de sânge fiert şi apoi sfărâmat, face o supă foarte hrănitoare. B) Sîngele fiert. Sub formă proaspătă sângele se alterează repede de aceia este preferabil să fie fiert, chiar la abator, un fum, volum de apă şi apoi strecurat. Chiagul obţinut prin căldură se păstrează mai bine şi poate fi întrebuinţat la aceleaşi preparate ca şi sângele proaspăt. C) Sîngele defibrinat. Prin batare cu o măturice de lemn, chiar din momentul culegere! sângelui In vasul colector și după ce s’a adăugat o mică cantitate de sare de bucătărie, aproximativ 20 gr. la litru, se separă fibrina iar globulele şi serul împreună formează sângele defibrinat. Adăugându se acestui sânge mici cantităţi de acid acetic, şi prin baterea lui ca pentru defibrinare, substanţele albuminoide dau un precipitat foarta fin a cărui încorporare în pâine este cât se poate de uniformă. (Pamfil). Cu modul acesta se înlătură sentimentul de repulsiune, cu totul nejustificat, pe care unele persoane ar putea să-l manifeste pentru o astfel de pâine, — dacă s’ar vedea încă bucăţele de chiaguri de sânge. Fibrina adunată şi spălată poate fi întrebuinţată separat la prepararea diferitelor mezeluri, Intru cât puterea ei hrănitoare este foarte ridicată. D) Sângele uscat Chiagul obţinut prin fierbere poate fi uscat şi sub această formă el se păstrează indefinit. In stare uscată sângele ar trebui să figureze printre conservele alimentare, ca hrană de rezervă pentru soldaţi căci fiert cu apă, dă o supă foarte hrănitoare ce s’ar putea prepara cred, şi pe front. In lo0 grame de sânge uscat se găseşte atâta proteină cât In 500 gr. de carne. Profesor I. Athanasiu Rectorul Universităţei din Bucureşti Carne de boa Sânge de boa Apă ° 1o Materii albuminoide 21.5 Albumine propiuzise 18.0 Grăsime (variabil) Materii hidrocarbonate 0.35 Săruri 75.3 77.0 21.5 20.5 18.0 18.0 1.5 1.0 0.35 0.1 1.00 0.9 POLITICA EXTERNA Ultimele manifestaţii politice din Statele Unite arată cum că hotărirea marii Republici de a se opune pirateriei germane nu se va opri la protestarea platonică a ambasadorului Gerard. Proectul adoptat de Congresul american, care şi-a modificat regulamentul într’un chip s’ar putea spune revoluţionar, arată limpede hotărirea conducătorilor Americei de a paraliza prin mijloace cât de energice opoziţia germanofilă, alcătuită în realitate din Germanii cu două patrii geografice dar cu o singură patrie sufletească. .Cei câţiva senatori care au încercat să zădărniciască acţiunea preşedintelui Wilson au fost în imposibilitate de a mai utiliza vechi texte de legi pentru ca la umbra lor să se înăbuşe voinţa de dreptate a unui întreg popor. Preşedintele Wilson a declarat că îşi dă seamă de toată gravitatea măsurii luate şi că îşi ia răspunderea situaţiunii create prin lipsa de buna credinţă şi prin procedeele rău intenţionate ale politicei germane. Wilson a făcut imposibilul ca să menţină pacea, dar nimic nu-l poate împiedica de a-şi face datoria. Iar ca semn că aceste hotărâri se vor transforma în faptă este că amiralitatea americană a luat măsuri ca toate vasele de comerţ care pleacă spre porturile ţărilor duşmane Germaniei să fie înarmate pentru a putea răspunde agresiunii submarinelor germane. Reacţiunea morală a poporului american s’a produs cu fireasca încetineală a mişcărilor unui uriaş conglomerat, a cărui unitate se stabileşte cu încetul, din necesităţile impuse de evenimente, dar ea nu va fi mai puţin energică şi mai puţin oportună. Cei care au interpetat altfel întârzierea Americei vor avea, în faţa ultimelor manifestaţii politice de peste ocean, o amară deziluzie, — fi INFORMAŢIUNI 11 Suntem informaţi că colectele Începute în Iaşi pentru adunarea de rufe ce se vor trimite soldaţilor de pe front au dat pănă acum rezultate foarte Îmbucurătoare. Populaţi s’a arătat, in mare majoritate a cazurilor, cât se poate de binevoitoarea şi de darnică faţă de cererile delelegaţilor (consilieri comunali şi delegaţi ai armatei) însărcinaţi cu aceste colecte. Nu ne îndoim că şi în viitor populaţiunea Iaşilor va contribui în aceiaşi largă măsură, ca şi donatorii de pănă acum, la reuşita acestoi opere de binefacere.. Un ziar german sosit la Iaşi anunţă că oraşele Craiova şi Caracal sunt neatinse, Roşiori de Vede au suferit puţin, Sinaia este neatinsă, în schimb Buşteni a avut foarte mult de suferit pe urma bombardărei. Castelele Peleş şi Pelişor au fost sigilate şi puse sub pază militară. 439 Aflăm cu părere de rău că dl. dr. P. Zossin e greu bolnav de tifos exantematic. In spitalul de izolare a încetat din viaţă, victimă a tifosului exantematic, Andrei Trancu un harnic funcţionar al Creditului Urban din Iaşi, care fiind mobilizat ca miliţian la spitalul Sf. Spiridon a contractat teribila boală făcându şi datoria. Transmităm familiei îndurerate expresiunea sincerilor noastre păreri de rău. BB Ceremonia înmormântării defunctului M. Botez, pensionar, va avea loc mâine Vineri la orele 2 p. m. Cortegiul funebru va pleca de la biserica Sf. Spiriidon unde se află depus coşciugul. Epitropia Sf. Spiridon a însărcinat, pe d-l Prof. Dr. Parhon cu direcţia osipiciului de alienaţi de la Socola, în locul regretatului Dr. Al. Brăescu. “* Administraţia Comunală a intervenit pe lângă Ministerul de Industrie şi Comerţ de a-i acorda o cantitate mai mare de ţiţei necesară funcţionărei ser- I vieiul băei. Ministrul lucrărilor publice aluat următoarea decisiune : Toţi funcţionarii de orice grad, administrativi sau din corpul technic, cari, neavând obligaţiuni militare, şi-au părăsit funcţiunile fără autorizaţia acestui minister, precum şi cei evacuaţi sau forţaţi a se refugia, cari până la data prezentei deciziuni nu au trimis nici o justificare, nu şi-au dat adresele, sau nu s’au prezentat ministerului pentru a fi întrebuinţaţi la diferite lucrări sau servicii, se consideră demisionaţi pe ziua expirărei lunei pentru care şi-au primit salariul. 10 D-1 N. T. Popp de la Craiova a donat 10 000 lei, fond inalienabil pentru , Invalizii Războiului*. ■■ .Monitorul Oficial* de azi publică urmarea listei No. 23 de prizonieri români (trupă) aflaţi în lagărul Landsdorf din Germania (aduși din Bulgaria) după listele oficiale comunicate de „Crucea Roșie* din Geneva. Pe această listă figurează 1097 de prizonieri. TM Primăria a făcut un tablou de toate terenurile virane din oraș și împrejurimi cari vor servi pentru cultivarea zarzavaturilor. ▲cest tablou a fost înaintat comisiunei instituite pe lângă Ministerul de Răsboi care-l va studia și va alcătui un program de cultură. 80 Senatul Universitar Unit cu consiliul facultăţei de Litere a fost convocat pentru ziua de 10 Martie, când se va discuta chestiunea admiterei la examene a studenţilor facultăţei de Bucureşti şi modalitatea ţinerei acelor examene. 88 M nisterul de răsboi a făcut intervenţii pentru a putea compătra din Rusia un număr de 8000 cai necesari serviciilor coloanelor şi municipalităţei. „ In şedinţa membrilor comisiunei de salubritate s-a comunicat că conform programului de asanare, Ministrul de Interne a cumpărat o însemnată cantitate de scânduri necesare construirei barăcilor-spitale care se vor înființa pentru izolarea bolnavilor.